"E o prejudecata ideea ca protectia intimitatii online este o piedica in lupta impotriva terorismului", a declarat recent Peter Hustinx, insarcinat european in materie de protectie a datelor cu caracter personal. Declaratia este urmarea fireasca a atitudinii extrem de agresive pe care a adoptat-o Uniunea Europeana in privinta supravegherii propriilor cetateni.
"E o prejudecata ideea ca protectia intimitatii online este o piedica in lupta impotriva terorismului", a declarat recent Peter Hustinx, insarcinat european in materie de protectie a datelor cu caracter personal. Declaratia este urmarea fireasca a atitudinii extrem de agresive pe care a adoptat-o Uniunea Europeana in privinta supravegherii propriilor cetateni. Mai intai, europenii au dat americanilor date despre pasagerii companiilor aeriene cu sediul in UE. Apoi au adus in discutie ideea unor pasapoarte cu identificatori biometrici. In acest an, au decis supravegherea obligatorie a traficului de telefonie sau Internet.
Prin initiativele legislative din 2006, UE da de inteles ca nu doreste sa tina cont de deciziile unor instante judecatoresti sau de opinia publica. Modul sau de abordare este atat de agresiv, incat SUA au decis pentru prima data ca este momentul sa se inspire din legislatia europeana atunci cand este vorba despre retentia datelor personale ale utilizatorilor de Internet.
Istoria lui Holger Voss In 2002, cetateanul german Holger Voss, in varsta de 33 de ani, a laudat pe un forum evenimentele de la 11 septembrie 2001. Ca urmare a declaratiilor sale, statul german l-a acuzat de glorificarea unui act criminal si a deschis o ancheta. Investigatia s-a incheiat in scurt timp, iar Voss a fost gasit nevinovat. Ulterior, germanul a deschis o actiune impotriva furnizorului sau de Internet (T-Online), prin care i-a cerut sa stearga inregistrarile privitoare la datele de trafic colectate in legatura cu incursiunile sale pe Internet.
Ca urmare a demersurilor lui Voss, Curtea Suprema a Germaniei a decis ca retinerea rapoartelor de trafic de catre ISP-uri este ilegala. Voss a avut castig de cauza, iar cetatenilor germani li s-a recunoscut dreptul de a cere sa le fie sterse rapoartele de trafic pe In-ternet. A fost o prima victorie, de natura a impune un precedent judiciar extrem de important pentru protejarea intimitatii utilizatorilor de Internet. In motivarea deciziei sale, instanta germana a amintit ca nu exista, in acest moment, nicio obligatie legala prin care un ISP poate retine date de trafic. Prin urmare, orice retinere este abuziva.
O aplecare mai atenta asupra legislatiilor europene anterioare anului 2006 arata faptul ca niciun stat nu impunea furnizorilor de Internet sa pastreze date despre traficul inregistrat de clienti. Din punctul de vedere al pastrarii datelor de trafic inregistrate de operatorii de telefonie, doar Italia impunea obligatia de pastrare a datelor pentru cel putin doi ani.
In 2006 insa, Uniunea Europeana a schimbat abordarea, transformand exceptia in regula.
Traseul internautilor - inregistrat si arhivat Conform unei directive europene adoptate la 15 martie 2006, operatorii de telefonie vor fi obligati sa retina si sa arhiveze datele privind durata fiecarui apel, locatia apelantului, precum si locatia destinatarului, urmand ca aceste prevederi sa fie extinse ulterior si asupra furnizorilor de Internet si comunicatii electronice (e-mail in special).
Pe scurt, odata cu intrarea in vigoare a acestei directive, ISP-urile vor fi obligate sa pastreze date privitoare la traficul inregistrat si localizarea clientilor proprii, persoane fizice sau juridice, precum si orice alta informatie de natura a identifica un client al serviciului respectiv. Directiva nu are in vedere pastrarea continutului comunicatiilor electronice pe care le poarta utilizatorii in Internet. De asemenea, nu se are in vedere nici continutul pe care acestia il consulta, folosind o retea de comunicatii electronice.
Statele membre ale UE vor implementa directiva in legislatia nationala pana cel tarziu la 15 septembrie 2007. In functie de optiunea fiecarui stat, se poate amana aplicarea prevederilor directivei pe segmentele privitoare la retinerea datelor legate de accesul la Internet, telefonia prin Internet si e-mail. Perioada pentru care vor fi pastrate datele poate sa fie de minimum sase luni si maximum doi ani de la data la care s-a realizat comunicatia. Insa este dreptul fiecarui stat de a amana cu maximum 18 luni intrarea in vigoare a acestor prevederi.
In cazul Germaniei, spre exemplu, autoritatile au optat pentru amanarea cu 18 luni a aplicarii dispozitiilor privitoare la retinerea datelor de trafic din Internet, astfel incat data la care vor intra in vigoare dispozitiile legii, privitoare la traficul de Internet, este 15 martie 2009.
Romania inca se gandeste Romania va fi obligata, odata cu aderarea, sa-si actualizeze legislatia in aceasta privinta. Este de urmarit modul in care autoritatile romane vor intelege sa negocieze implementarea directivei. Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, Zsolt Nagy, a emis in cursul lunii septembrie o serie de declaratii care releva faptul ca autoritatile au in vedere negocierea implementarii directivei in legislatia din Romania. La acest moment insa, nu este public niciun calendar concret al acestei negocieri. Directiva adoptata de UE nu a trecut neobservata nici de autoritatile americane, aflate in plin razboi impotriva terorismului. Americanii au decis sa extinda foarte mult sfera si perioada de aplicare a actului normativ.
Americanii vor mai multe date Procurorul general al SUA, Alberto Gonzales, a inceput in octombrie un proces amplu de lobby pentru introducerea unor legi federale care vor obliga ISP-urile sa stocheze rapoartele activitatii utilizatorilor care folosesc Internetul. Gonzales le-a cerut senatorilor americani sa analizeze o lege care obliga furnizorii de Internet sa retina rapoarte ale activitatii utilizatorilor pentru cel putin doi ani.
In SUA, legislatia privind pastrarea rapoartelor de trafic ar putea avea doua directii principale de actiune. Mai intai, ar putea fi vizate ISP-urile, impreuna cu retelele sociale si motoarele de cautare. Aceste companii ar trebui sa pastreze rapoarte cu adresele IP folosite de fiecare utilizator. Apoi, legislatia ar putea viza pastrarea unor date complexe, cum ar fi identitatea expeditorului si destinatarului unui e-mail, adresele website-urilor vizitate, rapoarte de trafic privind mesajele instant (Yahoo Messenger e un exemplu) trimise intre diversi utilizatori. In acest caz, rapoartele ar face referire doar la expeditorul si la destinatarul mesajelor, nu si la continutul acestora.
Comentarii articol (0)