Pentru multi dintre noi, a ne adresa unei institutii europene e ca si cum am invata o noua limba straina. Cine este in masura sa ne rezolve nemultumirile impotriva actelor institutiilor comunitare? Tribunalul de Prima instanta este una din institutiile competente in acest domeniu.
Componenta
Tribunalul de Prima Instanta este compus din cel putin cate un judecator pentru fiecare stat membru (27 in 2007). Judecatorii sunt numiti de comun acord de guvernele statelor membre, pentru un mandat de sase ani ce poate fi reinnoit. Judecatorii desemneaza din randul lor un presedinte pentru un mandat de trei ani si numesc un grefier pentru un mandat de sase ani.
Judecatorii isi exercita atributiile in deplina impartialitate si independenta.
Spre deosebire de Curtea de Justitie, Tribunalul nu dispune de avocati generali permanenti. In mod exceptional, aceasta functie poate fi incredintata unui judecator.
Tribunalul se intruneste in camere compuse din trei sau din cinci judecatori sau, in anumite situatii, o cauza poate fi atribuita unui singur judecator. De asemenea, Tribunalul se poate intruni in Marea Camera (13 judecatori) sau in sedinta plenara, atunci cand complexitatea juridica sau importanta cauzei o justifica. Aproximativ trei sferturi din cauzele aflate pe rolul Tribunalului sunt solutionate de catre o camera compusa din trei judecatori.
Presedintii camerelor compuse din cinci judecatori sunt alesi dintre judecatori pentru o perioada de trei ani.
Tribunalul dispune de o grefa proprie, dar recurge la serviciile Curtii de Justitie pentru alte necesitati administrative si lingvistice.
Competenta
Tribunalul de Prima Instanta este competent sa instrumenteze:
-actiuni introduse de persoane fizice sau juridice impotriva actelor institutiilor comunitare (acte adresate acestor persoane sau care le privesc in mod direct si individual) sau impotriva abtinerii acestor institutii de a da o decizie. Este vorba, de exemplu, de o -actiune introdusa de catre o intreprindere impotriva unei decizii a Comisiei prin care i se aplica o amenda;
-actiuni introduse de statele membre impotriva Comisiei;
-actiuni introduse de statele membre impotriva Consiliului cu privire la actele adoptate in domeniul ajutoarelor acordate de stat, la masurile de protectie comerciala („dumping”) si la actele prin care Consiliul exercita competente de executie;
-actiuni prin care se urmareste obtinerea unor despagubiri pentru prejudiciile cauzate de institutiile comunitare sau de functionarii lor;
-actiuni ce au la baza contracte incheiate de Comunitati, prin care se atribuie in mod expres Tribunalului competenta de instrumentare;
-actiuni in domeniul marcilor comunitare.
Deciziile pronuntate de catre Tribunal pot fi atacate la Curtea de Justitie in termen de doua luni cu recurs limitat la aspecte de legalitate.
Litigiile dintre Comunitati si functionarii lor sunt de competenta Tribunalului Functiei Publice. Cu toate acestea, exista posibilitatea unui recurs limitat la aspecte de legalitate la Tribunalul de Prima Instanta.
Procedura
Tribunalul dispune de propriul sau regulament de procedura. In principiu, procedura cuprinde o faza scrisa si o faza orala.
O cerere scrisa de un avocat sau de un agent adresata grefei declanseaza procedura. Punctele principale ale actiunii sunt publicate intr-un comunicat, in toate limbile oficiale, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Actiunea este comunicata de grefier partii adverse, care dispune de un termen pentru a formula o intampinare. Reclamantul are posibilitatea de a prezenta o replica intr-un termen anume stabilit, la care paratul poate raspunde printr-o duplica.
Toate persoanele care justifica un interes privitor la solutionarea unui litigiu aflat pe rolul Tribunalului, precum si statele membre si institutiile comunitare, pot interveni in proces. Intervenientul prezinta un memoriu in favoarea sau in defavoarea uneia dintre parti, la care partile pot ulterior raspunde. In anumite situatii, intervenientul poate sa-si prezinte observatiile si cu ocazia fazei orale.
In timpul fazei orale, audierea este publica. Pe parcursul acesteia, judecatorii pot adresa intrebari reprezentantilor partilor. Judecatorul raportor rezuma intr-un raport al cauzei faptele expuse, argumentele fiecarei parti si, daca este cazul, argumentele intervenientilor. Acest document este pus la dispozitia publicului in limba in care se desfasoara procedura.
In continuare, judecatorii delibereaza pe baza proiectului de hotarare redactat de catre judecatorul raportor, iar hotararea este pronuntata in cadrul unei audieri publice.
Procedura in fata Tribunalului de Prima Instanta este scutita de taxe. In schimb, onorariul avocatului abilitat sa pledeze in fata instantelor unui stat membru la care partile trebuie sa recurga pentru a fi reprezentate nu este suportat de catre Tribunal. Cu toate acestea, in cazul in care o persoana fizica nu este in masura sa suporte cheltuielile de judecata, poate solicita asistenta juridica gratuita.
Masurile provizorii
Introducerea unei actiuni la Tribunal nu are ca efect suspendarea executarii actului atacat. Cu toate acestea, Tribunalul poate sa dispuna suspendarea executarii sau sa prescrie alte masuri cu caracter provizoriu.
Presedintele Tribunalului sau, daca este cazul, un alt judecator – anume desemnat pentru solutionarea cererilor avand ca obiect dispunerea unei masuri provizorii – hotaraste asupra unei astfel de cereri printr-o ordonanta motivata.
Nu se acorda masuri cu caracter provizoriu decat daca sunt reunite trei conditii:
1. actiunea trebuie sa para la prima vedere intemeiata;
2. solicitantul trebuie sa faca dovada urgentei masurilor fara de care ar suporta un prejudiciu grav si ireparabil;
3. masurile provizorii trebuie sa tina seama de un echilibru intre interesele partilor si interesul general.
Ordonanta are un caracter provizoriu si nu influenteaza sub nicio forma decizia Tribunalului asupra fondului cauzei. De altfel, ea poate face obiectul unui recurs in fata presedintelui Curtii de Justitie.
Procedura accelerata
Aceasta procedura ii permite Tribunalului sa hotarasca cu celeritate asupra fondului in cauze considerate ca prezentand o urgenta deosebita.
Procedura accelerata poate fi solicitata fie de partea reclamanta, fie de partea parata.
Regimul lingvistic
Limba in care este redactata actiunea, care poate fi una dintre cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, va fi limba in care se va desfasura procedura in cadrul cauzei respective.
Dezbaterile care au loc cu ocazia fazei orale a procedurii sunt traduse simultan, dupa necesitati, in diferite limbi oficiale ale Uniunii Europene. Judecatorii delibereaza fara interpret intr-o limba comuna care, prin traditie, este franceza.
Nota AvocatNet: Numai legislatia europeana din editia printata a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene poate fi considerata autentica
Comentarii articol (0)