Schimbările din octombrie 2024 la listele țărilor riscante, care pot influența două obligații ale firmelor din România

Despre ce liste e vorba?

Concret, este vorba de două liste de țări riscante pe care firmele din România trebuie să le monitorizeze anual, deoarece acestea le pot influența cele două obligații amintite:

1. Prima este lista țărilor riscante din punct de vedere al spălării banilor, ce este întocmită și actualizată periodic de Grupul de Acțiune Financiară pentru controlul spălării de bani. În esență, lista aceasta este împărțită în două. Avem partea „neagră”, ce cuprinde jurisdicțiile cu grad înalt de risc de spălare a banilor, și avem partea „gri”, ce cuprinde jurisdicțiile aflate sub monitorizare din cauza riscului de spălare a banilor, dar care și-au asumat că-și vor rezolva problemele.

2. A doua este lista țărilor necooperante din punct de vedere fiscal, ce este întocmită și actualizată periodic de Consiliul UE. Și aceasta este împărțită în două - avem partea „neagră”, ce cuprinde jurisdicțiile necooperante fiscal (cu risc de fraude, evaziune și spălare de bani), și avem partea „gri”, ce cuprinde jurisdicțiile aflate sub monitorizare, dar care și-au asumat că-și vor rezolva problemele de cooperare.

Ce noutăți avem privind cele două liste?

Lista țărilor riscante din punct de vedere al spălării banilor a fost actualizată în iunie și octombrie 2024. La partea „neagră”, lucrurile au rămas neschimbate, însă la partea „gri” au intrat Algeria, Angola, Coasta de Fildeș, Liban, Monaco și Venezuela și au ieșit Jamaica, Senegal și Turcia.

Așadar, iată ce țări figurează în prezent pe:

• lista „neagră”: Coreea de Nord, Iran și Myanmar;
• lista „gri”: Africa de Sud, Algeria, Angola, Bulgaria, Burkina Faso, Camerun, Coasta de Fildeș, Congo, Croația, Filipine, Haiti, Kenya, Liban, Mali, Monaco, Mozambic, Namibia, Nigeria, Sudanul de Sud, Syria, Tanzania, Venezuela, Vietnam, Yemen.

Și în privința listei țărilor necooperante fiscal avem noutăți din octombrie 2024. La partea „neagră”, a ieșit Antigua și Barbuda (care a trecut în partea „gri”). Iar la partea „gri” au ieșit Armenia și Malaezia.

Așadar, iată ce țări figurează în prezent pe:

• lista „neagră”: Anguilla, Fiji, Guam, Palau, Panama, Rusia, Samoa, Samoa Americană, Trinidad și Tobago, Insulele Virgine Americane, Vanuatu;
• lista „gri”: Antigua și Barbuda, Belize, Insulele Virgine Britanice, Costa Rica, Curaçao, Eswatini, Seychelles, Turcia, Vietnam.

Notă: Iată cum arăta situația celor două liste la precedentele modificări - cele din februarie 2024.

Ce efecte sunt pentru firmele din România?

Cele două mari liste vin cu potențiale efecte pentru firmele active în România.

Conform legislației române, sunt considerate nedeductibile la impozitul pe profit cheltuielile din tranzacții cu entități din statele din partea „neagră” a listei statelor necooperante fiscal, în măsura în care tranzacțiile n-au un scop economic. Deși partea „gri” nu produce efecte similare, aceasta tot ar trebui monitorizată de către companii, pentru că țările vizate pot ajunge ulterior în partea „neagră”.

Totodată, firmele care au în acționariat entități stabilite în jurisdicții din partea „neagră” a listei statelor necooperante fiscal și/sau în jurisdicții din oricare parte a listei statelor riscante din punct de vedere al spălării banilor trebuie să depună declarația anuală privind beneficiarii reali.

Conform Legii prevenirii spălării banilor, cele două mari liste de țări riscante trebuie publicate și pe site-ul Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Practic, firmele trebuie să urmărească numai site-ul Oficiului, nu direct comunicările Grupului de Acțiune Financiară și ale Consiliului UE. În momentul de față, Oficiul încă n-a actualizat integral listele de pe propriul site.

În concluzie:

Numai partea „neagră” a listei statelor necooperante fiscal trebuie luată în calcul la stabilirea rezultatului fiscal la impozit pe profit, dar și pentru a determina dacă este necesară depunerea declarației anuale privind beneficiarii reali. Atât partea „neagră”, cât și partea „gri” a listei statelor cu risc de spălare a banilor trebuie luată în calcul pentru a determina dacă este necesară depunerea declarației anuale privind beneficiarii reali.