Ministerul Justitiei: perchezitii numai cu autorizarea judecatorului

Modificarea art. 16 din Legea nr. 508/2004 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism (DIICOT) prin OUG 131/2006 nu încalca exerciþiul dreptului la viaþa privatã.
 
 1. Ca ºi pâna acum, atât percheziþia domiciliarã, cât ºi percheziþia unui calculator se efectueaza numai cu autorizarea judecatorului. De exemplu: dacã în cursul unei percheziþii domiciliare (efectuate pe baza unei autorizaþii emise de judecãtor) se gãseºte un calculator, iar anchetatorii doresc sã verifice documentele/informaþiile stocate în acesta, va fi necesarã obþinerea unei autorizaþii distincte de la judecãtor, alta decât autorizaþia care avea ca obiect percheziþia domiciliarã. In acest sens, facem referire la art. 56 din Legea 161/2003 care prevede cã pentru "cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se aplica dispoziþiile din Codul de procedura penalã referitoare la efectuarea percheziþiei domiciliare", acestea impunând autorizarea percheziþiei de cãtre un judecãtor.
 2. O alta chestiune care a fost interpretatã în mod eronat este cea a citirii comunicaþiilor electronice - emailuri. Susþinerea potrivit cãreia acestea ar putea fi citite acum de procuror fãrã autorizaþie de la judecãtor este falsã. Citirea, copierea, interceptarea sau înregistrarea mailurilor nu se pot face decât cu autorizaþie de la judecãtor, aºa cum se proceda ºi pâna la adoptarea OUG 131/2006.
 
 3. Operaþiunile pentru care nu trebuie autorizaþie de la judecãtor au ca obiect exclusiv accesul la informaþii care nu implica conþinutul comunicaþiilor. De exemplu: procurorul poate solicita doar informaþii despre traficul comunicãrilor electronice dintre douã sau mai mult persoane, mai exact despre existenþa unei corespondenþe electronice între persoane. Informaþiile solicitate privesc existenþa ºi numãrul mailurilor dintre anumite persoane, ºi nu conþinutul acestora. În cazul în care se confirmã existenþa unei corespondenþe electronice între anumite persoane - în contextul cercetãrii unor infracþiuni – ºi procurorul doreºte acces la conþinutul acesteia va solicita judecãtorului autorizaþie pentru percheziþionarea calculatorului respectiv, operaþiune în cadrul cãreia pot fi citite mailurile stocate. Aceasta informaþie primarã (dacã existã corespondenþã eletronicã între douã sau mai multe persoane) fundamenteazã solicitarea autorizaþiei de la judecãtor, cãruia procurorul trebuie sã-i dovedeascã, între altele, ºi cã existã corespondenþã electronicã între aceste persoane. De asemenea, pentru interceptarea ºi înregistrarea corespondenþei viitoare este necesarã autorizaþia judecãtorului.
 O altã situaþie de "acces" a procurorului, fãrã autorizaþie de la judecãtor, este solicitarea de identificare a IP-urilor (numãrul de identificare a calculatorului dintr-o reþea). De exemplu: în cazul în care pe un site sunt postate imagini pornografice, procurorul poate autoriza accesul la sistemul informatic doar pentru a identifica IP-urile celor care posteazã astfel de imagini. Dupã aflarea IP-urilor, procurorul se prezintã la judecãtor pentru a solicita emiterea unui mandat de percheziþie informaticã, ce urmeazã aceeaºi procedurã cu percheziþia domiciliarã. Este imposibil sã se solicite un mandat de percheziþie înainte de a se identifica calculatorul - sursã. ªi in acest caz, este vorba despre obtinerea unei informaþii primare necesare solicitãrii autorizaþiei de percheziþie a unui calculator.
 Un alt exemplu se referã la situaþia în care procurorul are indicii temeinice cã un site este utilizat pentru a se comercializa droguri ºi autorizeazã accesul pentru a identifica IP-urile celor care au comunicat prin intermediul site-ului. Pentru a afla care este conþinutul concret al comunicaþiilor purtate între calculatoarele-sursã procurorul trebuie sa solicite judecãtorului un mandat pentru supraveghere, interceptare sau înregistrare a comunicaþiilor în temeiul art. 16 al. 1 lit. b din legea 508/2004 (ºi a dispozitiilor din Codul de procedura penala, art. 911-916.).
 
 In afarã de noþiunea de acces la sisteme informatice, legislaþia în vigoare mai foloseºte ºi noþiunile de percheziþie a unui sistem informatic, respectiv de supraveghere, interceptare sau înregistrare a comunicaþiilor. Percheziþia informaticã înseamnã vizualizarea informaþiilor stocate pe un calculator. Atât pentru percheziþia informaticã, cât ºi pentru supravegherea, interceptarea sau înregistrarea comunicaþiilor este necesarã o autorizare din partea judecãtorului.
 
 4. Întrucât a fost invocatã Hotãrârea CEDO în cazul Pantea vs. România, reamintim cã situaþia procurorilor s-a schimbat, în sensul cã în prezent legea prevede independenþa procurorilor în soluþionarea dosarelor, iar sancþionarea disciplinarã a acestora nu depinde de ministrul justiþiei (deci de Executiv), ci de Consiliul Superior al Magistraturii.
 
 5. Prin OUG 131/2006 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 508/2004 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea DIICOT nu s-a modificat procedura pentru punerea sub supraveghere a conturilor bancare ºi a conturilor asimilate acestora ºi nici procedura referitoare la supravegherea, interceptarea sau înregistrarea comunicaþiilor.
 
 
 6. În legãturã cu Centrul de Aplicaþii Operaþionale al Procurorilor, înfiinþarea acestuia a fost prevãzutã încã din anul 2004, în momentul apariþiei Legii nr. 508/2004 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea DIICOT. Organizarea acestui Centru, care va fi un centru de formare profesionalã, se va face cu experiza ºi cu fondurile Uniunii Europene, prin programul PHARE 2004.
 
 7. OUG 99/2006 privind instituþiile de credit ºi adecvarea capitalului nu a fost iniþiatã de Ministerul Justiþiei. Oricum, potrivit art. 114 din acest act normativ s-a introdus cerinþa începerii urmãririi penale înainte de solicitarea unor informaþii de natura secretului bancar.
 
 Ministrul justiþiei constatã cu ingrijorare cã se încearcã decredibilizarea procurorilor – ca grup profesional - ºi institutirea unei prezumþii de abuz în sarcina acestora. Ministrul justiþiei reaminteºte cã a solicitat în mod constant sancþionarea magistraþilor, atât procurori, cât ºi judecãtori, care greºesc ºi încalcã drepturile persoanelor cercetate, pentru cã aceasta este soluþia logica ºi normalã pentru “curãþarea” oricãrui sistem profesional.
 
 În mãsura în care continuã sã existe neclaritãþi sau observaþii din partea organizaþiilor neguvernamentale, ministrul justiþiei va organiza o întâlnire pentru lãmurirea tuturor aspectelor în discuþie.