Proiect: Mandate limitate pentru pozițiile de conducere din administrația publică, transformarea unor posturi contractuale și alte modificări importante ce vizează angajații statului

Guvernul României urmărește, prin proiectul recent pus în dezbatere să introducă reforme fundamentale în gestionarea carierei funcționarilor publici și a personalului contractual din administrația publică. În esență, modificările sunt propuse pentru a implementa angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în special cele prevăzute în Componenta 14 – Bună Guvernanță și Reforma R3 privind managementul performant al resurselor umane în sectorul public.

(1) Întâi de toate, Guvernul vrea să stabilească mandate limitate pentru pozițiile de conducere din administrația publică, începând cu anul 2026 - e vorba, mai exact, de înalții funcționari și funcționarii publici cu funcții de conducere din administrația publică centrală. 

„Funcțiile publice din categoria înalților funcționari publici din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 369 lit. a) se exercită pe durata unui mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată”, prevede proiectul de lege.

Ulterior finalizării mandatelor, în urma unei evaluări suplimentare, înalții funcționari vor fi supuși obligatoriu mobilității prin rotație.

„În termen de maximum 6 luni de la data numirii într-o funcție publică din categoria înalților funcționari publici, înalții funcționari publici elaborează un plan de management al structurilor funcționale conduse, care conține indicatori și obiective de performanță individuale pe care își propun să le atingă pe perioada de 3 ani supusă evaluării multianuale a performanțelor profesionale individuale”, prevede proiectul. 

O comisie specială va face o evaluare multianuală a performanțelor individuale ale înalților funcționari (la trei ani). În funcție de rezultat, mandatul se va putea reînnoi sau nu - singura variantă posibilă pentru reînnoire (dacă funcționarul se află la primul mandat în acea instituție/autoritate, limita fiind aceea de două mandate), conform proiectului, va fi o evaluare cu „bine” sau „foarte bine”.

Dacă mandatul nu mai poate fi reînnoit (funcționarul deja e la al doilea mandat), astfel de calificativ îl va introduce pe înaltul funcționar în procesul de mobilitate prin rotație. Cei care nu obțin evaluări bune vor trebui să treacă printr-un program de perfecționare profesională de 12 luni. La finalul programului de perfecționare profesională, înaltul funcționar public continuă activitatea, pentru o nouă perioadă de trei ani, dar numai dacă acesta ar mai avea dreptul la un al doilea mandat - altfel, intră în procesul de mobilitate prin rotație. Este neclar însă ce se întâmplă cu funcția respectivă pe parcursul celor 12 luni de perfecționare.

Dacă calificativul este însă „insuficient”, înaltul funcționar public este eliberat din funcția publică deținută pentru incompetență profesională.

(2) În cazul funcționarilor publici de execuție apar trei grade suplimentare pentru funcțiile din clasa I - e vorba, mai exact, de:

„e) superior – nivel 2;
f) superior – nivel 3;
g) superior – nivel 4, ca nivel maxim pentru funcția publică de execuție clasa I.”

„Funcțiile publice de execuție din clasa I, având unul dintre nivelurile stabilite pentru gradul profesional superior, prevăzute la alin. (2) lit. e)-g), se pot ocupa prin concurs/examen de promovare în grad profesional și se înființează prin transformarea funcțiilor publice de execuție deținute, ca urmare a promovării concursurilor sau examenelor de promovare în grad profesional organizate în acest sens”, mai prevede proiectul.

(3) O prevedere nou-introdusă în Codul administrativ de proiectul de lege prevede expres nevoia de evaluare a performanțelor individuale inclusiv a funcționarilor ce ocupă funcții publice locale. 

(4) Codul administrativ prevede deja reguli privind mobilitatea funcționarilor publici, însă prin proiectul de față Guvernul propune Parlamentului să redefinească acest concept cu totul, stabilind că mobilitatea se realizează obligatoriu sau voluntar. Mobilitatea prin rotație obligatorie va avea loc, de exemplu, atunci când înaltul funcționar nu mai poate beneficia de un alt mandat.

„În scopul perfecționării profesionale și realizării unui transfer de bune practici administrative între autoritățile și instituțiile publice, toți înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere care ocupă funcții publice de conducere prevăzute în administrația publică centrală la art. 390 alin. (1) din prezentul cod au dreptul să adere în mod voluntar la mobilitate prin rotație, exprimându-și opțiunea pentru ocuparea unui post inclus în planul de rotație”, prevede proiectul de lege.

(5) De asemenea, Guvernul vrea să limiteze la cinci ani mandatele funcțiilor publice de conducere din administrația centrală care sunt identificate ca funcții de conducere sensibile, mandatele acestora putându-se reînnoi însă o dată. 

„Funcțiile publice de conducere sensibile sunt cele care prezintă un risc semnificativ de afectare a obiectivelor entității prin utilizarea necorespunzătoare a resurselor umane, materiale, financiare și informaționale sau de corupție sau fraudă”, identificarea acestor funcții urmând a fi făcută de un grup de lucru de la nivelul autorității/instituției.

Situația personalului contractual

(6) Sunt propuse modificări importante și în ceea ce privește personalul contractual, începând de la o clasificare mai clară a încadrării acestora:

„a) personal contractual de specialitate din administrația publică centrală și locală care desfășoară activități ce presupun îndeplinirea unor atribuții și responsabilități complexe pentru care se cer calificări obținute prin studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă ori studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă, în perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna, cum ar fi administratorul public, conducătorii serviciilor publice deconcentrate prevăzuți la art. 280 alin. (2) care nu sunt funcționari publici, personalul care asigură mentenanța echipamentelor și rețelelor informatice, personalul de conducere al compartimentelor administrative, personalul medical și cel de specialitate psihologică al autorităților publice, proiectanții și alții asemenea;

b) personal contractual încadrat la nivelul autorităților administrative autonome sau la nivelul altor autorități publice prevăzute în anexa nr. 13, potrivit legii;

c) personal contractual detașat în rețeaua misiunilor diplomatice ale României, încadrat la nivelul autorităților și instituțiilor administrației publice centrale, altele decât ministerul cu atribuții în domeniul afacerilor externe;

d) personal contractual încadrat la cabinetul demnitarilor, aleșilor locali sau la cancelaria prefectului.

e) personal contractual suport care desfășoară activități de secretariat, protocol, gospodărire, întreținere-reparații și de deservire, pază și altele asemenea, ce deține studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat, care rămâne supus legislației muncii, fiind aplicabile prevederile art. 542 din prezentul cod;

f) personal contractual cu regim specific reglementat de legislația specifică aplicabilă încadrat la nivelul ministerelor cu atribuții în domeniul afacerilor interne și apărării, precum și în cadrul altor autorități și instituții publice prevăzute în anexa nr. 13”, prevede proiectul, stabilind că doar în cazul personalului încadrat la nivelul cabinetelor demnitarilor, aleșilor locali sau cancelariei prefectului putem vorbi exclusiv de contracte pe perioadă determinată, în timp ce în toate celelalte cazuri contractele vor putea fi încheiate și pe perioadă nedeterminată.

Proiectul de lege propune transformarea posturilor contractuale care implică exercitarea prerogativelor de putere publică în funcții publice, pentru a corecta situațiile actuale de suprapunere și confuzie legislativă, și pentru a alinia responsabilitățile exercitate cu statutul juridic corespunzător. Analiza posturilor ar trebui să se facă în 12 luni de la intrarea în vigoare a legii. 

De asemenea, se propune implementarea unor cadre de competențe pentru personalul contractual similar celor aplicate funcționarilor publici. Astfel, procesele de recrutare, evaluare, formare și promovare vor avea o bază legală comună clară și transparentă.

Proiectul de lege va introduce expres în Codul administrativ îndatoririle personalului contractual, va completa regimul incompatibilităților și conflictelor de interese, precum și răspunderea personalului contractual. O modificare notabilă este reglementarea expresă a răspunderii în solidar cu autoritatea / instituția. 

De asemenea, în mod specific față de normele privind răspunderea disciplinară a salariaților stabilite prin Codul muncii, proiectul de față vine cu un set de norme pentru răspunderea administrativ-disciplinară a personalului contractual. 

În prezent, gestionarea personalului contractual se realizează într-un mod descentralizat, la nivelul departamentelor de resurse umane din fiecare instituție și autoritate publică. Aceasta generează o serie de probleme, arată Guvernul, printre care:

• confuzia între personalul contractual și funcționarii publici - cetățenii percep în mod generalizat cele două categorii ca fiind similare sau chiar identice, ceea ce creează neclarități privind responsabilitățile, drepturile și obligațiile fiecărei categorii;

• deseori, personalul contractual îndeplinește sarcini similare sau chiar identice cu cele ale funcționarilor publici, inclusiv activități care implică exercitarea de prerogative de putere publică; Guvernul arată că în aproximativ 38% din instituții, personalul contractual execută activități comparabile cu cele ale funcționarilor publici, ceea ce creează probleme majore legate de statut și reglementare juridică;

• personalului contractual i se aplică în principal prevederile Codului muncii, existând dispoziții specifice fragmentate în diverse alte acte normative, ceea ce, spun inițiatorii proiectului, creează dificultăți în gestionarea coerentă și unitară a acestei categorii de personal, mai ales în ceea ce privește recrutarea, formarea, promovarea, evaluarea performanțelor, stabilitatea în funcție și conflictele de interese;
• personalul contractual beneficiază de mai puține garanții privind integritatea și stabilitatea locului de muncă în comparație cu funcționarii publici, fapt ce generează percepția unor diferențe semnificative între aceste categorii;
• cadrul de competențe nu este operaționalizat pentru personalul contractual, ceea ce limitează dezvoltarea și gestionarea carierei acestuia.

Până la 1 ianuarie 2027 vor avea obligația să actualizeze fișele de post pentru personalul contractual în conformitate cu prevederile art. 104 din Hotărârea Guvernului nr. 1336/2022. 

Atenție! Proiectul de lege trebuie adoptat de Guvern și trimis în Parlament pentru dezbateri și vot. În forma aceasta sau cu eventualele amendamente aduse de parlamentari, proiectul va trebui apoi să fie aprobat prin decret și de președintele statului, legea urmând să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Numeroase dintre prevederile sale se vor aplica, implicit, în mod etapizat.