ACCES PREMIUM
De ce premium?
ICCJ: Declarația de impunere se poate corecta pentru orice mențiune relevantă la determinarea materiei impozabile și/sau calcularea bazei de impozitare și a creanței
Contribuabilii pot corecta declarațiile de impunere prin rectificative care să se refere la orice mențiune relevantă pentru determinarea materiei impozabile și/sau calcularea bazei de impozitare și a creanței fiscale, nu doar la erori materiale/formale, a stabilit recent Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Desigur, acest lucru este posibil doar atât timp cât corecturile se fac în perioada de prescripție, fără să fi intervenit anularea rezervei verificării ulterioare.
Articolul continuă mai jos
Decizia ICCJ 61/2025, pronunțată luni de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă (contencios administrativ şi fiscal),
urmează să devină general obligatorie după apariția sa în Monitorul Oficial. Aceasta vine cu o interpretare foarte importantă legată de alineatul
1 al articolului
105 din
Codul de procedură fiscală.
Potrivit deciziei ICCJ,
„În interpretarea dispozițiilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 (...), pe perioada termenului de prescripţie a dreptului de a stabili creanţe fiscale și atât timp cât nu intervine anularea rezervei verificării ulterioare, contribuabilul/plătitorul își poate corecta declarația de impunere prin depunerea unei declarații rectificative care să se refere la orice mențiune relevantă din conținutul său pentru determinarea materiei impozabile și/sau calcularea bazei de impozitare și a creanței fiscale, iar nu doar la erori materiale sau formale de consemnare.”Interpretarea judecătorilor vine
în urma unui proces în care una dintre dileme era dacă un contribuabil poate să corecteze și mențiuni importante din declarația de impunere, dincolo de simplele erori materiale sau formale. Astfel, ICCJ a stabilit că rectificativele pot să vizeze orice mențiune relevantă pentru determinarea materiei impozabile și/sau calcularea bazei de impozitare și a creanței fiscale.
Potrivit articolului 93 din Codul de procedură fiscală,
„Stabilirea creanțelor fiscale reprezintă activitatea de determinare a materiei impozabile, de calculare a bazei de impozitare și a creanțelor fiscale”, cu precizarea că creanțele se stabilesc fie prin
declarația de impunere, fie prin
decizia de impunere.
Totodată, la articolul 94 scrie în felul următor:
„Cuantumul creanțelor fiscale se stabilește sub rezerva verificării ulterioare, cu excepția cazului în care stabilirea a avut loc ca urmare a unei inspecții fiscale sau a unei verificări a situației fiscale personale.”În fine, la articolul 105 din Cod scrie că
„Declarația de impunere poate fi corectată de către contribuabil/plătitor, pe perioada termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale” (prevederea pentru care s-a dat interpretarea ICCJ), dar și că declarația de impunere
„nu poate fi corectată după anularea rezervei verificării ulterioare.”Atenție! Interpretarea dată de ICCJ va deveni obligatorie, atât pentru instanțele de judecată, cât și pentru autoritățile fiscale și contribuabili, după publicarea sa în Monitorul Oficial, potrivit regulilor din
Codul de procedură civilă (articolele 519-521). Cu alte cuvinte, judecătorii vor trebui să respecte interpretarea ICCJ atunci când se lovesc de spețe similare.
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Conform legislației în vigoare, este strict interzisă copierea, reproducerea, redistribuirea, republicarea sau orice altă formă de reutilizare a acestui conținut, integral sau parțial, fără consimțământul scris al avocatnet.ro. Nerespectarea acestor prevederi poate atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală.