avocatnet.ro 
Alexandru Pătrașcu, inginer IT și pasionat de operă, a fost acționat în instanță de doi artiști ai Operei Naționale din București (ONB) care l-au acuzat de defăimare. Scandalul a izbucnit în 2016, pe fondul unor proteste în cadrul ONB, iar Pătrașcu a criticat public managementul instituției și pozițiile adoptate de artiștii implicați în dispute. Postările sale pe Facebook și pe blog au atras sute de comentarii de la utilizatori, dintre care unele au fost considerate ofensatoare. Judecătorii români l-au condamnat pe Pătrașcu să plătească despăgubiri morale și l-au considerat responsabil pentru comentariile postate de alții pe pagina sa, afirmând că ar fi trebuit să le modereze și să le elimine prompt.
CEDO a subliniat că măsurile luate de instanțele românești nu au fost necesare într-o societate democratică. Judecătorii Curții au subliniat că „autoritățile nu au efectuat o analiză autentică a balanței dintre interesele în joc, astfel încât să demonstreze că sancțiunile aplicate corespund unui «necesar social imperativ» și sunt proporționale cu scopul legitim urmărit”.
Statul român a susținut că responsabilitatea lui Alexandru Pătrașcu pentru comentariile terților derivă din „practica locală” și că acesta avea obligația de a elimina conținutul considerat ilicit. În apărare, statul a invocat inclusiv jurisprudența europeană, citând cazul Delfi AS vs. Estonia, pentru a argumenta că administratorii de platforme online pot fi trași la răspundere pentru comentarii defăimătoare.
Notă: Cazul Delfi AS vs. Estonia, invocat de statul român, arată că platformele online profesioniste (precum site-uri de știri) pot fi trase la răspundere pentru comentarii care incită la ură sau violență, dacă nu le elimină prompt.
Reclamantul însă a argumentat că responsabilitatea sa pentru comentariile terților era lipsită de o bază legală clară în legislația internă. De asemenea, el a contestat faptul că instanțele române nu au făcut distincția între opiniile exprimate de el însuși și cele publicate de alții.
Instanțele naționale au făcut referire la o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție care califică rețeaua socială Facebook drept „spațiu public”. Aceasta presupune că orice utilizator care publică conținut pe Facebook trebuie să se conformeze unor standarde de comportament similare celor aplicabile în spațiul public. Instanțele au considerat că acceptarea termenilor și condițiilor de utilizare ale Facebook impune o obligație de „autocenzură” pentru utilizatori, inclusiv de a modera sau elimina conținutul publicat de terți care ar putea încălca normele comunității platformei.
CEDO a observat că legislația română invocată nu era suficient de precisă pentru a justifica limitarea libertății de exprimare. Judecătorii CEDO au spus că invocarea unor norme generale, precum cele din Codul Civil (răspunderea civilă delictuală, protecția drepturilor nepatrimoniale), nu era suficient de clară și previzibilă pentru a justifica o obligație specifică de moderare a conținutului terților. De asemenea, analogia făcută cu rolul unui moderator TV a fost considerată problematică, deoarece utilizatorii individuali ai Facebook nu pot fi asimilați unor instituții media sau platforme profesionale. În plus, aceasta a criticat abordarea autorităților române, arătând că au ignorat contextul în care au fost făcute comentariile, inclusiv rolul public al părților implicate în scandalul de la ONB. „Comentariile, deși critice, făceau parte dintr-o dezbatere publică legitimă”, a subliniat Curtea în decizia dată pe 7 ianuarie.
Un alt punct important a fost că Pătrașcu nu a fost notificat în prealabil despre natura potențial defăimătoare a comentariilor respective și că instanțele române au eșuat să demonstreze că măsurile luate împotriva lui erau proporționale.
CEDO: „Impunerea unei obligații generale unui utilizator de platformă de a monitoriza și elimina comentariile terților ar putea duce la un efect de intimidare, descurajând dezbaterile publice și exercitarea libertății de exprimare într-o societate democratică”
România va trebui să plătească despăgubiri reclamantului și să revizuiască practica judiciară în cazurile similare, pentru a respecta standardele europene, instanțele naționale fiind obligate să respecte jurisprudența CEDO. Cazul Alexandru Pătrașcu servește drept precedent important pentru protejarea libertății de exprimare pe platformele digitale, subliniind că responsabilitatea pentru comentarii trebuie clar definită prin lege.
Responsabilitățile celui care postează și răspunderea pentru comentarii
Jurisprudența CEDO în privința libertății de exprimare (art. 10 din Convenție) este uriașă, iar decizia de față este, practic, cel mai recent exemplu de înțelegere a acestei libertăți într-un context extrem de actual: unde se termină libertatea de exprimare în social media și care e întinderea responsabilității autorului? Avem o responsabilitate pentru cei care comentează la conținutul postat de noi?
Autorii au dreptul la libertatea de exprimare, însă acesta implică și „deprinderi și responsabilități”. Responsabilitatea unui autor este mai mare în cazul în care conținutul publicat este destinat unei audiențe publice largi și atunci când subiectul atinge probleme sensibile, cum ar fi reputația sau demnitatea unor persoane.
CEDO diferențiază însă între judecățile de valoare (care sunt protejate chiar dacă sunt critice) și afirmațiile de fapt (care trebuie să fie susținute cu dovezi). În cazul Pătrașcu, comentariile considerate defăimătoare au fost analizate pentru a stabili dacă depășesc aceste limite. Atunci când este vorba de persoane publice sau subiecte de interes public, standardul de protecție a libertății de exprimare este mai ridicat, deoarece acestea trebuie să accepte un nivel mai mare de critică.
Cât privește răspunderea pentru comentariile terților, CEDO a stabilit că aceasta depinde de mai mulți factori:
- astfel, dacă ne gândim la rolul platformei/utilizatorului, utilizatorii de Facebook sau blogurile personale sunt considerați în general „găzduitori” de conținut, nu editori profesioniști, ceea ce limitează responsabilitatea lor (cazul Delfi AS vs. Estonia);
- un utilizator poate fi responsabil doar dacă a fost notificat despre caracterul ilicit al comentariilor găzduite și nu a acționat pentru a le elimina (ceea ce în cazul Pătrașcu nu s-a întâmplat);
- sancțiunile impuse pentru neeliminarea comentariilor trebuie să fie proporționale și să nu descurajeze libertatea de exprimare.
Important! Responsabilitatea unui autor sau administrator de pagină nu este identică cu cea a platformelor profesionale (precum Facebook sau portalurile de știri).
