Oricare ar fi natura cauzei, procedura include o faza scrisa si,in general, o faza orala, care se desfasoarain cadrul unei audieri publice. Trebuie totusi facuta distinctiaintre, pe de o parte, procedura privind pronuntarea unei hotarari preliminare si, pe de alta parte, celelalte actiuni, denumite actiuni directe.
Sesizarea Curtii si procedura scrisa
In ceea ce priveste cererile avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare
Instanta nationala adreseaza Curtii de Justitie intrebari privind interpretarea sau validitatea unei dispozitii de drept comunitar, in general sub forma unei decizii jurisdictionale, conform regulilor nationale de procedura. Dupa traducerea cererii in toate limbile comunitare de catre Serviciul de traduceri al Curtii, grefa o comunica partilor implicate in cauza principala, dar si tuturor statelor membre si institutiilor. Grefa dispune publicareain Jurnalul Oficial a unei comunicari indicand indeosebi partile in cauza si continutul intrebarilor. Partile, statele membre si institutiile Uniunii Europene au la dispozitie doua luni pentru a prezenta Curtii observatiile lor scrise.
In ceea ce priveste actiunile directe
Curtea trebuie sesizata printr-o cerere introductiva adresata grefei. Grefierul dispune publicarea unei comunicari privind actiuneain Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, indicand pretentiile reclamantului si motivele actiunii. In acelasi timp, cererea introductiva este adusa la cunostinta partii adverse, care are la dispozitie o luna pentru a introduce intampinare. Reclamantul are dreptul la o replica, paratul la o duplica, termenul fiind, de fiecare data, de o luna. Termenele de prezentare a acestor documente trebuie respectate, cu exceptia situatiei in care presedintele acorda o prelungire a lor.
In ambele tipuri de actiuni, presedintele, respectiv primul avocat general desemneaza un judecator raportor si un avocat general, insarcinati sa urmareasca desfasurarea cauzei.
Masurile preparatorii si raportul cauzei
In toate procedurile, odata ce procedura scrisa este finalizata, partilor li se solicita sa indice, in termen de o luna, daca si de ce solicita organizarea unei audieri pentru sustinerea pledoariilor. Pe baza unui raport al judecatorului raportor si dupa ce a audiat avocatul general, Curtea decide daca mai trebuie administrate probe, carui complet trebuie sa i se trimita cauza si daca este necesara organizarea unei audieri pentru sustinerea pledoariilor. Data acesteia va fi fixata de presedinte. Judecatorul raportor rezumaintr-un raport al cauzei faptele invocate, precum si argumentele partilor si, eventual, argumentele celor care intervin in cauza. Acest raport este adus la cunostinta publicului in limba de procedura, in cursul audierii.
Audierea si concluziile avocatului general
Cauza este pledata in cursul unei audieri publice, in fata completului de judecata si a avocatului general. Judecatorii si avocatul general pot adresa partilor intrebarile pe care le considera oportune. Dupa cateva saptamani, concluziile avocatului general sunt prezentate in fata Curtii de Justitie, tot in cadrul unei audieri publice. In concluziile sale, acesta analizeaza in detaliu aspectele indeosebi juridice ale litigiului si propune in deplina independenta Curtii de Justitie raspunsul care considera ca trebuie dat problemei ridicate. Astfel se incheie procedura orala. Cand considera cauza ca neridicand nicio problema noua de drept, dupa audierea avocatului general, Curtea poate decide ca ea sa fie solutionata fara concluziile acestuia din urma.
Hotararile
Judecatorii delibereaza pe baza unui proiect de hotarare redactat de catre judecatorul raportor. Fiecare judecator din completul respectiv poate propune modificari. Hotararile Curtii de Justitie sunt adoptate cu majoritate de voturi, fara ca eventualele opinii disidente sa fie mentionate. Hotararile sunt semnate de catre toti judecatorii care au participat la deliberari, iar dispozitiile lor sunt pronuntate in cadrul unei audieri publice. Hotararile si concluziile avocatilor generali sunt disponibile pe site-ul internet al Curtii chiar in ziua pronuntarii sau a citirii lor. In cea mai mare parte a cazurilor, ele sunt ulterior publicate in Culegerea de jurisprudenta a Curtii de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta.
Procedurile specifice
Ordonanta motivata
În cazulin care o intrebare preliminara este identica cu o intrebare asupra careia Curtea s-a pronuntat deja sau daca raspunsul la aceasta intrebare nu lasa loc de indoiala sau poate fi dedus din jurisprudenta, dupa audierea avocatului general, Curtea de Justitie poate decide pe calea unei ordonante motivate, facand referire cu precadere la hotararea deja pronuntata privind aceasta intrebare sau la jurisprudenta.
Procedura accelerata
Procedura accelerata permite Curtii sa solutioneze rapid cauzele extrem de urgente, reducand termenele si eliminand anumite etape ale procedurii. in urma unei cereri introduse de una din parti, presedintele Curtii decide, dupa ce a audiat celelalte parti, daca o urgenta deosebita justifica folosirea procedurii accelerate. Aceasta procedura este de asemenea prevazuta in cazul cererilor avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare. In acest caz, cererea este introdusa de instanta judecatoreasca nationala care sesizeaza Curtea.
Masurile provizorii
Procedura de aplicare a masurilor provizorii vizeaza suspendarea executarii unui act al unei institutii, care face de asemenea obiectul unei actiuni, sau orice alta masura provizorie necesara pentru a preveni un prejudiciu grav si ireparabil in detrimentul unei parti.
Cheltuielile de procedura
Procedura in fata Curtii de Justitie este scutita de cheltuieli. In schimb, onorariul avocatului abilitat sa puna concluzii in fata instantelor unui stat membru ce reprezinta partile nu este acoperit de Curte. Cu toate acestea, daca o parte se afla in imposibilitatea de a face fata cheltuielilor de judecata in totalitate sau in parte, ea poate, fara a fi reprezentata de un avocat, sa ceara acordarea asistentei judiciare gratuite. Cererea trebuie sa fie insotita de toate informatiile care justifica starea de nevoie.
Regimul lingvistic
În ceea ce priveste actiunile directe, limba utilizata in cererea introductiva (care poate fi una din cele 21 de limbi oficiale ale Uniunii Europene) va fi limba de procedura a cauzei, adica limba in care aceasta se va desfasura. In ceea ce priveste cererile avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare, limba de procedura este cea a instantei judecatoresti nationale care se adreseaza Curtii de Justitie. Dezbaterile care au loc in timpul audierilor sunt traduse simultan, in functie de necesitati, in diferitele limbi oficiale ale Uniunii Europene. Judecatorii delibereaza fara interpreti, folosind o limba comuna, care, prin traditie, este franceza.
Nota AvocatNet: Numai legislatia europeana din editia printata a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene poate fi considerata autentica
Comentarii articol (3)