In fapt, reclamantul s-a plâns de încãlcarea dreptului sãu la un proces echitabil ºi a dreptului de proprietate asupra unui teren, datoritã neexecutãrii de cãtre autoritãþile locale a douã hotãrâri judecãtoreºti, prin care a fost reconstituit dreptul sãu de proprietate asupra terenului ºi a fost obligatã Comisia comunalã sã îl punã în posesie cu terenul aflat în litigiu, iar Comisia judeþeanã sã îi elibereze titlul de proprietate.
Referitor la încãlcarea articolului 6 alin. 1 din Convenþie, Curtea a reþinut cã, deºi autoritãþile locale au întreprins eforturi semnificative pentru a pune în posesie reclamantul cu terenul în cauzã, demersurile de punere în executare a hotãrârilor judecãtoreºti definitive au fost iniþiate cu întârziere, iar titlul de proprietate nu a fost încã eliberat, fapt pentru care a fost încãlcat dreptul reclamantului de a avea efectiv acces la un tribunal.
În ceea ce priveºte încãlcarea articolului 1 din Primul Protocol Adiþional la Convenþie, Curtea a apreciat cã, deºi reclamantul a fost pus în posesie cu terenul în cauzã, titlul de proprietate asupra terenului nu i-a fost eliberat nici pânã în prezent, iar punerea în posesie a fost realizatã cu întârziere, autoritãþile române neoferind nici o justificare pentru executarea tardivã a celor douã hotãrâri judecãtoreºti.
În consecinþã, instanþa de la Strasbourg a obligat statul român ca, într-un interval de cel mult trei luni de la data rãmânerii definitive a hotãrârii Curþii, sã elibereze reclamantului titlul de proprietate asupra terenului ºi sã îi plãteascã, cu titlu de cheltuieli de judecatã, suma de 250 EUR.
Comentarii articol (0)