Mijloace de adresare catre institutiile europene

1.&nfbsp; Dreptul de a adresa petitii Parlamentului European a fost consacrat de Tratatul de la Maastricht. Temeiul juridic il reprezinta articolele 21 si 194 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana.

Pot adresa petitii Parlamentului European, fie individual, fie in asociere cu alte persoane:

orice cetatean al Uniunii Europene,
orice persoana fizica rezidenta intr-un stat membru UE,
orice persoana juridica cu sediul intr-un stat membru UE.

Petitia poate fi o plangere sau o solicitare cu privire la aspecte ce intra in domeniul de actiune al Comunitatii si care afecteaza petentul in mod direct. Acesta trebuie sa isi precizeze numele, ocupatia, cetatenia si adresa. Petitia poate fi scrisa in oricare dintre limbile oficiale ale UE si poate fi trimisa prin posta sau prin e-mail.

Adresa:

Parlement européen
Commission des pétitions
Secrétariat
Rue Wiertz
B-1047 BRUXELLES

e-mail: Petitions@europarl.europa.eu

Comisia pentru petitii a Parlamentului UE decide asupra admisibilitatii petitiilor, verificand daca ele se refera la aspecte ce intra in campul de actiune al Uniunii Europene. Simplele solicitari de informatii si comentariile generale pe marginea politicii UE nu sunt de competenta Comisiei pentru petitii.

Daca problema nu intra in sfera de actiune a UE, petitia este respinsa, iar petentul informat in consecinta si eventual sfatuit sa contacteze un alt organism (national sau international) competent.

Daca petitia este declarata admisa, Comisia pentru petitii analizeaza problema supusa atentiei si intreprinde diverse actiuni pentru rezolvarea solicitarii. Ea poate cere Comisiei Europene informatii relevante, poate consulta si alte comisii parlamentare, poate organiza audieri, vizite, poate coopera cu autoritatile nationale si in general poate intreprinde orice actiuni sunt considerate necesare. Cu toate acestea, ea nu poate trece peste deciziile luate de autoritatile competente din statele membre. Deoarece Parlamentul European nu este o autoritate judiciara, el nu poate pronunta sentinte si nici revoca hotarari ale instantelor judecatoresti din statele membre. Petitiile trimise in acest scop sunt declarate inadmisibile.

Petentul este informat asupra masurilor si actiunilor intreprinse cu privire la petitia sa.

De regula, sedintele comisiei sunt publice, iar petentii au dreptul sa asiste la ele, in cazul in care solicita acest lucru, daca si atunci cand petitiile lor sunt dezbatute.

Posta cetateanului este un serviciu care permite cetatenilor UE sa intre in contact cu Parlamentul European. Acesta se angajeaza sa raspunda la toate intrebarile care ii sunt adresate. O adresa electronica este pusa la dispozitia cetatenilor pentru a le permite sa adreseze intrebari, sa solicite informatii, precum si sa inainteze propuneri Parlamentului European.

Toate solicitarile formulate trebuie sa tina de domeniile de activitate ale Uniunii Europene. Raspunsurile primite vor fi transmise intr-un interval de timp rezonabil.

Daca intrebarea se refera la un subiect complex, solicitantului i se va raspunde printr-un mesaj electronic in care este rugat sa astepte.

2. Cetatenii europeni, cetatenii din state terte care au rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene, precum si persoanele juridice avand sediul in Uniunea Europeana se pot adresa Ombudsmanului European pentru a sesiza un caz de administrare defectuoasa din partea institutiilor si organismelor europene (cu exceptia Curtii de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta). (art. 21 si art. 195 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene). Nu sunt insa de competenta Ombudsmanului plangerile impotriva administratiei nationale.

Administrarea defectuoasa presupune ca organismul in cauza sa nu actioneze in conformitate cu legile in vigoare, sa nu respecte principiile bunei administrari sau sa incalce drepturile omului. Ca exemple de administrare defectuoasa, mentionam nereguli administrative, incorectitudine, discriminare, abuz de putere, lipsa de raspuns, nefurnizare de informatii, intarziere nejustificata.

Ombudsmanul anunta organismul criticat, plangerea putand fi rezolvata in aceasta etapa chiar de respectiva institutie. Daca in cursul anchetei sale, situatia nu a fost rezolvata, Ombudsmanul incearca sa gaseasca, in masura in care este posibilul, o solutie amiabila care sa conduca la remedierea cazului sesizat si care sa permita un raspuns favorabil pentru petent. Daca incercarea de conciliere esueaza, Ombudsmanul poate formula o serie de recomandari in vederea rezolvarii cazului. In cazul in care institutia nu ii accepta recomandarile, acesta poate intocmi un raport special adresat Parlamentului European.

Plangerile pot fi adresate prin posta, fax sau e-mail in termen de maxim de doi ani de cand petentul a avut cunostinta de faptele pe care se intemeiaza reclamatiile. Este necesar ca in prealabil sa se fi adresat organismului european raspunzator.

Adresa:

Ombudsman European
1, avenue du Président Robert Schuman
BP 403
F-67001 Strasbourg Cedex
France
Tel. (33) 388 17 23 13
Fax (33) 388 17 90 62

e-mail: euro-ombudsman@europarl.eu.int

3. A. Orice persoana fizica sau juridica, care considera ca o masura legislativa sau o practica a unui stat membru este contrara unor prevederi sau principii de drept comunitar, poate sa adreseze Comisiei Europene, in mod direct, o plangere (care are caracter oficial) impotriva statului membru respectiv. Cetateanul nu are obligatia sa dovedeasca faptul ca incalcarea respectiva il afecteaza in mod direct. Plangerile sunt scutite de taxe iar intocmirea lor nu necesita concursul unui avocat.

Plangerea poate fi transmisa

in scris, printr-o scrisoare obisnuita. Aceasta poate fi inmanata biroului reprezentantilor Comisiei din fiecare stat membru sau trimisa prin posta la urmatoarea adresa:
Commission of the European Communities
(Attn: Secretary-General)
B-1049 Brussels
BELGIUM

in format electronic, la adresa: SG-PLAINTES@ec.europa.eu.

Comisia Europeana propune un formular, optional, care are avantajul ca indica toate informatiile relevante pe care plangerea ar trebui sa le contina. Acest formular poate fi accesat la urmatoarea adresa: http://ec.europa.eu/community_law/complaints/form/form_en.rtf

O plangere este acceptata doar daca se constata ca ea semnaleaza o incalcare a dreptului comunitar de catre un stat membru. Comisia are la dispozitie un an pentru a decide acest lucru.

Trebuie mentionat ca petentul nu este parte in cadrul procedurilor. Astfel, petentul nu poate face recurs impotriva deciziei Comisiei si nici nu o poate influenta. De asemenea petentul nu poate fi audiat in cadrul procedurii. El va fi, insa, informat cu privire la demersurile relevante pentru plangerea sa.

3. B. Pentru a veni in sprijinul cetatenilor si persoanelor juridice care vor sa beneficieze de drepturile ce le revin in Piata Interna, Comisia Europeana a creat un mecanism informal de solutionare a reclamatiilor � SOLVIT.
Pentru ca un dosar sa poata fi analizat de SOLVIT, trebuie intrunite trei conditii: sa fie vorba despre un caz transfrontalier, sa nu existe deja o actiune in justitie pentru solutionarea sa (datorita caracterului informal al solutiei date de SOLVIT) si problema sa rezulte din neaplicarea sau aplicarea incorecta a dreptului comunitar privind Piata Interna de catre administratia nationala. Caracterul transfrontalier nu presupune ca petentul sa se afle in alt stat membru decat cel unde a aparut problema. Este suficient sa existe un element de extraneitate care sa poata face aplicabile prevederile dreptului comunitar. Exista cate un centru SOLVIT in fiecare stat membru al Uniunii Europene, precum si in celelalte state apartinand Spatiului Economic European (Islanda, Norvegia, Liechtenstein). De la 1 ianuarie 2007 functioneaza un centru SOLVIT si in Romania, in cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene .

Rezolvarea presupune cooperarea administrativa intre centrul SOLVIT sesizat (de obicei cel din statul de rezidenta al petentului) si centrul SOLVIT din statul membru unde a aparut problema, in scopul gasirii unei solutii pragmatice si rapide. Plangerile pot fi transmise accesand adresa europa.eu/solvit, unde se gasesc datele de contact ale centrelor SOLVIT precum si formularul electronic de reclamatie.

4. Persoanele fizice sau juridice se pot adresa inclusiv Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene. Astfel, in situatia in care o institutie comunitara a adoptat un act care le priveste in mod individual si direct, acestea au dreptul ca in doua luni de la publicarea actului sau de la notificare lui ori, in absenta acesteia, de la data la care au luat la cunostinta, sa declanseze procedurile in fata Curtii Europene de Justitie. Daca actiunea este intemeiata, Curtea va declara actul nul. Actiunea poate fi introdusa in cazul in care institutia comunitara ce a adoptat actul atacat era lipsita de competenta, a incalcat o cerinta procedurala esentiala, a incalcat Tratatul de instituire a Comunitatii Europene sau oricare act adoptat in aplicarea acestuia ori a actionat cu abuz de putere.

Persoanele se pot adresa Curtii si in situatia in care o institutie comunitara, cu incalcarea Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, nu a adoptat un act care ar privi in mod direct persoana in cauza. In prealabil, petentul trebuie sa se adreseze institutiei respective, care are la dispozitie un termen de doua luni pentru solutionarea problemei. Actiunea in fata Curtii poate fi introdusa in maxim doua luni de la expirarea termenului pe care institutia reclamata l-a avut la dispozitie pentru a se pronunta.

Totodata, atunci cand instantele nationale sunt sesizate cu un caz care implica aplicarea dreptului european, acestea pot (si in anumite cazuri trebuie) sa se adreseze Curtii de Justitie de la Luxemburg pentru interpretarea normelor comunitare aplicabile spetei. Acest sistem, de hotarari prealabile, a fost instituit pentru a asigura aplicarea uniforma a dreptului european in spatiul Uniunii Europene. (art. 230-234 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene).

Pentru informatii detaliate privind drepturile dumneavoastra in Uniunea Europeana, puteti accesa site-ul ec.europa.eu/youreurope.

Nota AvocatNet: Numai legislatia europeana din editia printata a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene poate fi considerata autentica