Norma metodologica de aplicare a Legii 10/2001

   Prezentele norme metodologice vizeaza aplicarea unitara a prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare lege, precum si urgentarea aplicarii acesteia prin clarificarea unor concepte si situatii juridice aparute in cadrul procedurilor administrative de solutionare a notificarilor depuse de persoanele indreptatite.


   CAPITOLUL I
  Principiile de solutionare a notificarilor


   1. In procesul de solutionare a notificarilor depuse de persoanele indreptatite, institutiile si persoanele implicate in executarea legii vor avea in vedere respectarea urmatoarelor principii si proceduri necesare aplicarii corecte si unitare a legii:
   a) prevalenta restituirii in natura, in conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), art. 7 si 9 din lege, a imobilelor pentru care s-au depus notificari. Numai in cazul in care aceasta masura nu este posibila sau este expres inlaturata de la aplicare se va proceda la acordarea celorlalte masuri reparatorii prevazute de lege, respectiv compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de detinator, cu acordul persoanei indreptatite, sau propunerea de acordare de despagubiri potrivit titlului VII "Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul in care masura compensarii nu este posibila sau aceasta nu este acceptata de persoana indreptatita;
   b) celeritatea solutionarii notificarilor pentru care, potrivit legii, s-au depus toate actele doveditoare, conform prevederilor art. 23, 25 si 26 din lege. In cazul in care pentru acelasi imobil s-au depus doua sau mai multe notificari de catre mai multe persoane care se pretind a fi indreptatite, dosarele respective se pot conexa, in cazul in care toti solicitantii au depus actele doveditoare sau au comunicat in mod expres ca nu mai au alte dovezi de depus. In cazul in care restituirea aceluiasi imobil este solicitata de mai multe persoane care invoca un titlu de proprietate ce atesta existenta unei coproprietati la data preluarii abuzive si numai dosarele unora dintre solicitanti sunt complete, acestea se pot disjunge, urmand a fi solutionate independent, situatie in care se va emite o decizie de restituire in care se va consemna cota ideala prevazuta in titlul de proprietate invocat;
   c) asigurarea respectarii stabilitatii raporturilor de proprietate, potrivit prevederilor art. 18 lit. c) si ale art. 45 alin. (2) si (4) din lege;
   d) entitatile obligate la restituire au plenitudine de competenta in solutionarea notificarilor care fac obiectul procedurii administrative. Obligatia de restituire se concretizeaza fie in decizia/dispozitia de restituire in natura, fie in decizia/dispozitia pentru acordarea de masuri reparatorii in echivalent, fie in decizia/dispozitia motivata de respingere a cererii; plenitudinea de competenta rezulta din prevederile art. 25 alin. (1) si (4), art. 26 alin. (1) si ale art. 47 din lege;
   e) sarcina probei proprietatii, a detinerii legale a acesteia la momentul deposedarii abuzive si a calitatii de persoana indreptatita la restituire revine persoanei care pretinde dreptul, in conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) si ale art. 23 din lege. In cazul in care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formala a preluarii de catre stat (de exemplu, decizia administrativa nu este gasita, iar imobilul respectiv se regaseste in patrimoniul statului dupa data invocata ca fiind data preluarii bunului), solutionarea notificarii se va face in functie si de acest element - faptul ca imobilul se regaseste in patrimoniul statului constituie o prezumtie relativa de preluare abuziva;
   f) prevederile legii au caracter de complinire in raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare si, in cazul in care acestea din urma contin alte masuri, prevederile legii se aplica cu prioritate in raport cu respectivele masuri. Masurile reparatorii prevazute de lege prevaleaza asupra altor proceduri care tind sa inlature de la restituirea in natura bunuri care fac obiectul acesteia. Astfel, incepand cu data intrarii in vigoare a legii, imobilele preluate in mod abuziv nu pot intra in averea debitorului in cazul declansarii procedurii falimentului, potrivit prevederilor Legii nr. 64/1995*) privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; indisponibilizarile generate de calificarea regimului de proprietate prin actele subsidiare emise in temeiul Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare, nu prezinta relevanta in cursul procedurii administrative de solutionare a notificarilor.
    ___________
   *) Legea nr. 64/1995 a fost abrogata prin Legea nr. 85/2006 incepand cu data de 20 iulie 2006.


   2. Persoanele si entitatile implicate in executarea legii vor avea in vedere respectarea reglementarilor referitoare la proprietate, cuprinse in Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si in protocoalele aditionale la aceasta conventie, ratificate de Romania prin Legea nr. 30/1994, cu modificarile ulterioare, precum si solutiile jurisprudentiale ale Curtii Europene ale Drepturilor Omului.
    Prezinta relevanta deosebita pentru domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 respectarea exigentelor art. 1 din Primul protocol aditional la Conventie, potrivit caruia:
    "Art. 1. - Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si principiile generale de drept international.
    Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului pe care il au statele de a pune in vigoare legi pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau altor contributii ori amenzi."


   CAPITOLUL II
  Norme metodologice de aplicare, raportate la fiecare articol din lege

    In intelesul prezentelor norme metodologice, sintagmele si formularile prevazute de lege au urmatoarele semnificatii:
   - unitate detinatoare este fie entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica sau privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, institutia prefectului sau orice alta institutie publica), fie entitatea cu personalitate juridica care are inregistrat in patrimoniul sau, indiferent de titlul cu care a fost inregistrat bunul care face obiectul legii (regii autonome, societati/companii nationale si societati comerciale cu capital de stat, organizatii cooperatiste);
   - entitate investita cu solutionarea notificarii este, dupa caz, unitatea detinatoare sau persoana juridica abilitata de lege sa solutioneze o notificare cu privire la un bun care nu se afla in patrimoniul sau (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Ministerul Finantelor Publice, alte autoritati publice centrale sau locale implicate).


   Art. 1 din lege*):
   (1) Imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite, se restituie, in natura, in conditiile prezentei legi.
   (2) In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despagubiri acordate in conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
   (3) Masurile reparatorii prin echivalent constand in compensare cu alte bunuri sau servicii se acorda prin decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata a entitatii investite potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii. Masurile reparatorii in echivalent constand in despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv se propun a fi acordate prin decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata a entitatii investite potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii.
   (4) Masurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.
   (5) Primarii sau, dupa caz, conducatorii entitatilor investite cu solutionarea notificarilor au obligatia sa afiseze lunar, in termen de cel mult 10 zile calendaristice calculate de la sfarsitul lunii precedente, la loc vizibil, un tabel care sa cuprinda bunurile disponibile si/sau, dupa caz, serviciile care pot fi acordate in compensare.
    ___________
   *) Este reprodus textul rezultat in urma modificarii si completarii Legii nr. 10/2001, republicata, prin titlul I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 263/2006.
#PAGEBREAK#

    Norme metodologice:
   1.1. Domeniul de aplicare prevazut la art. 1 alin. (1) din lege este stabilit numai la acele preluari abuzive produse in intervalul 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (denumit in continuare perioada de referinta), singura exceptie expresa admisa de lege fiind rechizitiile efectuate in temeiul Legii nr. 139/1940.
    Invocarea oricaror alte temeiuri de preluare abuziva anterioare sau posterioare acestei perioade de referinta nu este admisibila in cadrul procedurii prevazute de lege.
   1.2. Exceptia prevazuta de lege, respectiv Legea nr. 139/1940, este de stricta interpretare si se refera numai la acele bunuri rechizitionate in temeiul legii respective, care se aflau si se afla situate pe teritoriul actual al Romaniei.
   1.3. Aprecierea preluarii ca fiind abuziva se va circumstantia in functie de urmatoarele elemente:
   a) incidenta "preluarii abuzive" nu este prezumata, ci, in functie de fiecare situatie, entitatea obligata prin lege sa solutioneze notificarea trebuie sa aprecieze situatia respectiva ca incadrandu-se in prevederile legii potrivit art. 2 alin. (1) din lege. Pentru cazul special prevazut la art. 11 din lege situatia respectiva se incadreaza in prevederile legii atunci cand deposedarea s-a facut prin expropriere, preluarea fiind considerata a fi aprioric abuziva (lipsa unor despagubiri echitabile);
   b) preluarile de imobile pentru datorii, altele decat cele fiscale (impozite neplatite de proprietar din motive independente de vointa acestuia), izvorate din contracte de creditare pentru construirea sau, dupa caz, pentru achizitionarea imobilului, ca urmare a neplatii ratelor aferente creditului respectiv de catre debitor din vina acestuia, nu se incadreaza in categoria preluarilor abuzive; cu toate acestea, in cazul in care imobilul preluat era grevat la data preluarii de o ipoteca constituita in favoarea creditorului, iar ulterior aceasta ipoteca a fost radiata, in tot sau in parte, ca urmare a unor acte normative, urmeaza a se considera ca bunul respectiv a fost preluat abuziv de la proprietar si ca atare se poate dispune restituirea in natura a imobilului respectiv liber de orice sarcini, potrivit art. 9 din lege (indeplinirea obligatiilor izvorate din contractul de creditare garantat cu o ipoteca nu este imputabila proprietarului, ci celui care l-a lipsit de vocatia de a respecta contractul de creditare);
   c) nu constituie preluare abuziva si deci nu fac obiectul legii urmatoarele categorii de situatii:
   - confiscarea unor bunuri de catre stat ca urmare a aplicarii masurii confiscarii dispuse de instanta judecatoreasca ca pedeapsa complementara pentru savarsirea unor infractiuni economice;
   - confiscarea unor bunuri ca urmare a savarsirii unor crime contra umanitatii sau crime de razboi savarsite in perioada 6 septembrie 1940-9 mai 1945 (cum ar fi: persoanele vinovate de crime de razboi, gardieni de lagare sau alte persoane care se incadreaza in prevederile Legii nr. 312/1945 pentru urmarirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii sau crime de razboi, cu completarile ulterioare). Desi Legea nr. 312/1945, cu completarile ulterioare, este un act normativ in temeiul caruia s-au confiscat imobile ca pedeapsa penala complimentara, care a fost emis dupa 6 martie 1945, masurile sanctionatorii se refera la situatii anterioare acestei date de referinta. De aceea, in aceste cazuri nu se pot recunoaste drepturi reparatorii unor persoane pentru fapte incriminate si de legislatia penala in vigoare (ar echivala cu acordarea de masuri reparatorii pentru pedepse complimentare dispuse cu privire la fapte penale grave comise in perioada dictaturii fasciste/antonesciene/hortyste);
   - distrugerile de constructii in timp de razboi, ca urmare a unor bombardamente, incendii sau altele asemenea; terenurile pe care acestea s-au aflat fac obiectul legii in conditiile prevazute la art. 10 alin. (7) din aceasta.
   1.4. Solutii privind cazul unor acte normative emise sub imperiul Constitutiei din 1965 sau al anumitor situatii juridice conexe, prin care s-au preluat imobile:
   A. Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea constructiei de locuinte si vanzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie, republicata, cu modificarile ulterioare - cu privire la acest act normativ se va avea in vedere ca potrivit art. 5 o persoana nu putea avea in proprietate personala decat o singura casa de locuit, iar daca dobandea o a doua locuinta, art. 52 alin. 1 din aceeasi lege impunea ca una dintre ele (la alegerea proprietarului) sa fie instrainata in termen de un an de la dobandire; daca aceasta dispozitie nu era respectata, una dintre cele doua locuinte trecea in proprietatea statului cu plata unei despagubiri.
    Pentru procedura administrativa de restituire prevazuta de lege urmeaza a se considera ca, in ipoteza in care persoana care a dobandit o a doua locuinta si a instrainat-o in termenul prevazut de lege catre o alta persoana, proprietarul vanzator a fost indestulat cu pretul primit si ca atare nu se mai pot pretinde alte masuri reparatorii. Insa, in cazul in care proprietarul caruia ii revenea obligatia de instrainare nu a dat curs acestei obligatii si locuinta respectiva a fost trecuta in proprietatea statului cu plata unei despagubiri, urmeaza a se considera ca preluarea a fost abuziva si ca atare persoana indreptatita va avea beneficiul masurilor reparatorii prevazute de lege, cu urmatoarele distinctii:
   - in ipoteza in care locuinta respectiva nu a fost instrainata de catre stat, se va dispune restituirea in natura cu obligatia rambursarii de catre persoana indreptatita a despagubirii primite, actualizata cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, (chiriasii vor avea beneficiul masurilor de protectie prevazute de lege);
   - in ipoteza in care locuinta respectiva a fost instrainata legal, se acorda persoanei indreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege pentru diferenta dintre despagubirea primita, actualizata cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, cu modificarile ulterioare, si valoarea de piata a locuintei preluate, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
   B. Decretul nr. 223/1974 privind reglementarea situatiei unor bunuri: cu privire la acest act normativ urmeaza a se considera ca preluarea a fost abuziva atat in cazul trecerii imobilului fara plata in proprietatea statului cu titlu de sanctiune pentru cei care au plecat fraudulos din tara sau care, fiind plecati in strainatate, nu s-au inapoiat la expirarea termenului stabilit pentru inapoierea in tara, cat si cazul in care persoana a facut cerere de plecare definitiva din tara si a instrainat in mod obligatoriu locuinta sa catre stat. 

    Cazuri posibile si recomandari de solutionare:
   - in ipoteza in care locuinta respectiva nu a fost instrainata de stat catre o terta persoana, se va dispune restituirea in natura, cu obligatia respectarii drepturilor chiriasilor prevazute de lege si, dupa caz, cu obligatia rambursarii de catre persoana indreptatita a despagubirii primite, actualizate cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002;
   - in ipoteza in care locuinta respectiva a fost instrainata legal catre o terta persoana, se vor acorda persoanei indreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege; in cazul in care persoana a facut cerere de plecare definitiva din tara si a instrainat in mod obligatoriu locuinta sa catre stat, se vor acorda persoanei indreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege pentru diferenta dintre suma primita, actualizata cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, si valoarea de piata a locuintei, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
   C. Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale: prezinta relevanta deosebita prevederile art. 30 si 31 din respectiva lege, prin care s-a stabilit ca terenurile din intravilan (perimetrul construibil) pot fi dobandite numai prin mostenire legala, iar in caz de instrainare a constructiilor, terenul aferent acestora trecea in proprietatea statului cu plata unei despagubiri.
    Avand in vedere ca legiuitorul de dupa anul 1989 a solutionat aceasta problema in favoarea dobanditorilor constructiilor, recunoscand acestora dreptul/vocatia de a obtine titluri de proprietate pentru terenul aferent constructiei cumparate, urmeaza a se considera ca aceste situatii nu cad sub incidenta legii.
    Cat priveste ipoteza in care, ulterior instrainarii, constructia proprietatea dobanditorului a fost preluata si mai apoi demolata, acesta din urma, neavand dreptul/vocatia de a obtine titlu de proprietate pentru terenul aferent constructiei cumparate, regimul juridic al acestor categorii de terenuri ramane supus incidentei prezentei legi in favoarea persoanei indreptatite - proprietar al terenului la data trecerii acestuia in proprietatea statului. In acest caz, in situatia in care terenul este liber, acesta se va restitui in natura, cu obligatia rambursarii de catre persoana indreptatita a despagubirii primite, actualizata cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002. In situatia in care, potrivit legii, terenul nu poate fi restituit in natura, se vor acorda persoanei indreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege pentru diferenta dintre despagubirea primita, actualizata cu coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, si valoarea de piata a terenului, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
   1.5. In cazul in care unitatea detinatoare sau entitatea investita cu solutionarea notificarii apreciaza, pe baza actelor doveditoare depuse de persoana care se pretinde indreptatita si pe baza analizei imprejurarilor de fapt si drept ale situatiei invocate in notificare, ca:
   a) preluarea nu a fost abuziva;
   b) dreptul de proprietate si calitatea de mostenitor nu sunt dovedite;
   c) proprietarul nu avea vocatia de a fi persoana indreptatita potrivit legii (de exemplu: este criminal de razboi, persoana ale carei bunuri au fost confiscate ca pedeapsa complimentara, este renuntator si altele asemenea), va emite o decizie motivata de respingere a notificarii. 
#PAGEBREAK#
   1.6. Decizia de respingere a notificarii, intemeiata pe motivele prevazute la pct. 1.5, poate fi atacata de persoana care se pretinde indreptatita la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala se afla sediul unitatii detinatoare/entitatii investite cu solutionarea notificarii, in conditiile art. 26 alin. (3) din lege, in termen de 30 de zile de la comunicare.
   1.7. Masura reparatorie referitoare la compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent, prevazuta la art. 1 alin. (2) si (3) din lege, permite entitatii obligate la restituire sa ofere persoanei indreptatite, prin compensare in echivalent, orice bunuri sau servicii disponibile, pe care le detine si care sunt acceptate de persoana indreptatita. In acest sens, entitatea investita cu solutionarea cererii de restituire poate propune persoanei indreptatite, ca masura reparatorie alternativa, acordarea de bunuri: terenuri, constructii aflate pe alte amplasamente sau bunuri mobile, aflate in circuitul civil, care sunt detinute de aceasta. In cazul institutiilor publice care au in administrare imobile disponibile, aflate in proprietatea publica a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale, si se apreciaza ca acestea pot face obiectul compensarii cu un alt imobil a carui restituire in natura nu este posibila potrivit legii, bunurile disponibile cu regim de proprietate publica se pot dezafecta si trece in proprietatea privata a statului sau, dupa caz, a unitatii administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor Legii nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand ca, odata intrat in circuitul civil, imobilul respectiv sa fie atribuit prin compensare ca masura reparatorie persoanei indreptatite la restituire. In aceste cazuri decizia/dispozitia motivata de restituire prin compensare cu alt imobil in echivalent va urma regimul prevazut la art. 25 alin. (4) si ale art. 26 alin. (5) din lege.
   1.8. Daca unitatea detinatoare obligata la restituire este operator economic, aceasta poate acorda in cadrul ofertei de compensare diverse servicii pe care aceasta le presteaza in cadrul obiectului sau de activitate (cum ar fi: construirea unei locuinte, repararea, renovarea sau intretinerea unei alte constructii detinute de solicitant, efectuarea unor lucrari de racordare la utilitatile publice, efectuarea de lucrari de instalatii, amenajarea unor alte spatii detinute de persoana indreptatita ca spatii de recreere sau productie ori altele asemenea).
   1.9. In cazul compensarii cu servicii, decizia/dispozitia de compensare va fi insotita de contractul de furnizare sau, dupa caz, de contractul de prestari de servicii care urmeaza regimul contractual de drept comun. Rezilierea contractului respectiv din vina exclusiva a unitatii obligate la restituire atrage desfiintarea de drept a deciziei/dispozitiei de compensare. In aceste cazuri decizia/dispozitia motivata de restituire prin compensare cu alte bunuri sau servicii in echivalent va urma regimul prevazut la art. 26 alin. (6) din lege.
   1.10. Modelele orientative ale principalelor decizii/dispozitii care se emit in aplicarea legii sunt prevazute in anexele nr. 1-4 la prezentele norme metodologice.


   Art. 2 din lege*):
   (1) In sensul prezentei legi, prin imobile preluate in mod abuziv se intelege:
   a) imobilele nationalizate prin Decretul nr. 92/1950 pentru nationalizarea unor imobile, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 119/1948 pentru nationalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurari, miniere si de transporturi, precum si prin alte acte normative de nationalizare;
   b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotarari judecatoresti de condamnare pentru infractiuni de natura politica, prevazute de legislatia penala, savarsite ca manifestare a opozitiei fata de sistemul totalitar comunist;
   c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice in baza Decretului nr. 410/1948 privind donatiunea unor intreprinderi de arte grafice, a Decretului nr. 478/1954 privind donatiile facute statului si altele asemenea, neincheiate in forma autentica, precum si imobilele donate statului sau altor persoane juridice, incheiate in forma autentica prevazuta de art. 813 din Codul civil, in acest din urma caz daca s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila;
   d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor ca urmare a unor masuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate;
   e) imobilele considerate a fi fost abandonate, in baza unei dispozitii administrative sau a unei hotarari judecatoresti pronuntate in temeiul Decretului nr. 111/1951 privind reglementarea situatiei bunurilor de orice fel supuse confiscarii, confiscate, fara mostenitori sau fara stapan, precum si a unor bunuri care nu mai folosesc institutiilor bugetare, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;
   f) imobilele preluate de stat in baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate, la data preluarii, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau in Buletinul Oficial;
   g) imobilele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensatii echitabile;
   h) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare;
   i) orice alte imobile preluate fara titlu valabil sau fara respectarea dispozitiilor legale in vigoare la data preluarii, precum si cele preluate fara temei legal prin acte de dispozitie ale organelor locale ale puterii sau ale administratiei de stat.
   (2) Persoanele ale caror imobile au fost preluate fara titlu valabil isi pastreaza calitatea de proprietar avuta la data preluarii, pe care o exercita dupa primirea deciziei sau a hotararii judecatoresti de restituire, conform prevederilor prezentei legi.
    ___________
   *) Este reprodus textul rezultat in urma modificarii si completarii Legii nr. 10/2001, republicata, prin titlul I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 263/2006.


    Norme metodologice:
   2.1. La art. 2 alin. (1) lit. b) din lege invocarea existentei unei "infractiuni de natura politica" implica depunerea ca act doveditor a hotararii judecatoresti de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni de natura politica, care a prevazut ca masura complimentara confiscarea averii. In aceste cazuri entitatea obligata la restituire va analiza si va aprecia incidenta beneficiului legii in functie de circumstantele concrete ale fiecarui caz, urmand a se stabili daca infractiunea pentru care s-a dispus condamnarea facea parte din categoria infractiunilor de natura politica, conform reglementarilor in vigoare la data respectiva. Prezinta forta probanta originalul sau copia legalizata a hotararii judecatoresti invocate. De asemenea, dovada privind natura infractiunii se poate face si cu decizia privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista emisa de Comisia pentru constatarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infractiuni savarsite din motive politice, si persoanelor impotriva carora au fost dispuse, din motive politice, masuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de impotrivire cu arme si de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, insotita de originalul sau copia legalizata a hotararii judecatoresti de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni de natura politica. 

   2.2. Art. 2 alin. (1) lit. c) din lege vizeaza doua ipoteze, respectiv imobilele donate statului sau altor persoane juridice in baza Decretului nr. 410/1948 privind donatiunea unor intreprinderi de arte grafice sau a Decretului nr. 478/1954 privind donatiile facute statului si imobilele donate statului sau altor persoane juridice, incheiate in forma autentica prevazuta de art. 813 din Codul civil. In acest ultim caz se va acorda beneficiul legii numai daca s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila si numai dupa ce persoana indreptatita va depune originalul sau copie legalizata de pe respectiva hotarare. 

   2.3. La art. 2 alin. (1) lit. d) din lege formularea "neplata impozitelor ca urmare a unor masuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate" vizeaza: arestarea persoanei pentru motive politice, deportarea acesteia pe motive politice, internare fortata in unitati sanitare, fuga din tara pentru evitarea unei pedepse ca urmare a opozitiei fata de regimul comunist, incidenta unor alte masuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate.

   2.4. La art. 2 alin. (1) lit. g) din lege formularea alternativa "si care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensatii echitabile" are urmatoarele consecinte:
   a) in cazul bunurilor nerestituite, este necesar ca persoana care se pretinde indreptatita sa faca dovada proprietatii asupra imobilului respectiv la data rechizitionarii (actul de proprietate impreuna cu bonul sau chitanta provizorie, potrivit art. 9 din Legea nr. 139/1940); in acest caz se va solicita persoanei indreptatite sa prezinte o declaratie autentificata data pe propria raspundere, prin care aceasta declara ca pentru imobilul rechizitionat nu s-au acordat despagubiri potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 139/1940;
   b) in ipoteza in care se solicita numai compensatii echitabile (deci in completare), persoana care se pretinde a fi indreptatita trebuie sa prezinte dovada proprietatii asupra imobilului respectiv la data rechizitionarii (actul de proprietate impreuna cu bonul sau chitanta provizorie, potrivit art. 9 din Legea nr. 139/1940) si totodata sa precizeze suma estimata ca fiind diferenta care, in opinia sa, completeaza in mod echitabil valoarea imobilului rechizitionat. 

   2.5. A. La art. 2 alin. (1) lit. h) din lege trimiterea la alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, este de stricta interpretare si ca atare nu se refera la acele situatii individuale in care, in temeiul alin. (3) al aceluiasi articol din legea mentionata, instanta s-a pronuntat cu privire la valabilitatea titlului (aceste calificari avand relevanta numai pentru cauza solutionata de instantele judecatoresti). In faza administrativa de solutionare a notificarilor unitatea detinatoare nu este tinuta a respecta eventualele calificari cuprinse in decizii sau in hotarari ale instantelor judecatoresti dispuse in alte cauze similare.
   B. In cazul in care persoana indreptatita, desi a optat pentru procedura administrativa de restituire prevazuta de lege, invoca si prezinta o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila care vizeaza imobilul notificat pentru restituire in natura, prin care s-a stabilit, in temeiul art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, ca preluarea s-a facut "fara titlu" sau "fara titlu valabil", unitatea notificata este obligata sa respecte calificarea respectiva sau, dupa caz, sa puna imediat in executare hotararea judecatoreasca.
   C. In cazul in care, pentru imobilul notificat de catre o persoana care se pretinde indreptatita, exista o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, prin care s-a admis actiunea in revendicare a unei alte persoane, unitatea notificata este obligata sa respinga notificarea respectiva pentru acest motiv si, dupa caz, sa puna in executare imediat respectiva hotarare judecatoreasca. 
#PAGEBREAK#
   2.6. La art. 2 alin. (1) lit. i) din lege se statueaza competenta entitatii investite cu solutionarea notificarii de a califica, in cadrul procedurii administrative de solutionare a notificarii, imprejurarea ca preluarea s-a facut fara titlu valabil, fara a mai fi necesara parcurgerea unei alte proceduri care ar implica preexistenta unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile pronuntate in temeiul art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare. In cadrul procedurii administrative de rezolvare a notificarilor, entitatea implicata in aplicarea legii are libertatea de a aprecia, in functie de circumstantele fiecarui caz, daca actul normativ constituie titlu valabil sau titlu nevalabil pentru preluarea imobilului respectiv.


   Art. 3 din lege:
   (1) Sunt indreptatite, in intelesul prezentei legi, la masuri reparatorii constand in restituire in natura sau, dupa caz, prin echivalent:
   a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii in mod abuziv a acestora;
   b) persoanele fizice, asociati ai persoanei juridice care detinea imobilele si alte active in proprietate la data preluarii acestora in mod abuziv;
   c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate in mod abuziv de stat, de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice dupa data de 6 martie 1945; indreptatirea la masurile reparatorii prevazute de prezentul articol este conditionata de continuarea activitatii ca persoana juridica pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau de imprejurarea ca activitatea lor sa fi fost interzisa sau intrerupta in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, iar acestea sa-si fi reluat activitatea dupa data de 22 decembrie 1989, daca, prin hotarare judecatoreasca, se constata ca sunt aceeasi persoana juridica cu cea desfiintata sau interzisa, precum si partidele politice a caror activitate a fost interzisa sau intrerupta in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, daca si-au reluat activitatea in conditiile legii.
   (2) Ministerele, celelalte institutii publice ale statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente, regiile autonome, companiile/societatile nationale, societatile comerciale cu capital de stat, precum si cele privatizate, potrivit legii, nu au calitatea de persoane indreptatite si nu fac obiectul prezentei legi.


    Norme metodologice:
   3.1. Formularea persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii in mod abuziv a acestora, prevazuta la art. 3 alin. (1) lit. a) din lege, are semnificatia ca in cadrul procedurii administrative, sarcina probei detinerii proprietatii incumba persoanei care pretinde dreptul (potrivit principiului actori incumbit probatio). 

   3.2. La art. 3 alin. (1) lit. b) din lege sintagma asociati ai persoanei juridice se va considera ca avand semnificatia si de "actionari la persoana juridica", deoarece altfel ar insemna o abordare restrictiva care ar viza numai asociatii din cadrul unei societati cu raspundere limitata (regimul unor astfel de societati nu era reglementat in perioada vizata - 1948) sau al unei societati in participatiune. Textul se va corobora si cu prevederea art. 31 alin. (3), (4) si (6) din lege, care face referire la "actiuni" (deci nu la "parti sociale" sau "aporturi"). 

   3.3. La art. 3 alin. (2) din lege ministerele sau celelalte institutii publice ale statului ori ale unitatilor administrativ-teritoriale, organizate ca persoane juridice, nu fac parte din categoria persoanelor juridice indreptatite la restituire potrivit procedurii prevazute de lege. Pentru institutiile publice care au in administrare bunuri ale statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale reglementarea unor probleme de proprietate sau, dupa caz, de administrare se face prin acte administrative, fie potrivit Legii nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, fie potrivit Legii nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, in cazul societatilor comerciale cu capital de stat sau in cazul celor privatizate nu se poate acorda beneficiul masurilor reparatorii prevazute de lege, deoarece, pe de o parte, temeiul dobandirii capitalului de catre noii actionari este contractul de vanzare-cumparare de actiuni si, pe de alta parte, nu se poate invoca principiul succesivitatii persoanei juridice intrucat ar echivala cu acordarea unor drepturi necuvenite in raport cu noii actionari (imbogatire fara just temei). Semnalam ca numai fostii asociati sau actionari de la data preluarii abuzive beneficiaza de masuri reparatorii.
    In cazul in care exista astfel de notificari sau alte cereri prin care se invoca incidenta legii, acestea se vor respinge ca inadmisibile.


   Art. 4 din lege:
   (1) In cazul in care restituirea este ceruta de mai multe persoane indreptatite coproprietare ale bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constata sau se stabileste in cote-parti ideale, potrivit dreptului comun.
   (2) De prevederile prezentei legi beneficiaza si mostenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice indreptatite.
   (3) Succesibilii care, dupa data de 6 martie 1945, nu au acceptat mostenirea sunt repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita in temeiul prezentei legi.
   (4) De cotele mostenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevazuta la cap. III profita ceilalti mostenitori ai persoanei indreptatite care au depus in termen cererea de restituire.


    Norme metodologice:
   4.1. La art. 4 alin. (1) din lege, in cazul in care restituirea aceluiasi imobil este ceruta de mai multe persoane indreptatite, care invoca un titlu de proprietate ce atesta existenta unei coproprietati la data preluarii abuzive, se va emite o decizie de restituire in care se vor consemna cotele ideale prevazute in titlul de proprietate invocat. In cazul in care numai o parte din fostii proprietari a solicitat restituirea pe calea legii, decizia de restituire se va limita numai la cotele ideale cuvenite acestora. Ulterior emiterii deciziei de restituire, coproprietarii pot iesi din indiviziune pe calea dreptului comun.
   4.2. La art. 4 alin. (2) din lege norma referitoare la accesul mostenitorilor persoanei indreptatite la beneficiul legii implica o analiza calificata a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civila, certificate de mostenitor, daca acestea exista, testamente) pentru stabilirea calitatii de mostenitor legal sau testamentar. Avand in vedere complexitatea materiei, se recomanda entitatilor investite cu solutionarea notificarilor sa apeleze fie la serviciile unor notari publici, fie ale juristilor din cadrul entitatii respective. Mentionam ca legiuitorul a lasat, intr-o prima faza, aceasta analiza si calificare (a calitatii de mostenitor) la aprecierea unitatii detinatoare sau a entitatii investite cu solutionarea notificarii. In cazul in care se depune "certificat de calitate" emis de un notar public, potrivit legii, entitatea investita va solutiona notificarea si pe baza acestuia.
   4.3. In cazul in care restituirea aceluiasi imobil este ceruta de mai multe persoane indreptatite, care sunt succesoare ale titularului si care sunt rude de acelasi grad (deci care au vocatie legala sau testamentara, dupa caz, la mostenire), si comisia de analiza a notificarilor nu poate stabili cotele cuvenite fiecaruia dintre succesori, decizia de restituire se va emite pe numele tuturor, urmand ca stabilirea cotelor de proprietate ale acestora sa se faca potrivit dreptului comun intern aplicabil mostenirii (persoanele respective vor face partajarea conventionala sau, in lipsa intelegerii partilor, se vor adresa instantei judecatoresti pentru stabilirea cotelor si, eventual, pentru iesirea din indiviziune).
   4.4. In toate cazurile stabilirea calitatii de mostenitor (legal sau testamentar) se face potrivit legii civile romane.
   4.5. In cazul acestei legi, termenul de acceptare a succesiunii coincide cu termenul pentru depunerea notificarii si este cel rezultat in urma prelungirii termenului initial prevazut de art. 22 alin. (1), respectiv 12 luni de la intrarea in vigoare a respectivei legi (6 + 3 + 3 = 12 luni), deci pana la 14 februarie 2002. 
#PAGEBREAK#
   4.6. Prima teza a alin. (3) al art. 4 din lege este de stricta interpretare si vizeaza numai ipoteza in care cu privire la succesiunea fostului proprietar al imobilului solicitat in procedura administrativa a avut loc o dezbatere succesorala finalizata printr-un certificat de mostenitor. Pentru succesibilii neacceptanti noul termen de acceptare pentru care a operat repunerea de drept este cel rezultat in urma prelungirii termenelor initiale, respectiv 12 luni (6, 3, 3), deci pana la 14 februarie 2002. A considera ca in acest caz termenul respectiv ar fi de numai 6 luni (termenul de drept comun) ar crea un regim discriminatoriu intre persoane egal indreptatite de lege la restituire. Avand in vedere ca textul legal face referire numai la succesibilii neacceptanti, per a contrario, rezulta ca succesibilii renuntatori nu beneficiaza de prevederile legii (deci se recunoaste valabilitatea renuntarii exprese a unuia sau a unora dintre succesori, urmand ca de cota care a facut obiectul renuntarii exprese sa profite succesibilii acceptanti notificatori impreuna cu cei neacceptanti notificatori, care au fost repusi de drept in termen). 

   4.7. In cazul in care nu toate persoanele care au calitatea de mostenitor al persoanei fizice indreptatite au solicitat restituirea imobilului preluat abuziv, de cotele cuvenite celor care nu au depus notificari vor profita ceilalti mostenitori care au depus in termen cerere de restituire. Solutia prevazuta la art. 4 alin. (4) din lege este in acord cu dispozitiile legale aplicabile in materie de succesiuni (dreptul de acrescamant reglementat de art. 697 din Codul civil, potrivit caruia "Partea renuntatorului profita coerezilor sai" ...). Prin urmare, comostenitorul care a solicitat restituirea in natura a imobilului in baza Legii nr. 10/2001 (considerat mostenitor acceptant) culege si cota comostenitorului care nu a acceptat succesiunea in termenul legal (care nu a depus notificarea pana la data de 14 februarie 2002 si care astfel a devenit strain de succesiune prin neacceptare). In cazul in care, dupa adoptarea decizei/dispozitiei de solutionare si pana la intabularea acesteia, apar alte persoane cu vocatie succesorala care au depus in termen cerere de restituire, se va dispune revocarea actului administrativ si emiterea unei decizii/dispozitii conforme cu legea.


   Art. 5 din lege:     Nu sunt indreptatite la restituire in natura sau la masuri reparatorii in echivalent persoanele care au primit despagubiri potrivit acordurilor internationale incheiate de Romania privind reglementarea problemelor financiare in suspensie, enumerate in anexa nr. 1 care face parte integranta din prezenta lege.


    Norme metodologice:
   5.1. Pentru asigurarea exigentelor art. 5 din lege nu este necesara lista nominala a persoanelor care au beneficiat de masuri reparatorii in baza unor tratate internationale, deoarece este suficienta existenta acordului international pentru imobilele preluate in mod abuziv.
    In vederea asigurarii exigentelor art. 5 din lege este necesar ca in toate cazurile in care notificarea este formulata de persoane, cetateni straini sau apatrizi ori de cetateni romani, pentru realizarea drepturilor unor persoane (proprietari deposedati) care au emigrat in statele prevazute in anexa nr. 1 la lege sa se solicite depunerea unei declaratii autentificate date pe propria raspundere, prin care notificatorii declara ca ei sau ascendentii lor, proprietari ai imobilului la data preluarii, nu au facut obiectul acordurilor internationale incheiate de Romania privind reglementarea problemelor financiare in suspensie si totodata se obliga la restituirea imobilului sau, dupa caz, la plata de despagubiri in cazul constatarii ulterioare a incidentei prevederilor art. 5 din lege. 

   5.2. Lipsa acestor declaratii atrage amanarea solutionarii cererii de restituire pana la depunerea acestora. Masura este justificata de necesitatea contracararii unei repetari a restituirii din partea statului roman. 

   5.3. Se vor admite declaratii autentificate ale persoanei care se pretinde indreptatita, date la ambasadele, consulatele sau la misiunile diplomatice ale Romaniei din tara de resedinta ori la autoritatile competente sa autentifice acte din tara de resedinta, cu conditia ca acestea sa fie traduse si legalizate de un notar public din Romania. 

   5.4. Entitatea investita cu solutionarea notificarii formulate de cetateni straini sau apatrizi va include in decizia/dispozitia motivata de restituire o prevedere prin care se va mentiona ca masura dispusa se acorda sub rezerva respectarii obligatiilor asumate de persoana indreptatita in declaratia autentificata.


   Art. 6 din lege*):    (1) Prin imobile, in sensul prezentei legi, se inteleg terenurile, cu sau fara constructii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluarii in mod abuziv, precum si bunurile mobile devenite imobile prin incorporare in aceste constructii.
   (2) Masurile reparatorii privesc si utilajele si instalatiile preluate de stat sau de alte persoane juridice odata cu imobilul, in afara de cazul in care au fost inlocuite, casate sau distruse.
   (3) In situatia prevazuta la alin. (2), restituirea in natura se va dispune prin decizia sau dispozitia unitatii detinatoare.
   (4) In situatia in care utilajele si instalatiile solicitate sunt evidentiate in patrimoniul unor societati comerciale privatizate, altele decat cele prevazute la art. 21 alin. (1) si (2), dupa stabilirea contravalorii acestora, prin decizia entitatii implicate in privatizare se va propune acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
   (5) In situatia prevazuta la alin. (4), in vederea emiterii deciziei de restituire in echivalent, la solicitarea entitatii implicate in privatizare, societatile comerciale privatizate vor transmite informatiile privind existenta si valoarea utilajelor si instalatiilor, in termen de maximum 15 zile de la data primirii adresei de solicitare.
    ___________
   *) Este reprodus textul rezultat in urma modificarii si completarii Legii nr. 10/2001, republicata, prin titlul I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 263/2006.


    Norme metodologice:
   6.1. Incidenta legii intervine pentru:
   a) imobilele constructii cu destinatia de locuinta;
   b) imobilele constructii cu destinatie comerciala (imobile cu alta destinatie decat aceea de locuinta);
   c) terenurile din intravilan.
    In cursul procedurii administrative de solutionare a notificarilor nu prezinta relevanta afectatiunea juridica actuala a imobilelor solicitate, fiind fara relevanta juridica calificarile Legii nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, sau alte acte normative subsidiare acesteia. Pentru aceste considerente, detinatorul imobilului care, la data solutionarii notificarii, este calificat ca fiind bun proprietate publica are competenta de a dispune restituirea bunului in natura, fara a mai fi necesara parcurgerea procedurii prevazute de Legea nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare. 
#PAGEBREAK#
   6.2. Norma prevazuta la alin. (2) al art. 6 din lege vizeaza acordarea de masuri reparatorii pentru utilajele si instalatiile preluate odata cu imobilul, in afara de cazul in care au fost inlocuite, casate sau distruse. Consecintele acestei norme sunt urmatoarele:
   a) se refera la acele bunuri care se aflau in imobilul preluat, indiferent de destinatia acestuia; odata dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului, se prezuma ca instalatiile si utilajele au apartinut aceluiasi proprietar;
   b) pentru aceste bunuri se pot acorda nu numai masurile reparatorii [asa cum sunt definite potrivit art. 1 alin. (2) si (3) din lege], ci si masura restituirii in natura;
   c) bunurile respective trebuie sa fie cele preluate odata cu imobilul si sa existe fizic (aceasta fiind semnificatia sintagmei "in afara de cazul in care au fost inlocuite ... sau distruse") sau sa nu fi fost casate;
   d) incidenta beneficiului legii se apreciaza in functie de data nasterii dreptului la masuri reparatorii, respectiv data intrarii in vigoare a legii (deci este necesar ca bunul respectiv sa existe fizic in patrimoniul unitatii detinatoare la data intrarii in vigoare a legii si totodata este necesar ca acesta sa nu fi fost casat la aceeasi data, respectiv sa nu existe un proces-verbal de constatare a casarii incheiat pana la data de 14 februarie 2001). 

   6.3. In situatia prevazuta la alin. (4) al art. 6 din lege, contravaloarea utilajelor si instalatiilor solicitate, evidentiate in patrimoniul unor societati comerciale privatizate, se stabileste la nivelul valorii de inventar la care acestea se regasesc in contabilitatea societatii comerciale detinatoare, actualizata cu indicele de inflatie comunicat de Institutul National de Statistica, aferent perioadei dintre data ultimei recalculari a patrimoniului societatii comerciale si data stabilirii masurilor reparatorii. In vederea emiterii deciziei privind propunerea de acordare de despagubiri, la solicitarea entitatii implicate in privatizare, societatile comerciale privatizate sunt obligate sa transmita informatiile privind valoarea de inventar a utilajelor si instalatiilor si data ultimei recalculari a patrimoniului, in termen de maximum 15 zile de la data primirii adresei de solicitare. Incalcarea acestei obligatii atrage raspunderea contraventionala a societatii comerciale.


   Art. 7 din lege:    (1) De regula, imobilele preluate in mod abuziv se restituie in natura.
   (2) Daca restituirea in natura este posibila, persoana indreptatita nu poate opta pentru masuri reparatorii prin echivalent decat in cazurile expres prevazute de prezenta lege.
   (3) In situatia in care anumite imobile-terenuri libere situate in intravilan sunt solicitate de doua persoane indreptatite dintre cele prevazute la art. 3 alin. (1) lit. a), dintre care unul este fostul proprietar, caruia i s-a preluat terenul prin masurile abuzive aplicate in perioada ulterioara datei de 6 martie 1945, si cel de-al doilea, persoana careia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar, iar ulterior acest teren a fost preluat prin masurile abuzive aratate la art. 2 alin. (1), se va restitui in natura terenul celui dintai proprietar, iar cei care au fost improprietariti cu asemenea terenuri vor beneficia de celelalte masuri reparatorii in echivalent, in conditiile legii.
   (4) In cazurile prevazute la alin. (3) daca restituirea in natura nu este posibila potrivit prezentei legi, ambele persoane indreptatite beneficiaza de masuri reparatorii in echivalent.


    Norme metodologice:
   7.1. Norma prevazuta la alin. (1) al art. 7 din lege consacra principiul restituirii in natura si numai acolo unde aceasta masura nu este posibila urmeaza sa se acorde alte masuri reparatorii prevazute de lege (semnificatia sintagmei nu este posibila, este complexa fie ca bunul nu mai exista, fie ca acesta a fost instrainat). 

   7.2. Norma prevazuta la alin. (3) al art. 7 din lege vizeaza imobile-terenuri situate in intravilan, solicitate de doua persoane indreptatite, dintre care una este fostul proprietar, caruia i s-a preluat terenul prin masurile abuzive aplicate in perioada ulterioara datei de 6 martie 1945, si cel de-al doilea, persoana careia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar.
    Ipoteza vizeaza situatia in care imobilul-teren preluat, atribuit unei alte persoane cu titlu drept de improprietarire sau in alt mod, a fost expropriat si de la aceasta din urma (cazul cel mai frecvent) sau a trecut in proprietatea statului in mod abuziv (in alte modalitati, respectiv cele aratate la art. 2 alin. 1 din lege), situatie in care in perioada de referinta a legii sunt dispuse doua preluari abuzive. In aceasta situatie, ambele persoane proprietare la data preluarii abuzive sau, dupa caz, mostenitorii acestora au dreptul de a beneficia de prevederile legii.
    In cazul in care restituirea in natura este posibila potrivit legii, de aceasta masura va beneficia cel dintai proprietar.


   Art. 8 din lege:    (1) Nu intra sub incidenta prezentei legi terenurile situate in extravilanul localitatilor la data preluarii abuzive sau la data notificarii, precum si cele al caror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
   (2) Regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase preluate de stat este reglementat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, republicata*).
   (3) Regimul juridic al imobilelor care au apartinut comunitatilor minoritatilor nationale preluate de stat este reglementat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, republicata*).
   (4) Regimul juridic al imobilelor care au apartinut patrimoniului sindical preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale.
    ___________
   *) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 au fost republicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005.


    Norme metodologice:
   8.1. Nu fac obiectul legii terenurile situate in extravilanul localitatilor (inclusiv terenurile aflate in extravilanul localitatilor si evidentiate in patrimoniul unor societati comerciale), indiferent ca aveau aceasta situare la data preluarii abuzive sau la data notificarii, si nici terenurile al caror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. 

   8.2. In cazul in care s-au depus notificari cu privire la imobilele prevazute la alin. (1) al art. 8 din lege, acestea, in temeiul art. V alin. (2) din titlul I din Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, urmeaza a fi inaintate, in vederea solutionarii, comisiilor comunale, orasenesti si municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare. 

   8.3. In cazul in care s-au depus notificari cu privire la imobilele prevazute la alin. (2)-(4) al art. 8 din lege, acestea urmeaza a fi respinse ca inadmisibile in cadrul procedurilor prevazute de lege.


   Art. 9 din lege:
    Imobilele preluate in mod abuziv, indiferent in posesia cui se afla in prezent, se restituie in natura in starea in care se afla la data cererii de restituire si libere de orice sarcini.


    Norme metodologice:
   9.1. Sintagma indiferent in posesia cui se afla in prezent are semnificatia, pe de o parte, ca incidenta legii este stabilita erga omnes, indiferent de calitatea detinatorului (minister, primarie, institutie publica, societate comerciala cu capital de stat, organizatie cooperatista si altele asemenea) si, pe de alta parte, are semnificatia stabilirii momentului in functie de care se face calificarea unitatii detinatoare, respectiv cel care detinea imobilul respectiv la data intrarii in vigoare a legii (prezent se raporteaza la momentul nasterii juridice a dreptului la restituire). In cazul in care, dupa data intrarii in vigoare a legii, un imobil notificat potrivit legii a fost transferat in administrarea unei alte entitati, aceasta din urma devine entitate detinatoare investita cu solutionarea notificarii. Entitatea initial notificata are obligatia de a transmite notificarea si documentatia aferenta entitatii detinatoare si totodata de a instiinta in mod expres persoana indreptatita despre aceasta situatie. 

   9.2. Sintagma libere de orice sarcini nu are semnificatia exonerarii de raspundere a unitatii detinatoare in raport cu terte persoane ca urmare a neexecutarii unor contracte civile sau comerciale care vizau imobilul respectiv. In cazul societatilor comerciale cu capital de stat (majoritar sau minoritar - cazul in care cota detinuta de stat acopera valoarea imobilului), aceasta sintagma instituie prevalenta restituirii in natura a imobilului catre persoana indreptatita, indiferent daca aceasta s-ar afla in concurs cu alti creditori ai persoanei juridice debitoare (creditori ipotecari sau cu garantii privilegiate, inclusiv creditorii unitatii debitoare in cadrul procedurii falimentului). Prevalenta restituirii in natura in raport cu alte proceduri legale este o consecinta si a prevederii art. 52 din lege care inlatura de la aplicare orice alte prevederi contrare, care tind sa indisponibilizeze bunul de la restituirea in natura. 

   9.3. Pentru ipoteza in care restituirea in natura nu este posibila, masurile reparatorii prevazute de lege constau in:
   a) compensarea cu alte bunuri sau servicii in echivalent, situatie care poate implica si acordarea unui alt imobil la schimb; ori
   b) despagubiri acordate in conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv (titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare).
    Potrivit art. 1 alin. (3) din lege, masurile reparatorii prin echivalent constand in compensare cu alte bunuri sau servicii se acorda numai cu acordul persoanei indreptatite, prin decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata a entitatii investite cu solutionarea notificarii. Masurile reparatorii in echivalent constand in despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv se propun a fi acordate prin decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata a entitatii investite cu solutionarea notificarii.
    Masurile reparatorii prevazute la lit. a) si b) pot fi combinate, potrivit art. 1 alin. (4) din lege.
#PAGEBREAK#

   Art. 10 din lege*):
   (1) In situatia imobilelor preluate in mod abuziv si ale caror constructii edificate pe acestea au fost demolate total sau partial, restituirea in natura se dispune pentru terenul liber si pentru constructiile ramase nedemolate, iar pentru constructiile demolate si terenurile ocupate masurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
   (2) In cazul in care pe terenurile pe care s-au aflat constructii preluate in mod abuziv s-au edificat noi constructii, autorizate, persoana indreptatita va obtine restituirea in natura a partii de teren ramase libera, iar pentru suprafata ocupata de constructii noi, cea afectata servitutilor legale si altor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane si rurale, masurile reparatorii se stabilesc in echivalent.
   (3) Se restituie in natura terenurile pe care s-au ridicat constructii neautorizate in conditiile legii dupa data de 1 ianuarie 1990, precum si constructii usoare sau demontabile.
   (4) Se restituie in natura inclusiv terenurile fara constructii afectate de lucrari de investitii de interes public aprobate, daca nu a inceput constructia acestora, ori lucrarile aprobate au fost abandonate.
   (5) Se restituie in natura si terenurile pe care, ulterior preluarii abuzive, s-au edificat constructii autorizate care nu mai sunt necesare unitatii detinatoare, daca persoana indreptatita achita acesteia o despagubire reprezentand valoarea de piata a constructiei respective, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
   (6) In cazul imobilelor preluate in mod abuziv si ale caror constructii edificate pe acestea au fost distruse ca urmare a unor calamitati naturale, persoana indreptatita beneficiaza de restituirea in natura pentru terenul liber. Daca terenul nu este liber, masurile reparatorii pentru acesta se stabilesc in echivalent.
   (7) Dispozitiile alin. (6) se aplica in mod corespunzator si imobilelor rechizitionate in baza Legii nr. 139/1940 si ale caror constructii edificate pe acestea au fost distruse in timpul razboiului, daca proprietarii nu au primit despagubiri.
   (8) Valoarea corespunzatoare a constructiilor preluate in mod abuziv si demolate se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare in functie de volumul de informatii puse la dispozitia evaluatorului.
   (9) Valoarea terenurilor, precum si a constructiilor nedemolate preluate in mod abuziv, care nu se pot restitui in natura, se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
   (10) In situatiile prevazute la alin. (1), (2) si (6), masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite sau despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
   (11) Este interzisa instrainarea sau schimbarea destinatiei imobilului a carui restituire in natura nu este posibila datorita afectarii acestuia unei amenajari de utilitate publica. Interdictia subzista pe o perioada de 5 ani, calculata cu incepere de la data emiterii deciziei/dispozitiei de acordare de masuri reparatorii in echivalent motivata pe afectarea acestuia.
    ___________
   *) Este reprodus textul rezultat in urma modificarii si completarii Legii nr. 10/2001, republicata, prin titlul I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 263/2006.


    Norme metodologice:
   10.1. Ipoteza restituirii in natura a constructiilor nedemolate sau demolate partial si a terenului liber are scopul de a limita restituirea in natura numai la acele suprafete de terenuri care nu sunt ocupate de noi constructii ori nu sunt afectate servitutilor legale si altor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane si rurale. In cazul in care o parte din terenul initial aferent constructiei are o astfel de afectatiune, restituirea se va limita numai la constructia existenta si la terenul liber. Pentru partea de constructie demolata si pentru terenul ocupat de noi constructii ori afectat servitutilor legale si altor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane si rurale restituirea se va converti in masurile reparatorii in echivalent strict determinate la alin. (10) al art. 10 din lege (compensare cu alte bunuri sau servicii ori despagubiri acordate in conditiile legii speciale sau modalitatile reparatorii combinate). 

   10.2. In ipoteza in care constructiile au fost demolate integral, se va dispune restituirea in natura numai a terenului liber, iar pentru constructiile si terenul imposibil de restituit in natura urmeaza a se acorda beneficiul oricarora dintre cele doua masuri prevazute la art. 10 alin. (10) din lege ori a masurilor reparatorii combinate. 

   10.3. In toate cazurile entitatea investita cu solutionarea notificarii are obligatia, inainte de a dispune orice masura, de a identifica cu exactitate terenul si vecinatatile si totodata de a verifica destinatia actuala a terenului solicitat si a subfetei acestuia, pentru a nu afecta caile de acces (existenta pe terenul respectiv a unor strazi, trotuare, parcari amenajate si altele asemenea), existenta si utilizarea unor amenajari subterane: conducte de alimentare cu apa, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adaposturi militare si altele asemenea. In cazul in care se constata astfel de situatii, restituirea in natura se va limita numai la acele suprafete de teren libere sau, dupa caz, numai la acele suprafete de teren care nu afecteaza accesul si utilizarea normala a amenajarilor subterane. Sintagma amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane si rurale are in vedere acele suprafete de teren afectate unei utilitati publice, respectiv suprafetele de teren supuse unor amenajari destinate a deservi nevoile comunitatii, si anume cai de comunicatie (strazi, alei, trotuare etc.), dotari tehnico-edilitare subterane, amenajari de spatii verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri si gradini publice, piete pietonale si altele. Individualizarea acestor suprafete, in cadrul procedurilor administrative de solutionare a notificarilor, este atributul entitatii investite cu solutionarea notificarilor, urmand a fi avute in vedere, de la caz la caz, atat servitutile legale, cat si documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism. Prevederile alin. (11) al art. 10 din lege interzic instrainarea sau schimbarea destinatiei imobilului a carui restituire in natura nu este posibila datorita afectarii acestuia unei amenajari de utilitate publica. Interdictia instituita de acest text legal subzista pe o perioada de 5 ani, calculata cu incepere de la data emiterii deciziei/dispozitiei de acordare de masuri reparatorii in echivalent, motivata pe afectarea acestuia unei amenajari de utilitate publica. 

   10.4. Norma cuprinsa la alin. (3) al art. 10 din lege instituie obligativitatea restituirii in natura a terenurilor, in ipoteza in care pe acestea se afla edificate ilegal fie constructii, indiferent de destinatia acestora, fie constructii usoare sau demontabile. In aceste cazuri entitatea investita cu solutionarea notificarii va analiza regimul juridic al constructiilor deja edificate si in ipoteza in care va constata ca acestea au fost construite sau, dupa caz, amplasate fara autorizarile legale va emite decizia de restituire in natura persoanei indreptatite potrivit legii. Se vor restitui in natura terenurile pe care au fost amplasate constructii usoare sau demontabile (garaje, chioscuri si altele asemenea), chiar daca amplasarea acestora a fost autorizata (constructiile care au acest regim se amplasau, potrivit legii, numai pe perioada determinata, adica autorizatia era temporara). In acest ultim caz proprietarul este tinut a respecta prevederile art. 14 din lege. 

   10.5. In cazul in care pe terenul notificat se afla edificate constructii care nu mai sunt necesare unitatii detinatoare, se poate dispune restituirea si a terenului aferent acestora daca persoana indreptatita achita unitatii detinatoare o despagubire reprezentand valoarea de piata a constructiei respective, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare. Despagubirea aferenta constructiei se stabileste de unitatea detinatoare pe baza unei expertize extrajudiciare dispuse de aceasta. In toate cazurile aceasta despagubire nu poate fi mai mica decat valoarea contabila de inregistrare a constructiei in activul patrimonial al unitatii detinatoare la momentul emiterii deciziei de restituire. Oportunitatea aplicarii acestei masuri revine exclusiv unitatii detinatoare. 

   10.6. Prevederea cuprinsa la art. 10 alin. (6) din lege vizeaza restituirea in natura a terenului pe care a fost amplasata o constructie distrusa ca urmare a unor calamitati naturale (distrugerea trebuie sa fie cauzata de calamitati naturale: ploi, incendii, inundatii, grindina, cutremure), cu conditia ca acesta sa fie liber (sa nu fie ocupat de noi constructii sau sa nu fie afectat unor servituti legale ori altor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane si rurale). 

   10.7. Norma prevazuta la alin. (7) al art. 10 din lege este de stricta interpretare si vizeaza numai ipoteza imobilelor rechizitionate in baza Legii nr. 139/1940, care au fost distruse in timpul razboiului si pentru care nu s-au primit despagubiri cu ocazia rechizitionarii. Extensia restituirii in natura prin aplicarea corespunzatoare a prevederilor alin. (6) al art. 10 din lege vizeaza numai ipoteza in care terenul respectiv nu este ocupat (deci, pentru constructiile distruse ca urmare a razboiului nu se acorda despagubiri, deoarece ar insemna acordarea unui regim favorizant pentru astfel de situatii in raport cu acele constructii distruse, dar care n-au fost rechizitionate; distrugerea este determinata de un eveniment neimputabil statului; acestea ar fi pierit indiferent de proprietar; forta majora este motiv de exonerare si pentru stat). 

   10.8. Pentru determinarea valorii unor bunuri preluate in mod abuziv si a caror restituire in natura nu este posibila potrivit legii vor fi utilizate in cursul procedurilor prevazute de titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, standardele internationale de evaluare.
    Aceleasi tehnici vor fi utilizate de comisia interna de evaluare din cadrul entitatii investite cu solutionarea notificarilor, in cazul in care aceasta din urma are posibilitatea de a atribui, in compensarea imobilului notificat si a carui restituire in natura nu este posibila, alte bunuri ori servicii din domeniul propriu de activitate. 

   10.9. Standardele internationale de evaluare sunt standardele editate de Comitetul pentru Standarde Internationale de Evaluare (IVSC - International Valuation Standards Committee).
#PAGEBREAK#

   Art. 11 din lege:    (1) Imobilele expropriate si ale caror constructii edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui in natura persoanelor indreptatite, daca nu au fost instrainate, cu respectarea dispozitiilor legale. Daca persoana indreptatita a primit o despagubire, restituirea in natura este conditionata de rambursarea unei sume reprezentand valoarea despagubirii primite, actualizata cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislatiei in vigoare.
   (2) In cazul in care constructiile expropriate au fost demolate partial sau total, dar nu s-au executat lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie in natura cu constructiile ramase, iar pentru constructiile demolate masurile reparatorii se stabilesc in echivalent. Daca persoana indreptatita a primit o despagubire, restituirea in natura este conditionata de rambursarea diferentei dintre valoarea despagubirii primite si valoarea constructiilor demolate asa cum a fost calculata in documentatia de stabilire a despagubirilor, actualizata cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislatiei in vigoare.
   (3) In cazul in care constructiile expropriate au fost integral demolate si lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul partial, persoana indreptatita poate obtine restituirea in natura a partii de teren ramase libera, pentru cea ocupata de constructii noi, autorizate, cea afectata servitutilor legale si altor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane si rurale, masurile reparatorii stabilindu-se in echivalent. Dispozitiile art. 10 alin. (3), (4), (5) si (6) se vor aplica in mod corespunzator.
   (4) In cazul in care lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa functional intregul teren afectat, masurile reparatorii se stabilesc in echivalent pentru intregul imobil.
   (5) Valoarea constructiilor expropriate si demolate se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare in functie de volumul de informatii puse la dispozitia evaluatorului.
   (6) Valoarea constructiilor expropriate, care nu se pot restitui in natura si a terenurilor aferente acestora se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
   (7) In situatiile prevazute la alin. (2), (3) si (4) valoarea masurilor reparatorii in echivalent se stabileste prin scaderea valorii actualizate a despagubirilor primite pentru teren, respectiv pentru constructii, din valoarea corespunzatoare a partii din imobilul expropriat - teren si constructii - care nu se poate restitui in natura, stabilita potrivit alin. (5) si (6).
   (8) In situatiile prevazute la alin. (2), (3) si (4), masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite sau despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.


    Norme metodologice:
   11.1. Prin utilizarea sintagmei generice imobilele expropriate, legiuitorul a avut in vedere includerea sub incidenta legii a tuturor exproprierilor facute in perioada de referinta, indiferent de calificarea titlului in temeiul carora acestea au fost expropriate (ca fiind valabil sau nu). Important pentru stabilirea incidentei acestor norme speciale este dovedirea faptului ca preluarea a intervenit ca urmare a unei exproprieri dispuse ca atare in baza unui act normativ generic sau individual de expropriere (nu are relevanta asupra incidentei legii faptul ca exproprierea a privit numai constructii sau numai terenuri, deoarece aceasta era o forma abuziva de a restrange cuantumul despagubirilor). In aceste cazuri persoana indreptatita este tinuta a indica sau, dupa caz, a depune in cadrul notificarii sau actelor doveditoare actul normativ ori decizia administrativa in temeiul careia s-a facut sau s-a dispus exproprierea. 

   11.2. In cazul in care persoana indreptatita sustine ca nu s-au incasat despagubiri pentru imobilul expropriat si nici unitatea detinatoare nu poate dovedi plata acestora, se va solicita persoanei indreptatite prezentarea unei declaratii autentificate prin care aceasta declara pe propria raspundere ca pentru imobilul respectiv nu s-au incasat despagubiri si totodata isi asuma obligatia rambursarii acestora in cazul in care, ulterior acordarii beneficiului legii, se constata si se dovedeste ca totusi s-au acordat despagubiri. 

   11.3. Imobilele expropriate (constructii nedemolate si teren) care sunt libere (deci care nu au primit afectatiunea pentru care s-a dispus exproprierea sau care nu au fost instrainate legal) se vor restitui integral persoanei indreptatite. Sintagma despagubiri primite vizeaza acele despagubiri calculate si incasate efectiv de proprietarul imobilului care a fost expropriat. In cazul in care despagubirile nu au fost incasate, existand dovezi in acest sens, sau in cazul in care persoana indreptatita prezinta o declaratie autentificata prin care aceasta declara pe propria raspundere ca nu s-au incasat despagubiri pentru imobilul respectiv si isi asuma obligatia rambursarii acestora in cazul in care, ulterior acordarii beneficiului legii, se constata si se dovedeste ca totusi s-au acordat despagubiri, restituirea in natura sau acordarea de alte masuri reparatorii nu se conditioneaza de rambursarea ori de deducerea despagubirii. 

   11.4. Modul de calcul al despagubirilor de rambursat se face prin raportare la coeficientul de actualizare prevazut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
    Exemplu: in cazul in care pentru imobilul expropriat s-a primit suma de 40.000 lei, iar cursul oficial de schimb de la data preluarii era de 1 dolar S.U.A./10 lei, rezulta suma de 4.000 dolari S.U.A. Suma astfel obtinuta se inmulteste cu valoarea cursului leu/dolar S.U.A. din anul solutionarii notificarii, rezultand suma care trebuie restituita de catre persoana indreptatita pentru a se dispune masura restituirii in natura a imobilului notificat. 

   11.5. Prevederea alin. (3) al art. 11 din lege are in vedere ipoteza in care constructiile expropriate au fost integral demolate, iar lucrarile de executie a noilor lucrari pentru care s-a dispus exproprierea ocupa partial terenul. In acest caz, persoana indreptatita va beneficia de masura restituirii in natura a terenului liber, iar pentru constructiile demolate si terenul ocupat de constructii noi, precum si pentru terenul afectat servitutilor legale ori altor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane si rurale se vor acorda masuri reparatorii in echivalent.
    In cazul in care s-a primit o despagubire, aceasta se va actualiza si se va deduce din valoarea masurilor reparatorii stabilita potrivit prevederilor art. 11 alin. (8) din lege. 

   11.6. Ipoteza enuntata la alin. (4) al art. 11 din lege vizeaza situatia in care terenul expropriat este integral ocupat de lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea, caz in care se vor stabili numai masuri reparatorii in echivalent pentru intregul imobil. 

   11.7. Prevederile alin. (5) si (6) ale art. 11 din lege vizeaza modalitatea de calcul al valorii constructiilor expropriate si a terenurilor expropriate. Pentru stabilirea acestora se vor urma aceleasi proceduri prevazute pentru aplicarea art. 10 din lege.


   Art. 12 din lege:
    In situatia imobilelor detinute de stat, de o organizatie cooperatista, sau de orice alta persoana juridica dintre cele prevazute la art. 21 alin. (1), (2) si (4), daca persoana indreptatita a primit o despagubire, restituirea in natura este conditionata de rambursarea unei sume reprezentand valoarea despagubirii primite, actualizata cu coeficientul de actualizare stabilit.


    Norme metodologice:
   12.1. Modalitatea de actualizare a sumelor reprezentand despagubiri primite este cea prevazuta la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002.
   12.2. Cursul oficial leu/dolar S.U.A. pentru fiecare an din intervalul 1945-1989 a fost stabilit prin Ordinul Bancii Nationale a Romaniei nr. 4 din 5 august 2003 si al Institutului National de Statistica nr. 24.555 din 6 august 2003.
   12.3. Plata sumelor reprezentand valoarea despagubirii primite, actualizata, se va face in contul deschis la Trezoreria Statului prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 198/2003 pentru stabilirea contului in care se incaseaza despagubirile restituite la valoarea actualizata conform Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, pe baza comunicarii autoritatii publice sau a altei persoane juridice care are, potrivit legii, obligatia de restituire.


   Art. 13 din lege:
   (1) In cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative prevazute de prezenta lege sau prin hotarare judecatoreasca sunt aplicabile prevederile privind contractele de inchiriere cuprinse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
   (2) Contractele de locatiune pentru imobilele restituite in natura avand destinatiile aratate in anexa nr. 2 lit. b) pct. 2 care face parte integranta din prezenta lege, se prelungesc de drept pentru o perioada de 3 ani cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, iar contractele de locatiune pentru imobilele restituite in natura avand destinatiile aratate in anexa nr. 2 lit. b) pct. 1 se prelungesc de drept pentru o perioada de 1 an cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.


    Norme metodologice:
   13.1. Prezinta importanta deosebita corelatia impusa de legiuitor cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, cu modificarile ulterioare. Prevederile legii cuprinse la art. 13 si 15, desi se complinesc cu prevederile ordonantei de urgenta respective, au aplicatie proprie in raport cu situatia imobilelor restituite in natura in baza legii. Astfel, daca prin procedura administrativa s-a restituit in natura un imobil afectat de un contract de inchiriere, proprietarul va solicita incheierea unui nou contract de inchiriere cu parcurgerea procedurii prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. 

   13.2. Entitatile investite cu solutionarea notificarilor avand ca obiect restituirea unor imobile afectate de contracte de inchiriere au obligatia introducerii in dispozitia/decizia de restituire in natura a conditiei respectarii drepturilor prevazute de lege in favoarea chiriasilor. Nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea disciplinara, civila sau materiala, dupa caz, in sarcina conducatorului entitatii respective.


   Art. 14 din lege:
    Daca imobilul restituit prin procedurile administrative prevazute de prezenta lege sau prin hotarare judecatoreasca face obiectul unui contract de locatiune, concesiune, locatie de gestiune sau asociere in participatiune, noul proprietar se va subroga in drepturile statului sau ale persoanei juridice detinatoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, daca aceste contracte au fost incheiate potrivit legii.


    Norme metodologice:
   14.1. Desi subrograrea la care face referire art. 14 din lege intervine de drept, decizia/dispozitia motivata de restituire in natura trebuie sa indice in mod expres contractele civile sau comerciale care afecteaza imobilul restituit. 

   14.2. Nerespectarea acestei cerinte atrage raspunderea disciplinara, civila sau materiala, dupa caz, in sarcina conducatorului entitatii respective.
#PAGEBREAK#

   Art. 15 din lege:
   (1) Contractele de inchiriere prevazute la art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 se vor incheia pentru o perioada de 5 ani. In cazul in care chiriasului i se pune la dispozitie o alta locuinta corespunzatoare, acesta este obligat sa elibereze de indata locuinta ocupata.
   (2) Neincheierea noului contract de inchiriere in cazul prevazut la art. 9 si 10 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, cauzata de neintelegerea asupra cuantumului chiriei cerute de proprietar sau de pretentia acestuia de restrangere a suprafetei locative pentru persoanele prevazute la art. 32 alin. (1) din aceeasi ordonanta, atrage prelungirea de drept a contractului de inchiriere pana la incheierea noului contract.
   (3) Pentru chiriasii persoane fizice din imobilele restituite in natura, precum si pentru cei din locuintele prevazute la art. 26 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, ale caror venituri nete lunare pe membru de familie se situeaza intre venitul mediu net lunar pe economie si dublul acestuia, nivelul maxim al chiriei nu poate depasi 25% din venitul net lunar pe familie. Dispozitiile art. 31 alin. (2) si ale art. 33*) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 se aplica in mod corespunzator. In cazul in care chiria astfel calculata este mai mica decat cea calculata potrivit art. 26-30 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, proprietarul este scutit de impozitul pe teren si cladire si este exonerat de raspundere pentru obligatiile ce ii revin pe durata contractului de inchiriere respectiv.
   (4) Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevazute in Legea nr. 42/1990**) pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989, republicata, cu modificarile ulterioare, in Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, cu modificarile ulterioare, si in Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile ulterioare, la efectuarea schimbului obligatoriu prevazut la cap. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 locuinta oferita trebuie sa asigure conditii de folosinta similare celor existente in locuinta detinuta.
   (5) Chiriasii ale caror contracte de inchiriere nu s-au reinnoit pentru motivele prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a) si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 au prioritate la acordarea inlesnirilor prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a celor prevazute de Legea nr. 152/1998 privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, cu modificarile si completarile ulterioare.
    ___________
   *) Art. 33 a fost abrogat prin Legea nr. 241/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte.
   **) Legea nr. 42/1990 a fost abrogata prin art. 17 din Legea nr. 341/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004.


    Norme metodologice:
   15.1. Prin locuinta corespunzatoare se intelege acea unitate locativa care este situata in aceeasi localitate cu imobilul restituit sau, cu acordul chiriasului, in alta localitate si are cel putin minimul suprafetei stabilit de lege pentru fiecare persoana din cadrul familiei chiriasului, inclusiv pentru persoanele aflate in intretinerea titularului contractului de inchiriere, daca acestea locuiau in aceeasi locuinta la data depunerii notificarii.


   Art. 16 din lege*):    (1) In situatia imobilelor avand destinatiile aratate in anexa nr. 2 lit. a) care face parte integranta din prezenta lege, necesare si afectate exclusiv si nemijlocit activitatilor de interes public, de invatamant, sanatate, ori social-culturale, fostilor proprietari sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, li se restituie imobilul in proprietate cu obligatia de a-i mentine afectatiunea pe o perioada de pana la 3 ani, pentru cele aratate la pct. 3 si 4 din anexa nr. 2 lit. a) sau, dupa caz, de pana la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispozitiei, pentru cele aratate la pct. 1 si 2 din anexa nr. 2 lit. a).
   (2) In acest interval plata cheltuielilor de intretinere aferente imobilului respectiv revine detinatorilor. In perioada prevazuta la alin. (1) noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii in cuantumul stabilit prin hotarare a Guvernului.
   (3) Proprietarii vor intra in posesia bunurilor imobile restituite in termen de cel mult 5 ani de la redobandirea dreptului de proprietate.
   (4) In cazul in care proprietarul pune la dispozitie un alt imobil corespunzator, care respecta normele si cerintele legale incidente desfasurarii in conditii adecvate a activitatii prevazute la alin. (1), utilizatorul este obligat ca, in termen de 90 de zile, sa procedeze la eliberarea acestuia.
    ___________
   *) Este reprodus textul rezultat in urma modificarii si completarii Legii nr. 10/2001, republicata, prin titlul I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 263/2006.


    Norme metodologice:
   16.1. In cazul prevazut la art. 16 din lege decizia/dispozitia motivata de restituire in natura trebuie sa indice in mod expres obligatia proprietarului de a mentine afectatiunea imobilului restituit si termenul pana la care ii revine aceasta obligatie. 

   16.2. Obligatia instituita in sarcina locatarului de a achita cheltuielile de intretinere implica obligatia acestuia de a intrebuinta imobilul ca un bun proprietar si de a intretine imobilul, pe toata durata mentinerii afectatiunii de utilitate publica si pana in momentul predarii acestuia catre proprietar, in stare de intrebuintare. Prin obligatia instituita in sarcina detinatorilor de a achita cheltuielile de intretinere se intelege obligatia ce revine acestora de a efectua reparatiile mici, numite locative, de simpla intretinere, fiind aplicabile regulile de drept comun in materie de locatiune.
#PAGEBREAK#

   Art. 17 din lege:
   (1) Locatarii imobilelor avand destinatiile aratate in anexa nr. 2 lit. a) si lit. b) pct. 1, care face parte integranta din prezenta lege, au drept de preemtiune la cumpararea acestora.
   (2) Acest drept se poate exercita, sub sanctiunea decaderii, in termen de 90 de zile de la data primirii notificarii privind intentia de vanzare.
   (3) Notificarea se face prin executorul judecatoresc, potrivit legii.
   (4) Contractele de vanzare-cumparare incheiate cu incalcarea dreptului de preemtiune sunt lovite de nulitate.
   Art. 18 din lege:
    Masurile reparatorii se stabilesc numai in echivalent si in urmatoarele cazuri:
   a) persoana indreptatita era asociat la persoana juridica proprietara a imobilelor si a activelor la data preluarii acestora in mod abuziv, cu exceptia cazului in care persoana indreptatita era unic asociat sau persoanele indreptatite asociate erau membri ai aceleiasi familii;
   b) imobilul nu mai exista la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cu exceptia imobilelor distruse ca urmare a unor calamitati naturale;
   c) imobilul a fost instrainat cu respectarea dispozitiilor legale.


    Norme metodologice:
   18.1. Ipoteza enuntata la lit. a) a art. 18 din lege vizeaza interdictia restituirii in natura a imobilelor pentru cazul detinatorilor de participatii de capital social la societati comerciale (solutia este justificata deoarece asociatii sau actionarii nu aveau decat un drept de creanta asupra societatii si, ca atare, stabilirea corespondentei cu bunurile acesteia este imposibil de operat). Prevederile lit. a) a art. 18 din lege instituie o derogare de la regula restituirii prin echivalent, in ipoteza in care persoana indreptatita era unic asociat la persoana juridica ce detinea imobile si alte active in proprietate sau persoanele indreptatite asociate la persoana juridica erau membri ai aceleiasi familii. Prin notiunea de familie, in sensul art. 18 lit. a) din lege, se va intelege acea entitate compusa din rudele in linie directa fara limita in grad si rudele colaterale pana la gradul al patrulea inclusiv, la care se adauga sotul sau sotia. 

   18.2. Textul de la lit. b) a art. 18 din lege vizeaza numai constructiile preluate de stat si care nu mai exista la data intrarii in vigoare a legii (evident, ipoteza nu este valabila pentru terenuri, deoarece acestea exista). Acele constructii care au fost distruse de calamitati naturale nu fac obiectul masurilor reparatorii. 

   18.3. Norma cuprinsa la lit. c) a art. 18 din lege vizeaza conservarea situatiei juridice a imobilelor instrainate legal, caz in care restituirea in natura nu mai este posibila.


   Art. 19 din lege:    (1) In situatia imobilelor-constructii care fac obiectul notificarilor formulate potrivit procedurilor prevazute la cap. III si carora le-au fost adaugate, pe orizontala si/sau verticala, in raport cu forma initiala, noi corpuri a caror arie desfasurata insumeaza peste 100% din aria desfasurata initial si daca partile nu convin altfel, fostilor proprietari li se acorda sau, dupa caz, propun masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
   (2) In situatia imobilelor-constructii care fac obiectul notificarilor formulate potrivit procedurilor prevazute la cap. III si carora le-au fost adaugate, pe orizontala si/sau verticala, in raport cu forma initiala, corpuri suplimentare de sine statatoare, fostilor proprietari sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, li se restituie, in natura, suprafata detinuta in proprietate la data trecerii in proprietatea statului.
   (3) Detinatorul suprafetei adaugate imobilului preluat are drept de preemtiune la cumpararea suprafetei restituite fostului proprietar sau, dupa caz, mostenitorului acestuia, dispozitiile art. 17 fiind aplicabile in aceste situatii indiferent de calitatea detinatorului.
   (4) Noul proprietar al suprafetei restituite in proprietate potrivit alin. (2) are un drept de preemtiune la cumpararea suprafetei adaugate imobilului dupa trecerea acestuia in proprietatea statului, dispozitiile art. 17 alin. (2) si (3) fiind aplicabile in mod corespunzator.


    Norme metodologice:
   19.1. Ipoteza prevazuta la art. 19 alin. (1) din lege vizeaza acele constructii carora, prin transformarile survenite, in raport cu forma initiala, le-au fost adaugate corpuri de zidarie sau volume din alte materiale, ce reprezinta peste 100% raportat la aria desfasurata existenta la data preluarii (etajari sau/si adaugari de corpuri noi pe orizontala). 

   19.2. Nu se circumscrie ipotezei prevazute la alin. (1) al art. 19 din lege acea constructie careia i s-a modificat compartimentarea initiala (din spatii de locuit in birouri si invers) ori i s-au adus numai imbunatatiri functionale (racordari de gaze, termoficare, consolidari sau alte lucrari de intretinere curenta, consolidari si altele asemenea). De asemenea, nu poate fi circumscrisa ipotezei prevazute la alin. (1) al art. 19 din lege nici acea constructie careia i-au fost adaugate, pe orizontala si/sau verticala, in raport cu forma initiala, corpuri suplimentare ce au o utilizare independenta de cea a suprafetei preluate (de exemplu, constructiei preluate i-a fost adaugat ulterior preluarii un nou corp, ambele corpuri deservind suprafete cu destinatia de locuinte ocupate in baza unor contracte de inchiriere).


   Art. 20 din lege:
   (1) Persoanele care au primit despagubiri in conditiile Legii nr. 112/1995 pot solicita numai restituirea in natura, cu obligatia returnarii sumei reprezentand despagubirea primita, actualizata cu indicele inflatiei, daca imobilul nu a fost vandut pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
   (2) In cazul in care imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinta, trecute in proprietatea statului, cu modificarile ulterioare, persoana indreptatita are dreptul la masuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piata corespunzatoare a intregului imobil, teren si constructii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
    Daca persoanele indreptatite au primit despagubiri potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, ele au dreptul la diferenta dintre valoarea incasata, actualizata cu indicele inflatiei, si valoarea corespunzatoare a imobilului.
   (3) In cazurile prevazute la alin. (2) masurile reparatorii prin echivalent constau in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
   (4) Persoanele indreptatite care nu au formulat cereri potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, precum si cele ale caror cereri au fost respinse ori nu au fost solutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi au dreptul de a formula o asemenea cerere in conditiile prezentei legi.
   (5) In situatia imobilelor prevazute la alin. (2), masurile reparatorii in echivalent se acorda sau, dupa caz, se propun prin dispozitia motivata a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti.


    Norme metodologice:
   20.1. Daca imobilul (apartamentul, unitatea locativa) care face obiectul notificarii nu a fost instrainat in baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, cu modificarile ulterioare, deci este fie liber, fie ocupat de chiriasi, persoana indreptatita care a primit despagubiri pentru respectivul imobil potrivit respectivei legi va obtine restituirea in natura a imobilului sau a apartamentelor ori unitatilor locative nevandute, daca va rambursa despagubirea primita, actualizata cu indicele inflatiei.
    Calculul actualizarii se va face prin aplicarea indicelui de inflatie comunicat de entitatea nationala din domeniul statisticii, aferent perioadei respective (se va avea in vedere anul incasarii efective a despagubirii si anul rambursarii acesteia). Suma rezultata se va varsa in contul deschis la Trezoreria Statului prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 198/2003. 

   20.2. In cazul in care imobilul notificat (apartament, unitate locativa) a fost instrainat legal pana la data de 14 februarie 2001, persoana indreptatita are dreptul numai la masurile reparatorii individualizate de lege pentru teren si constructiile nerestituite. 
    Daca persoanele indreptatite au incasat despagubiri potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, acestea au dreptul la masuri reparatorii reprezentand diferenta dintre valoarea actualizata cu indicele inflatiei a despagubirii incasate efectiv si valoarea corespunzatoare (actuala) a imobilului nerestituit (terenul si partea de constructie nerestituita). Masurile reparatorii pot consta, la alegerea persoanei indreptatite, in:
   a) compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita cu solutionarea notificarii; ori
   b) despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv (titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare). 

   20.3. Prevederea alin. (4) al art. 20 din lege are semnificatia acordarii beneficiului noii legi de restituire si persoanelor care, din diverse motive, nu au formulat cereri potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare. Solutionarea acestor notificari se va face cu respectarea drepturilor dobanditorilor ulteriori. In cazul in care persoana indreptatita (care a facut notificarea) a formulat o actiune in justitie pentru anularea sau constatarea nulitatii actelor de instrainare si a instiintat despre aceasta conduita unitatea detinatoare, se va proceda, potrivit art. 46 alin. (2) din lege, la suspendarea procedurii administrative. 

   20.4. Cazuri posibile si recomandari de solutionare:
    In cazul in care imobilul cuprinde mai multe unitati locative (apartamente), dintre care unul s-a restituit proprietarului potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, iar pentru restul s-au acordat despagubiri care au fost incasate si totodata s-a formulat cerere de restituire in natura de catre fostul proprietar al unitatilor locative nevandute din acelasi imobil, potrivit legii, restituirea acestora este conditionata numai de rambursarea cotei de despagubire aferente apartamentelor ce se vor restitui in natura.
    Exemplu: un imobil cu 6 apartamente de valoare egala, dintre care unul a fost restituit proprietarului, doua au fost instrainate catre chiriasi, 3 sunt ocupate de chiriasi (deci sunt restituibile in natura). Pentru cele 5 apartamente fostul proprietar a primit suma de 500.000.000 lei in anul 1996. Proprietarul solicita, in cadrul legii, restituirea in natura a celor 3 apartamente nevandute. Pentru a beneficia de restituirea in natura proprietarul notificator va trebui sa returneze o suma de bani reprezentand cota aferenta celor 3 apartamente pentru care s-au primit despagubiri si care, in temeiul noii legi, sunt restituibile in natura, respectiv suma de 300.000.000 lei, suma care va trebui actualizata cu indicele de inflatie.
    Pentru a face aplicarea tezei a doua a alin. (2) al art. 20, suma primita cu titlu de despagubire, ramasa ca urmare a returnarii cotei aferente celor 3 imobile restituite in natura, se va actualiza cu indicele de inflatie si se va deduce din valoarea de piata corespunzatoare a imobilului (valoarea imobilului este de fapt valoarea de piata a celor doua imobile vandute potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, si a terenului aferent acestora), iar pentru suma astfel rezultata se vor acorda masurile reparatorii expres indicate de lege:
   a) compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de entitatea investita cu solutionarea notificarii; sau
   b) acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv (titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare).
#PAGEBREAK#

   Art. 21 din lege:    (1) Imobilele - terenuri si constructii - preluate in mod abuziv, indiferent de destinatie, care sunt detinute la data intrarii in vigoare a prezentei legi de o regie autonoma, o societate sau companie nationala, o societate comerciala la care statul sau o autoritate a administratiei publice centrale sau locale este actionar ori asociat majoritar, de o organizatie cooperatista sau de orice alta persoana juridica de drept public, vor fi restituite persoanei indreptatite, in natura, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata a organelor de conducere ale unitatii detinatoare.
   (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si in cazul in care statul sau o autoritate publica centrala sau locala ori o organizatie cooperatista este actionar sau asociat minoritar al unitatii care detine imobilul, daca valoarea actiunilor sau partilor sociale detinute este mai mare sau egala cu valoarea corespunzatoare a imobilului a carui restituire in natura este ceruta.
   (3) Dupa emiterea deciziei de restituire in natura a imobilelor, organele de conducere ale societatilor comerciale prevazute la alin. (1) si (2) vor proceda, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, la reducerea capitalului social cu valoarea bunului imobil restituit si la recalcularea patrimoniului. Cota de participatie a statului sau a autoritatii administratiei publice ori, dupa caz, a organizatiei cooperatiste se va diminua in mod corespunzator cu valoarea bunului imobil restituit.
   (4) In cazul imobilelor detinute de unitatile administrativ-teritoriale restituirea in natura sau prin echivalent catre persoana indreptatita se face prin dispozitia motivata a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti, ori, dupa caz, a presedintelui consiliului judetean.
   (5) Sub sanctiunea nulitatii absolute, pana la solutionarea procedurilor administrative si, dupa caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisa instrainarea, concesionarea, locatia de gestiune, asocierea in participatiune, ipotecarea, locatiunea, precum si orice inchiriere sau subinchiriere in beneficiul unui nou chirias, schimbarea destinatiei, grevarea sub orice forma a bunurilor imobile - terenuri si/sau constructii notificate potrivit prevederilor prezentei legi.


    Norme metodologice:
   21.1. Prevederea alin. (1) al art. 21 din lege are semnificatii juridice multiple, respectiv:
   a) statueaza indisponibilizarea imobilelor restituibile pe calea prevazuta de lege cu privire la orice alte proceduri legale care tind sa instraineze imobilul respectiv catre alte persoane, altele decat cele indreptatite potrivit legii; ca atare, sunt inlaturate de la aplicare cu privire la aceste bunuri prevederile Legii nr. 64/1995 sau ale Legii nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare;
   b) indisponibilizarea respectiva opereaza incepand cu data de 14 februarie 2001, chiar daca notificarea a fost facuta la o data ulterioara;
   c) indisponibilizarea acestor bunuri are drept scop primordial indeplinirea obligatiei de restituire in natura catre adevaratul proprietar;
   d) in cazul in care unitatea detinatoare este regie autonoma, societate sau companie nationala, societate comerciala la care statul sau o autoritate a administratiei publice centrale ori locale este actionar sau asociat majoritar ori organizatie cooperatista sau orice alta persoana juridica de drept public (entitati de drept public - ministere, prefecturi, Agentia Domeniilor Statului si altele asemenea) si restituirea in natura este posibila potrivit legii, aceasta masura este obligatorie, obligatia legala de restituire prevaland asupra oricarei alte optiuni a detinatorului bunului imobil solicitat;
   e) societatile comerciale privatizate integral sau cele constituite din initiativa privata, care au dobandit astfel de bunuri dupa privatizare sau, dupa caz, dupa infiintarea lor, nu sunt entitati investite cu solutionarea notificarilor. 

   21.2. Restituirea in natura se face in toate cazurile prin decizie/dispozitie motivata a organelor de conducere ale unitatii detinatoare. Decizia/dispozitia va cuprinde detaliat motivele care au stat la baza fundamentarii deciziei (inclusiv incadrarea in prevederile art. 2 din lege). 

   21.3. Organe de conducere inseamna:
   a) pentru regii autonome - consiliul de administratie sau directorul executiv, daca i s-au acordat puteri speciale in acest sens;
   b) pentru societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice centrale sau locale este actionar ori asociat majoritar - consiliul de administratie sau administratorul, in cazul in care administratia societatii este in sistem unitar, sau, dupa caz, directoratul si consiliul de supraveghere, in cazul in care administratia societatii este in sistem dualist. In cazul in care valoarea bunului imobil restituit depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data restituirii, restituirea in natura se va dispune cu aprobarea adunarii generale extraordinare a actionarilor, data in conditiile prevazute de art. 115 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
   c) pentru organizatiile cooperatiste - adunarea membrilor sau administratorul, daca i s-au acordat puteri speciale in acest sens;
   d) pentru institutii publice - conducatorul ales sau numit al acesteia, care are competenta de a angaja patrimonial institutia.
    In cazul societatilor comerciale aflate in procedura falimentului, avand in vedere ca, potrivit legii, deschiderea procedurii falimentului ridica debitorului dreptul de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de ele, decizia de restituire in natura sau, dupa caz, in echivalent revine entitatilor care conduc activitatea debitorului aflat in incetare de plati, si anume lichidatorului, controlul asupra activitatii acestuia din urma exercitandu-se de catre judecatorul-sindic. 

   21.4. Decizia/dispozitia motivata dispusa de un organ de conducere ierarhic inferior unui alt organ de conducere din cadrul unitatii detinatoare poate fi revocata de acesta din urma in virtutea plenitudinii de competenta specifice situatiei juridice a unitatii detinatoare (pentru societati comerciale - Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si statutele aprobate; pentru regii autonome - Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile ulterioare, si statutele aprobate etc.). 

   21.5. In cazul in care entitatea obligata la restituire este unitatea administrativ-teritoriala, organul de conducere abilitat expres de lege [alin. (4) al art. 21 din lege] este primarul, respectiv primarul general al municipiului Bucuresti, ori, dupa caz, presedintele consiliului judetean. Avandu-se in vedere aceasta precizare expresa a legiuitorului, rezulta ca nu este necesara o aprobare prealabila sau ulterioara a restituirii de catre consiliul local (sau, dupa caz, general) ori judetean, responsabilitatea aplicarii legii apartinand in totalitate primarului ori presedintelui consiliului judetean. Cu toate acestea, se recomanda ca deciziile de restituire sa fie prezentate spre informare consiliului local (sau, dupa caz, general) ori judetean in vederea asigurarii transparentei actului decizional. 

   21.6. Institutia prefectului va exercita controlul de legalitate asupra dispozitiilor de restituire emise de primari si de presedintii consiliilor judetene, iar in cazul in care se apreciaza ca acestea au fost ilegale (de exemplu, in cazul in care se restituie in natura un imobil pentru care nu s-a facut dovada dreptului de proprietate sau notificatorul nu face dovada calitatii de mostenitor al fostului proprietar), vor fi contestate pe calea contenciosului administrativ in temeiul Legii nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, cu modificarile si completarile ulterioare, si al Legii contenciosul administrativ nr. 554/2004, cu modificarile ulterioare. 

   21.7. Obligatia de restituire in natura intervine si in cazul in care cota minoritara de capital detinuta de stat sau de alta institutie publica acopera valoarea imobilului notificat. In acest caz elementul de referinta este valoarea de inregistrare in activul patrimonial al unitatii detinatoare de la data intrarii in vigoare a legii. Pentru stabilirea competentei de solutionare a cererii de restituire, societatea comerciala detinatoare este obligata a comunica, atat solicitantului, cat si entitatii implicate in privatizare, informatii privind valoarea de inregistrare a bunului imobil solicitat in activul patrimonial al societatii de la data intrarii in vigoare a legii. Obligatia legala de restituire in natura prevaleaza asupra oricarei alte optiuni a entitatii notificate. Dupa emiterea deciziei de restituire, societatea comerciala, prin organele sale de conducere, are obligatia de a proceda potrivit art. 69 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la reducerea capitalului social cu valoarea bunului imobil restituit. Pentru a decide reducerea capitalului social, consiliul de administratie, respectiv directoratul, va convoca adunarea generala extraordinara potrivit art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Obligatia stabilirii valorii imobilului revine organelor de conducere ale unitatii detinatoare, cota de participatie a statului sau a autoritatii administratiei publice diminuandu-se cu valoarea bunului imobil restituit. 

   21.8. Potrivit alin. (3) al art. 21 din lege, reducerea capitalului social va opera si in cazul in care statul este actionar majoritar.


   Art. 22 din lege:
   (1) Persoana indreptatita va notifica in termen de 6 luni*) de la data intrarii in vigoare a prezentei legi persoana juridica detinatoare, solicitand restituirea in natura a imobilului. In cazul in care sunt solicitate mai multe imobile, se va face cate o notificare pentru fiecare imobil.
   (2) Notificarea va cuprinde denumirea si adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei indreptatite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum si valoarea estimata a acestuia.
   (3) Notificarea va fi comunicata prin executorul judecatoresc de pe langa judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala se afla imobilul solicitat sau in a carei circumscriptie isi are sediul persoana juridica detinatoare a imobilului. Executorul judecatoresc va inregistra notificarea si o va comunica persoanei notificate in termen de 7 zile de la data inregistrarii.
   (4) Notificarea inregistrata face dovada deplina in fata oricaror autoritati, persoane fizice sau juridice, a respectarii termenului prevazut la alin. (1), chiar daca a fost adresata altei unitati decat cea care detine imobilul.
   (5) Nerespectarea termenului de 6 luni*) prevazut pentru trimiterea notificarii atrage pierderea dreptului de a solicita in justitie masuri reparatorii in natura sau prin echivalent.
    ___________
   *) Termenul de 6 luni a fost prelungit succesiv prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 145/2001.


    Norme metodologice:
   22.1. Avand in vedere ca faza depunerii notificarilor s-a consumat, raman deplin valabile normele de recomandare prevazute la cap. IV din normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 614/2001.
    In completare se aduc urmatoarele precizari:
   a) in cazul in care notificarea s-a facut prin intermediul unui executor judecatoresc cu incalcarea competentei teritoriale, se va considera ca notificarea s-a facut totusi legal (prevaleaza principiul realizarii dreptului in raport de cel al respectarii procedurii);
   b) de asemenea, in cazul in care notificarea s-a facut in bloc pentru mai multe imobile din aceeasi localitate, urmeaza a se considera ca notificarea s-a facut pentru fiecare imobil, disjungandu-se fiecare caz.
#PAGEBREAK#

   Art. 23 din lege:
    Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, dupa caz, ale calitatii de asociat sau actionar al persoanei juridice, precum si, in cazul mostenitorilor, cele care atesta aceasta calitate si, dupa caz, inscrisurile care descriu constructia demolata si orice alte inscrisuri necesare evaluarii pretentiilor de restituire decurgand din prezenta lege, pot fi depuse pana la data solutionarii notificarii.


    Norme metodologice:
   23.1. Prin acte doveditoare se intelege:
   a) orice acte juridice translative de proprietate, care atesta detinerea proprietatii de catre o persoana fizica sau juridica (act de vanzare-cumparare, tranzactie, donatie, extras carte funciara, act sub semnatura privata incheiat inainte de intrarea in vigoare a Decretului nr. 221/1950 privitor la imparteala sau instrainarea terenurilor cu sau fara constructiuni si la interzicerea construirii fara autorizare si in masura in care acesta se coroboreaza cu alte inscrisuri si altele asemenea);
   b) actele juridice care atesta calitatea de mostenitor (certificat de mostenitor sau de calitate de mostenitor, acte de stare civila care atesta rudenia sau filiatia cu titularul initial al dreptului de proprietate, testament insotit de certificat de mostenitor sau de calitate de mostenitor);
   c) orice acte juridice sau sustineri care permit incadrarea preluarii ca fiind abuziva [cazurile prevazute la art. 2 alin. (1) din lege]; in cazul exproprierii prevazute la art. 11 din lege, sunt suficiente prezentarea actului de expropriere si, dupa caz, prezentarea procesului-verbal incheiat cu aceasta ocazie ori a acordului la expropriere;
   d) orice acte juridice care atesta detinerea proprietatii de catre persoana indreptatita sau ascendentul/testatorul acesteia la data preluarii abuzive (extras carte funciara, istoric de rol fiscal, proces-verbal intocmit cu ocazia preluarii, orice act emanand de la o autoritate din perioada respectiva, care atesta direct sau indirect faptul ca bunul respectiv apartinea persoanei respective; pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol);
   e) in cazul in care constructia a fost demolata, orice act juridic care descrie constructia demolata;
   f) expertize judiciare sau extrajudiciare de care persoana indreptatita intelege sa se prevaleze in sustinerea cererii sale;
   g) orice alte inscrisuri pe care persoana indreptatita intelege sa le foloseasca in dovedirea cererii sale;
   h) declaratii notariale date de persoana care se pretinde indreptatita, pe propria raspundere, si care sunt solicitate de unitatea detinatoare sau de entitatea investita cu solutionarea notificarii in scopul fundamentarii deciziei. 

   23.2. Se admit numai copii legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate si la calitatea de mostenitor. 

   23.3. In cazul in care actele doveditoare referitoare la proprietate si la calitatea de mostenitor sunt prezentate in fotocopii, se va solicita petentilor si prezentarea originalelor sau duplicatelor, in vederea verificarii si certificarii acestora de catre salariatii entitatii investite cu solutionarea notificarii. 

   23.4. In cazuri deosebite se pot solicita si declaratii notariale date de persoane in viata, care atesta anumite situatii in legatura cu imobilul notificat si care pot contribui la fundamentarea deciziei.


   Art. 24 din lege:    (1) In absenta unor probe contrare, existenta si, dupa caz, intinderea dreptului de proprietate, se prezuma a fi cea recunoscuta in actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus masura preluarii abuzive sau s-a pus in executare masura preluarii abuzive.
   (2) In aplicarea prevederilor alin. (1) si in absenta unor probe contrare, persoana individualizata in actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, dupa caz, s-a pus in executare masura preluarii abuzive este presupusa ca detine imobilul sub nume de proprietar.


    Norme metodologice:
   24.1. Inscrisurile mentionate la art. 24 alin. (1) din lege sunt considerate acte doveditoare ale dreptului de proprietate. 

   24.2. Aplicarea prevederilor art. 24 din lege opereaza numai in absenta unor probe contrare, fapt ce implica, pe de o parte, conditia obtinerii de catre solicitant a negatiilor referitoare la actele de proprietate, obtinute ca urmare a cererilor adresate Arhivelor Nationale si primariei in a carei raza este situat imobilul revendicat, dublate de depunerea unei declaratii olografe, prin care solicitantul declara pe propria raspundere ca nu mai detine alte inscrisuri, si, pe de alta parte, coroborarea informatiilor furnizate de actele normative sau de autoritate, prin care s-a dispus sau, dupa caz, s-a pus in aplicare masura preluarii abuzive, cu celelalte informatii aflate la dosarul de restituire.


   Art. 25 din lege:
   (1) In termen de 60 de zile de la inregistrarea notificarii sau, dupa caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 23 unitatea detinatoare este obligata sa se pronunte, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, asupra cererii de restituire in natura.
   (2) Persoana indreptatita are dreptul sa sustina in fata organelor de conducere ale unitatii detinatoare cererea de restituire in natura. In acest scop ea va fi invitata in scris, in timp util, sa ia parte la lucrarile organului de conducere al unitatii detinatoare.
   (3) Decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata se comunica persoanei indreptatite in termen de cel mult 10 zile de la data adoptarii.
   (4) Decizia sau, dupa caz, dispozitia de aprobare a restituirii in natura a imobilului face dovada proprietatii persoanei indreptatite asupra acestuia, are forta probanta a unui inscris autentic si constituie titlu executoriu pentru punerea in posesie, dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara.
   (5) Proprietarii carora, prin procedurile administrative prevazute de prezenta lege, le-au fost restituite in natura imobilele solicitate vor incheia cu detinatorii actuali ai acestora un protocol de predare-preluare, in mod obligatoriu, in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a deciziei/dispozitiei de restituire, termen dupa care, daca protocolul nu a fost semnat, se va incheia in prezenta executorului judecatoresc un proces-verbal de constatare unilaterala a preluarii imobilului.
   (6) Decizia sau, dupa caz, dispozitia prevazuta la alin. (4) trebuie pusa in executare in termen de 3 ani de la data primirii ei de catre persoana indreptatita.
   (7) Prevederile alin. (1)-(6) sunt aplicabile si dispozitiilor emise de primari ori, dupa caz, de presedintii consiliilor judetene potrivit art. 21 alin. (4).


    Norme metodologice:
   25.1. Termenul de 60 de zile pentru indeplinirea obligatiei unitatii detinatoare de a se pronunta asupra cererii de restituire poate avea doua date de referinta: fie data depunerii notificarii, fie data depunerii actelor doveditoare.
    In cazul in care persoana indreptatita a depus odata cu notificarea toate actele de care aceasta intelege sa se prevaleze pentru dovedirea cererii de restituire, termenul de 60 de zile curge de la data depunerii notificarii. Insa, in cazul in care odata cu notificarea nu s-au depus acte doveditoare, termenul respectiv va curge de la data depunerii acestora.
    In cazul in care persoana indreptatita a depus toate actele doveditoare pe care le poseda si totodata a facut precizarea ca nu mai detine alte probe, unitatea detinatoare este obligata sa se pronunte numai pe baza acestora, in termen de 60 de zile.
    Termenul pentru indeplinirea obligatiei respective se poate proroga cu acordul expres sau tacit al persoanei indreptatite, daca unitatea detinatoare, in urma analizei actelor doveditoare deja depuse, comunica celeilalte parti, in intervalul de 60 de zile, faptul ca documentatia depusa este insuficienta pentru fundamentarea deciziei de restituire. Pentru a avea beneficiul acestei prorogari este necesar insa ca unitatea detinatoare sa comunice in scris persoanei indreptatite faptul ca fundamentarea si emiterea deciziei de restituire sunt conditionate de depunerea probelor solicitate. Depunerea actelor solicitate sau comunicarea faptului ca persoana indreptatita nu poseda actele respective are semnificatia acceptarii prorogarii termenului respectiv (in aceasta ipoteza termenul curge de la depunerea actelor solicitate sau, dupa caz, de la data comunicarii raspunsului). 

   25.2. In cazul in care, dupa comunicarea unitatii detinatoare, persoana indreptatita este pasiva (deci nu comunica niciun raspuns), pasivitatea acesteia poate fi apreciata ca acceptare tacita.
    Acceptarea unei prorogari tacite se poate obtine si cu ocazia indeplinirii procedurii prevazute la art. 25 alin. (2) din lege (invitarea persoanei indreptatite cu ocazia dezbaterii cererii respective), fiind necesar ca in procesul-verbal intocmit cu acest prilej sa se faca mentiune despre necesitatea completarii materialului probator (procesul-verbal se va semna si de persoana invitata). In cazul in care insa persoana indreptatita careia i s-a solicitat completarea materialului probator comunica in mod expres sau pretinde in cadrul procedurii prevazute la alin. (2) al art. 25 din lege ca nu poseda sau ca ii este imposibil sa procure respectivele acte doveditoare, termenul de 60 de zile curge de la data acestei ultime comunicari sau, dupa caz, de la data consemnarii situatiei respective in procesul-verbal. Daca persoana indreptatita, desi invitata, nu se prezinta la dezbaterea cererii de restituire, este necesar a se face comunicarea respectiva in scris. 

   25.3. Dispozitiile alin. (4) si (6) ale art. 25 din lege consacra regimul complex al dispozitiei de aprobare a restituirii in natura:
   - este asimilata inscrisului sub forma autentica;
   - constituie actul juridic de baza pentru efectuarea formalitatilor de publicitate imobiliara (de aceea este necesar ca dispozitia/decizia de restituire sa cuprinda datele de identificare a noului proprietar, a imobilului restituit, cu suprafetele construite, terenul aferent si vecinatatile);
   - constituie titlu executoriu, dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara. 

   25.4. In cazul in care intre suprafata terenului solicitat si a celui restituit exista diferente in minus rezultate din mentinerea in proprietate publica a unor suprafete cu afectatiune legala speciala (zone de protectie sau acces pentru linii de inalta tensiune, conducte magistrale si altele asemenea), decizia/dispozitia de restituire va face referire la aceste servituti legale si totodata va fi insotita de o schita a terenului restituit. 

   25.5. Dispozitia de restituire in echivalent poate fi si sub forma compensarii cu un alt imobil in echivalent, caz in care decizia/dispozitia de aprobare a restituirii prin compensare cu un alt imobil are acelasi regim cu cel prevazut la alin. (4) si (6) ale art. 25 din lege. 

   25.6. Dispozitia de aprobare a restituirii in natura este un act administrativ de putere care atesta restituirea proprietatii si care, odata indeplinite formalitatile de publicitate imobiliara, se consolideaza ca titlu de proprietate supus regulilor prevazute de dreptul comun (devine act de proprietate in sensul prevederilor Codului civil). 

   25.7. Dupa efectuarea formalitatilor de publicitate imobiliara de catre noul proprietar, dispozitia de aprobare a restituirii in natura nu mai poate fi revocata de entitatea care a dispus-o.


   Art. 26 din lege:    (1) Daca restituirea in natura nu este posibila, detinatorul imobilului sau, dupa caz, entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii este obligata ca, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, in termenul prevazut la art. 25 alin. (1), sa acorde persoanei indreptatite in compensare alte bunuri sau servicii ori sa propuna acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, in situatiile in care masura compensarii nu este posibila sau aceasta nu este acceptata de persoana indreptatita.
   (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si in cazul imobilelor instrainate de persoanele juridice prevazute la art. 21 alin. (1), (2) si (4).
   (3) Decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata de respingere a notificarii sau a cererii de restituire in natura poate fi atacata de persoana care se pretinde indreptatita la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul unitatii detinatoare sau, dupa caz, al entitatii investite cu solutionarea notificarii, in termen de 30 de zile de la comunicare.
   (4) In cazul in care dispozitia motivata de solutionare a cererii de restituire in natura este atacata in justitie de persoana indreptatita, in functie de probele de la dosar, entitatea care a emis dispozitia va adopta o pozitie procesuala raportata la acestea. De asemenea, entitatea care a emis dispozitia va decide, motivat, de la caz la caz, daca va exercita caile de atac prevazute de lege, in cazul solutiilor date de instantele de judecata.
   (5) Daca oferta acceptata consta in bunuri imobile, sunt aplicabile prevederile art. 25 alin. (4).
   (6) Daca oferta acceptata consta in bunuri mobile sau servicii, sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun in materie, dupa caz.


    Norme metodologice:
   26.1. In virtutea prevederii art. 26 alin. (1) din lege, unitatii detinatoare a imobilului imposibil de restituit in natura sau, dupa caz, entitatii investite cu solutionarea notificarii ii revine obligatia ca prin decizie/dispozitie motivata sa acorde persoanei indreptatite in compensare alte bunuri sau servicii ori sa propuna acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv. Emiterea deciziei/dispozitiei motivate trebuie facuta in termen de 60 de zile de la data depunerii actelor doveditoare. Pentru solutionarea corecta a notificarii si aprecierea indeplinirii obligatiei legale de a face (de a emite actul respectiv) se vor avea in vedere prevederile pct. 23 si 25 din prezentele norme metodologice. 

   26.2. Decizia/dispozitia emisa in temeiul art. 26 alin. (1) din lege va cuprinde, alaturi de toate datele de identificare a petentului si imobilului notificat, motivarea imprejurarilor de fapt si de drept care au condus la imposibilitatea restituirii in natura.


   Art. 27 din lege:
   (1) Dispozitiile art. 25 sunt aplicabile si in situatia in care persoana juridica notificata detine numai in parte bunurile imobile solicitate. In aceasta situatie persoana juridica detinatoare va emite decizia motivata de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o detine.
   (2) Persoana juridica notificata va comunica persoanei indreptatite toate datele privind persoana fizica sau juridica detinatoare a celeilalte parti din imobilul solicitat. Totodata va anexa la comunicare si copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, dupa caz, de administrare. In cazul in care nu detine aceste date persoana juridica notificata va comunica acest fapt persoanei indreptatite.
   (3) Comunicarea prevazuta la alin. (2) si, dupa caz, actele anexate vor fi transmise persoanei indreptatite prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
   (4) Termenul de 6 luni*) prevazut la art. 22 alin. (1) curge in acest caz de la data primirii comunicarii prevazute la alin. (3).
   (5) Dispozitiile alin. (2), (3) si (4) se aplica in mod corespunzator si in cazul in care unitatea notificata nu detine nici macar in parte imobilul solicitat, dar comunica persoanei indreptatite datele de identificare a unitatii detinatoare.
   (6) Dispozitiile art. 26 se aplica in mod corespunzator.
    ___________
   *) Termenul a fost prelungit. A se vedea nota de subsol de la art. 22 alin. (1).


    Norme metodologice:
   27.1. In cazul in care persoana juridica notificata nu detine bunurile imobile solicitate, aceasta va proceda la directionarea notificarii entitatii investite cu solutionarea acesteia, fie unitate detinatoare a bunurilor imobile solicitate, fie entitate investita cu solutionarea acesteia, dupa caz. 

   27.2. Prevederile pct. 27.1 sunt aplicabile si in situatia in care persoana juridica notificata detine numai in parte bunurile imobile solicitate, caz in care, dupa ce va emite decizia motivata de restituire pentru partea de imobil pe care o detine, va proceda la directionarea notificarii unitatii detinatoare a celeilalte parti din imobilul solicitat sau, dupa caz, entitatii investite cu solutionarea acesteia.
#PAGEBREAK#

   Art. 28 din lege:
   (1) In cazul in care persoana indreptatita nu cunoaste detinatorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primariei in a carei raza se afla imobilul, respectiv Primariei Municipiului Bucuresti. Termenul de 6 luni*) prevazut la art. 22 alin. (1) curge, dupa caz, de la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau de la data primirii comunicarii prevazute la art. 27 alin. (3).
   (2) In termen de 30 de zile primaria notificata este obligata sa identifice unitatea detinatoare si sa comunice persoanei indreptatite elementele de identificare a acesteia.
   (3) In cazul in care unitatea detinatoare nu a fost identificata, persoana indreptatita poate chema in judecata statul, prin Ministerul Finantelor Publice, in termen de 90 de zile de la data la care a expirat termenul prevazut la alin. (1), daca nu a primit comunicarea din partea primariei, sau de la data comunicarii, solicitand restituirea in natura sau, dupa caz, masuri reparatorii prin echivalent in formele prevazute de prezenta lege.
    ___________
   *) Termenul a fost prelungit. A se vedea nota de subsol de la art. 22 alin. (1).


   Art. 29 din lege:
   (1) Pentru imobilele evidentiate in patrimoniul unor societati comerciale privatizate, altele decat cele prevazute la art. 21 alin. (1) si (2), persoanele indreptatite au dreptul la despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, corespunzatoare valorii de piata a imobilelor solicitate.
   (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si in cazul in care imobilele au fost instrainate.
   (3) In situatia imobilelor prevazute la alin. (1) si (2), masurile reparatorii in echivalent se propun de catre institutia publica care efectueaza sau, dupa caz, a efectuat privatizarea, dispozitiile art. 26 alin. (1) fiind aplicabile in mod corespunzator.
   (4) In situatia bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, instrainate sub orice forma din patrimoniul administratiei publice centrale sau locale, persoana indreptatita va notifica organele de conducere ale acesteia. In acest caz, masurile reparatorii in echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.


    Norme metodologice:
   29.1. Prevederile alin. (1) si (2) ale art. 29 din lege vizeaza stabilirea regimului juridic al reparatiilor pentru cazul imobilelor situate in intravilanul localitatilor, aflate in patrimoniul societatilor comerciale care:
   a) sunt privatizate integral sau intr-o proportie care nu permite aplicarea art. 21 din lege (pentru acele societati comerciale care mai au cote de capital neprivatizate sunt aplicabile dispozitiile art. 21 din lege, in masura in care valoarea imobilului restituibil este mai mica sau egala cu valoarea cotei neprivatizate);
   b) au facut obiectul unor proceduri de privatizare indeplinite cu respectarea legii (Legea privatizarii societatilor comerciale nr. 58/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este actionar, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998**) privind privatizarea societatilor comerciale din turism, cu modificarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu modificarile si completarile ulterioare).
    ___________
   **) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1998 a fost abrogata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 175 din 6 aprilie 2001, si respinsa prin Legea nr. 155/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 182 din 10 aprilie 2001.


   29.2. Pentru situatiile prevazute la alin. (1) si (2) ale art. 29 din lege entitatea investita cu solutionarea notificarii (entitatea care a facut privatizarea) va emite o decizie prin care va propune acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv (titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare). Pentru solutionarea corecta a notificarii si aprecierea indeplinirii obligatiei legale de a face (de a emite actul respectiv) se vor avea in vedere prevederile pct. 23 si 25 din prezentele norme metodologice. 

   29.3. Pentru situatia prevazuta la art. 29 alin. (4) din lege se va urma procedura prevazuta anterior, cu precizarea ca masurile reparatorii posibil de acordat vor consta in compensarea cu bunuri sau servicii ori despagubiri propuse a fi acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv (titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare).


   Art. 30 din lege*)
    ___________
   *) Abrogat prin pct. 6 din titlul I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2005.


   Art. 31 din lege:
   (1) Persoanele aratate la art. 3 alin. (1) lit. b) au dreptul la despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
   (2) De prevederile alin. (1) nu beneficiaza persoanele fizice sau juridice care au primit despagubiri pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in conditiile art. 5.
   (3) Masurile reparatorii prin echivalent prevazute la alin. (1) se vor propune, dupa stabilirea valorii recalculate a actiunilor, prin decizia motivata a institutiei publice implicate in privatizarea societatii comerciale care a preluat patrimoniul persoanei juridice sau, dupa caz, prin ordin al ministrului finantelor publice, in cazul in care societatea comerciala care a preluat patrimoniul persoanei juridice nationalizate nu mai exista, nu poate fi identificata, ori nu a existat o asemenea continuitate.
   (4) Recalcularea valorii actiunilor se face in baza valorii activului net din ultimul bilant contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Nationala a Romaniei prin Ordinul nr. 3 din 27 aprilie 2001, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001, si a indicelui inflatiei stabilit de Institutul National de Statistica si a prevederilor Legii nr. 303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societatilor pe actiuni, in cazul in care bilantul este anterior acesteia.
   (5) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi Banca Nationala a Romaniei va stabili coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
   (6) In termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei indreptatite sau in termenul prelungit conform art. 28**) institutia publica implicata in privatizare va stabili prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata valoarea recalculata a actiunilor.
    ___________
   **) Trimiterea se refera la vechiul art. 28 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, care a fost abrogat prin art. I pct. 65 din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.
   Articolul 28, abrogat, avea urmatorul continut:
    "Art. 28. - (1) In termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei indreptatite organele de conducere ale institutiei publice implicate in privatizare, prevazuta la art. 27 alin. (2), respectiv ale organizatiei cooperatiste prevazute la art. 27 alin. (4), vor stabili prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata valoarea si modalitatea masurilor reparatorii corespunzatoare convenite prin negociere.
    (2) Termenul de 60 de zile prevazut la alin. (1) poate fi prelungit numai la cererea persoanei indreptatite, in vederea completarii dovezilor necesare, sau in caz de imposibilitate a prezentarii persoanei indreptatite, dovedita cu inscrisuri. Prelungirea termenului in vederea completarii dovezilor necesare nu poate depasi 18 luni de la data inregistrarii notificarii, sub sanctiunea solutionarii cererii pe baza actelor doveditoare existente la dosar."


    Norme metodologice:
   31.1. Intrucat ultimul bilant la care face referire alin. (4) al art. 31 din lege este insuficient pentru a stabili vocatia de persoana indreptatita, este necesara dovedirea si a calitatii de actionar sau de asociat la respectivele entitati juridice, in functie de forma juridica a acestora [art. 77 si urmatoarele din Codul comercial nemodificat reglementau "societatea in nume colectiv (coprinzator), societatea in comandita simpla, societatea in comandita prin actiuni si societatea anonima"] la momentul preluarii [facandu-se aplicarea prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din lege]. 

   31.2. Pentru dovedirea calitatii de asociat/actionar la persoana juridica preluata se vor prezenta acte eliberate de societatea insasi, din care rezulta structura actionariatului/asociatii la momentul preluarii (de exemplu, pentru dovedirea calitatii de asociat la societati in nume colectiv ori in comandita simpla sau pentru dovedirea calitatii de actionar la societati cu actiuni nominative se va prezenta extras de pe registrul prevazut la art. 142 pct. 1 din Codul comercial nemodificat), ori de autoritatile statului (de exemplu, fisa C.A.F.I.N. a societatii nationalizate, eliberata de Ministerul Finantelor Publice), impreuna cu actiunile in exemplare originale/copii legalizate (daca acestea mai exista). 

   31.3. Pentru dovedirea calitatii de actionar la societati comerciale care aveau emise actiuni la purtator se vor depune la entitatea investita cu solutionarea notificarii, pe baza de borderou, actiunile in exemplare originale (mentionam ca in cazul acestui tip de actiuni transferul dreptului de proprietate se facea prin simpla traditiune). 

   31.4. In cazul in care se depun aceste dovezi pentru asigurarea respectarii exigentelor alin. (2) al art. 31 din lege, se vor cere pentru toti solicitantii declaratiile prevazute la pct. 5 din prezentele norme metodologice. 

   31.5. Pentru cuantificarea valorii actiunilor detinute si dovedite exista doua posibilitati:
   a) se va calcula cota procentuala aferenta titlurilor detinute si dovedite de solicitant prin raportarea numarului acestora la numarul titlurilor corespunzatoare capitalului social al respectivei societati comerciale. Cota astfel stabilita se va aplica la valoarea activului net din ultimul bilant contabil, determinat conform art. 31.6.9., iar valoarea astfel rezultata se va actualiza cu coeficientul de actualizare comunicat de Banca Nationala a Romaniei si a indicelui de inflatie stabilit de Institutul National de Statistica (se va avea in vedere Ordinul Bancii Nationale a Romaniei nr. 3/2001, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001, prin care s-a stabilit coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 pana la data de 14 februarie 2001, ca fiind 1.303,33).
    Exemplu: persoana prezinta dovezi care atesta detinerea a 500 de actiuni la o societate comerciala care avea emise 5.000 de actiuni. Ponderea participatiei sale este in acest caz de 10%. Activul net din ultimul bilant contabil era de 100.000.000 lei in anul 1948. Rezulta ca valoarea aferenta cotei detinute era de 10.000.000 lei in anul 1948. Aplicandu-se coeficientul de actualizare stabilit de Banca Nationala a Romaniei, rezulta 10.000.000 lei x 1.303,33 = 13.033.300.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma rezultata din calculul indicelui de inflatie aferent anilor 2001-anul solutionarii notificarii;
   b) se va calcula valoarea unei actiuni emise de respectiva societate comerciala prin raportarea valorii activului net patrimonial din ultimul bilant contabil la numarul de actiuni emise. Valoarea astfel calculata se va inmulti cu numarul de actiuni detinute si dovedite de actionarul solicitant, iar valoarea astfel rezultata se va actualiza cu coeficientul de actualizare si cu indicele de inflatie.
    Exemplu: valoarea activului net este de 100.000.000 lei aferenti anului 1948, iar numarul de actiuni emise este de 5.000. Impartind 100.000.000 lei la 5.000 rezulta 20.000 lei/actiune. Inmultind numarul actiunilor solicitantului, respectiv 500, cu valoarea de 20.000 lei/actiune rezulta 10.000.000 lei aferenti anului 1948. Aplicand coeficientul de actualizare stabilit de Banca Nationala a Romaniei rezulta 10.000.000 x 1.303,33 = 13.033.300.000 lei. La aceasta valoare se adauga suma rezultata din calculul indicelui de inflatie aferent anilor 2001-anul solutionarii notificarii.
    Se recomanda utilizarea metodei prevazute la lit. b) in cazul in care ponderea actiunilor detinute si dovedite este foarte mica (subunitara, de exemplu 0,123). 

   31.6.1. In sensul prezentelor norme metodologice, prin sintagma ultimul bilant contabil se intelege bilantul contabil aferent ultimului exercitiu financiar, incheiat inaintea preluarii, prezentat de notificator, in conditiile in care acesta face dovada ca nu exista un alt bilant contabil ulterior celui prezentat. 

   31.6.2. Dovada inexistentei unui alt bilant contabil ulterior celui prezentat de notificator poate fi facuta cu inscrisuri emise de catre institutiile abilitate ale statului (de exemplu: Arhivele Nationale, Ministerul Finantelor Publice, Regia Autonoma "Monitorul Oficial" etc.) cu privire la lipsa bilanturilor contabile ale societatii comerciale pe actiuni pentru anii ulteriori celui depus de notificator. 

   31.6.3. Recalcularea valorii actiunilor are in vedere urmatoarele elemente:
   a) activul net din ultimul bilant contabil prezentat;
   b) structura actionariatului:
    b1) la data preluarii, in cazul actiunilor nominative care se regasesc in extrasul din registrul actionarilor;
    b2) fie la data preluarii, fie la data bilantului prezentat, fie in functie de valoarea nominala a unei actiuni, inscrisa in actiunile la purtator, in aceasta ordine;
   c) anul incheierii ultimului bilant contabil prezentat;
   d) Legea nr. 303/1947, aplicabila in cazul bilanturilor contabile incheiate pentru anii anteriori anului 1947;
   e) ordin privind coeficientul de actualizare a valorii leului la data de 11 iunie 1948 pana la data de 14 februarie 2001, emis de catre Banca Nationala a Romaniei;
   f) indicii de inflatie comunicati de Institutul National de Statistica, incepand cu luna februarie 2001 si pana la data recalcularii valorii actiunilor. 

   31.6.4. Activul net se calculeaza dupa formula: Activul net = (active imobilizate + active circulante) minus (datorii + provizioane + conturi de regularizare). 

   31.6.5. Pentru intreprinderile nationalizate in anul 1948, care aveau in pasiv posturile bilantiere "Fondul de amortizare" si "Fondul de rezerva pentru dubiosi", calculul activului net se face utilizandu-se formula de la pct. 31.6.4, cu scaderea, alaturi de datorii, si a valorii celor doua posturi din totalul activelor bilantiere. 

   31.6.6. In situatia obtinerii in urma calculelor a unui activ net in valoare negativa, cuantumul masurilor reparatorii este nul si va fi mentionat in decizia de respingere a institutiei implicate in privatizare sau, dupa caz, in ordinul ministrului finantelor publice. 

   31.6.7. Numarul total al actiunilor este cel stabilit conform pct. 31.6.3 lit. b). 

   31.6.8. Pentru stabilirea numarului actiunilor persoana indreptatita va prezenta documente doveditoare in acest sens (copie de pe Monitorul Oficial in care au fost publicate hotararile adunarii generale a actionarilor de aprobare a ultimului bilant contabil, daca acesta cuprinde si structura actionariatului, fisa C.A.F.I.N. eliberata de Directia generala investitii, achizitii publice si servicii interne din cadrul Ministerului Finantelor Publice sau orice alte documente publice, dupa caz). 

   31.6.9. In functie de anul incheierii ultimului bilant contabil prezentat, activul net se actualizeaza astfel:
   a) pentru ultimul bilant contabil incheiat la data de 31 decembrie 1947, activul net se actualizeaza conform Ordinului Bancii Nationale a Romaniei nr. 3/2001 privind coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 pana la data de 14 februarie 2001, iar din februarie 2001 pana la data stabilirii masurilor reparatorii se actualizeaza cu indicii de inflatie comunicati de Institutul National de Statistica;
   b) pentru ultimul bilant contabil incheiat in anii anteriori anului 1947, valoarea activului net se actualizeaza, pe de o parte, utilizandu-se coeficientii de recalculare din anexa nr. 1 la Legea nr. 303/1947, astfel:
   - pentru bilanturile contabile incheiate intre anii 1933-1939 se utilizeaza indicele anual corespunzator anului bilantului prezentat;
   - pentru bilanturile contabile incheiate intre anii 1940-1943 se utilizeaza indicele la semestrul II al anului corespunzator bilantului prezentat;
   - pentru bilanturile contabile incheiate in anii 1944-1945 se utilizeaza indicele la trimestrul IV al anului corespunzator bilantului prezentat;
   - pentru bilanturile contabile incheiate in anul 1946 se utilizeaza indicele la luna decembrie 1946,
    si, pe de alta parte, incepand cu anul 1948 se continua actualizarea conform Ordinului Bancii Nationale a Romaniei nr. 3/2001, iar din luna februarie 2001 pana la data stabilirii masurilor reparatorii se actualizeaza cu indicii de inflatie comunicati de Institutul National de Statistica. 

   31.6.10. Valoarea unei actiuni se stabileste prin raportarea activului net contabil calculat conform pct. 31.6.4 si 31.6.5, actualizat conform pct. 31.6.9, la numarul total de actiuni determinat conform pct. 31.6.3 lit. b).
#PAGEBREAK#

   Art. 32 din lege:    (1) In situatia imobilelor-constructii demolate, notificarea formulata de persoana indreptatita se solutioneaza potrivit art. 10 sau 11 prin dispozitia motivata a primarului unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza s-a aflat imobilul, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti.
   (2) Dispozitiile art. 22-28 se aplica in mod corespunzator. 

   Art. 33 din lege:
    Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, administrativa, contraventionala, civila sau penala. 

   Art. 34 din lege:
    Exercitarea abuziva a dreptului de a depune notificari in vederea restituirii de imobile in temeiul prezentei legi atrage raspunderea civila pentru pagubele pricinuite. 

   Art. 35 din lege:
    Fapta de a notifica persoana juridica detinatoare a imobilului, stiind ca nu este indreptatita potrivit prezentei legi la masuri reparatorii, in scopul de a impiedica incheierea actelor juridice de instrainare a acestuia sau a actelor juridice in cadrul procesului de privatizare, daca s-a pricinuit o paguba, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda. 

   Art. 36 din lege:
   (1) Emiterea deciziei sau a dispozitiei de restituire in lipsa actelor doveditoare a dreptului de proprietate, a calitatii de mostenitor al fostului proprietar sau, dupa caz, a calitatii de asociat al persoanei juridice proprietare a imobilului preluat constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani.
   (2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si emiterea deciziei sau a dispozitiei de restituire in lipsa dovezilor privind indreptatirea persoanelor juridice prevazute la art. 3 lit. c) de a obtine masuri reparatorii.
   (3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si emiterea deciziei sau a dispozitiei continand propunerea de acordare a despagubirilor in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, intocmita in lipsa inscrisurilor prevazute la alin. (1) si (2). 

   Art. 37 din lege:
    Daca infractiunile prevazute la art. 288-293 din Codul penal sunt savarsite in cadrul procedurilor de restituire a imobilelor stabilite prin prezenta lege, minimul si maximul special al pedepsei inchisorii se majoreaza cu 2 ani. 

   Art. 38 din lege*):
   (1) Nerespectarea obligatiilor prevazute de prezenta lege atrage raspunderea contraventionala a autoritatii administratiei publice centrale sau locale, a institutiei sau, dupa caz, a societatii, regiei autonome ori a organizatiei cooperatiste careia ii incumba aceste obligatii.
   (2) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
   a) tergiversarea nejustificata a solutionarii notificarii persoanei indreptatite;
   b) incalcarea obligatiei prevazute la art. 25 alin. (2) teza a II-a;
   c) incalcarea obligatiei prevazute la art. 25 alin. (3);
   d) incalcarea obligatiei prevazute la art. 25 alin. (5);
   e) incalcarea interdictiei de instrainare, prevazuta la art. 21 alin. (5);
   f) incalcarea obligatiei prevazute la art. 1 alin. (5);
   g) incalcarea obligatiei prevazute la art. 6 alin. (5);
   h) incalcarea interdictiei prevazute la art. 10 alin. (11).
   (21) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON) urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat potrivit legii sa fie considerate infractiune: impiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, interzicerea accesului organelor de control abilitate sau neprezentarea documentelor solicitate de acestea.
   (22) In cazul in care organul de control considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice, dupa caz, sunt obligati sa-i acorde concursul pentru obtinerea datelor si informatiilor necesare desfasurarii activitatii de control, precum si pentru indeplinirea oricaror alte activitati necesare in acest scop.
   (3) Faptele prevazute la alin. (2) lit. a)-d) se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei (RON) la 5.000 lei (RON). Faptele prevazute la alin. (2) lit. e) se sanctioneaza cu amenda de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON). Faptele prevazute la alin. (2) lit. f) si g) se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei (RON) la 3.000 lei (RON), iar faptele prevazute la alin. (2) lit. h) se sanctioneaza cu amenda de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON).
   (4) In cazul regiilor autonome, societatilor comerciale prevazute la art. 21 alin. (1) si (2), organizatiilor cooperatiste, ministerelor si altor institutii publice centrale, constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor revin Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, prin corpul de control al acesteia.
   (5) In cazul autoritatilor administratiei publice locale situate pe raza teritoriala a judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor revine organelor de control, respectiv Corpului de control din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor sau prefectului judetului ori al municipiului Bucuresti sau persoanelor desemnate de acestia din cadrul institutiei prefectului.
   (6) Activitatea prefectului judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, prevazuta la alin. (5) este supusa controlului Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, prin corpul de control al acesteia. In masura in care acesta constata neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor prevazute la alin. (5) va propune ministrului administratiei si internelor masurile corespunzatoare.
    ___________
   *) Este reprodus textul rezultat in urma modificarii si completarii Legii nr. 10/2001, republicata, prin titlul I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 263/2006.


   Art. 38¹ din lege**):    (1) Autoritatile administratiei publice locale si centrale, precum si celelalte entitati investite cu solutionarea notificarilor sunt obligate sa puna la dispozitia organelor de control, respectiv a Corpului de control din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor sau, dupa caz, a prefectului judetului ori al municipiului Bucuresti sau persoanelor desemnate de acestia din cadrul institutiei prefectului, dosarele de restituire solicitate, precum si orice documente referitoare la situatia restituirilor solicitate in temeiul prezentei legi.
   (2) Reprezentantii legali ai entitatilor investite cu solutionarea notificarilor sunt obligati sa desemneze pe perioada lipsei acestora din institutie sau societate, prin ordin/dispozitie sau decizie, o persoana care sa puna la dispozitia Corpului de control din cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor sau a prefectului judetului ori al municipiului Bucuresti sau persoanelor desemnate de acestia din cadrul institutiei prefectului documentele solicitate de acestia in vederea efectuarii controlului.
   (3) Autoritatile administratiei publice locale, precum si celelalte entitati implicate in solutionarea notificarilor depuse potrivit prevederilor prezentei legi sunt obligate sa comunice lunar prefecturilor situatia retrocedarilor.
   (4) Autoritatile administratiei publice centrale, precum si prefecturile sunt obligate sa comunice lunar Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor situatia retrocedarilor.
   (5) Incalcarea obligatiei prevazute la alin. (2), (3) si (4), precum si necomunicarea sau comunicarea eronata a datelor prevazute la alin. (3) si (4) constituie contraventie, atragand sanctionarea conducatorului institutiei cu amenda de la 3.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON).
    ___________
   **) Introdus prin pct. 11 din titlul I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 209/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 263/2006.


   Art. 39 din lege:
    Dispozitiile art. 38 se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. 

   Art. 40 din lege:
    Nerespectarea obligatiei prevazute la art. 25 alin. (5) atrage obligatia detinatorului caruia ii revine aceasta obligatie de a plati noului proprietar o suma calculata pe zi de intarziere, reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a imobilului restituit. 

   Art. 41 din lege:
   (1) Distrugerile si degradarile cauzate imobilelor care fac obiectul prezentei legi dupa intrarea in vigoare a acesteia si pana in momentul predarii efective catre persoana indreptatita cad in sarcina detinatorului imobilului.
   (2) Detinatorul imobilului, in prezenta persoanei indreptatite, va incheia un proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii.
   (3) In cazul nerespectarii de catre detinatorul imobilului a termenului prevazut la alin. (2), persoana indreptatita se poate adresa executorului judecatoresc, care va intocmi procesul-verbal privind situatia reala a imobilului.
   (4) In vederea recuperarii cheltuielilor suportate de persoana indreptatita pentru intocmirea procesului-verbal privind situatia de fapt a imobilului prin executorul judecatoresc copia legalizata de pe procesul-verbal constituie titlu executoriu impotriva detinatorului imobilului. 

   Art. 42 din lege:
   (1) Imobilele care in urma procedurilor prevazute la cap. III nu se restituie persoanelor indreptatite raman in administrarea detinatorilor actuali.
   (2) Imobilele cu alta destinatie decat cea de locuinta, prevazute la alin. (1), se pot instraina potrivit legislatiei in vigoare. Detinatorii cu titlu valabil la data intrarii in vigoare a prezentei legi au drept de preemtiune.
   (3) Imobilele cu destinatia de locuinte, prevazute la alin. (1), pot fi instrainate potrivit legislatiei in vigoare, chiriasii avand drept de preemtiune.
   (4) Sumele incasate ca urmare a vanzarii imobilelor prevazute la alin. (3) vor alimenta fondul prevazut la art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.


    Norme metodologice:
   42.1. Potrivit alin. (1) al art. 42 din lege, imobilele care nu au fost restituite in natura (este singura varianta posibila) potrivit legii raman in administrarea detinatorilor actuali.
    Regimul de tratare al acestora este diferit in functie de natura imobilului.
   A. Astfel, pentru imobilele cu alta destinatie decat aceea de locuinta, care au fost calificate ca fiind preluate cu titlu, dar pentru care s-a decis ca restituirea in natura nu este posibila, se instituie vocatia detinatorului actual de a le cumpara. Aceasta vocatie nu este posibila decat pentru entitatile care au in administrare sau detin cu chirie astfel de bunuri si care, in raport de statul proprietar, pot opta pentru cumpararea lor de la acesta.
   B. Pentru imobilele cu destinatia de locuinte, care nu s-au restituit in natura, detinatorul actual dobandeste vocatia de a le instraina catre chiriasi, insa aceasta instrainare se va face potrivit legislatiei in vigoare, respectiv potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, si Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile ulterioare, cu mentiunea ca pretul de vanzare al locuintelor se va stabili potrivit Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 privind stabilirea si evaluarea terenurilor aflate in patrimoniul societatilor comerciale cu capital de stat, elaborate de Ministerul Finantelor si Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, cu completarile ulterioare (act normativ la care se face trimitere in Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, republicate), care se va indexa la zi cu indicele de inflatie (solutia se impune prin similitudine cu modalitatea de despagubire a proprietarilor in conditiile legii, aceasta fiind semnificatia sintagmei "legislatia in vigoare"). 

   42.2. Se recomanda ca aplicarea prevederilor alin. (2) si (3) ale art. 42 din lege sa se faca numai dupa solutionarea definitiva a procedurilor administrative generate de aplicarea legii. In cazul in care procedura administrativa a fost urmata si de una jurisdictionala, aplicarea prevederilor alin. (2) si (3) ale art. 42 din lege se va face numai dupa epuizarea acesteia, respectiv dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti, in ipoteza in care contestatia formulata potrivit art. 26 alin. (3) din lege a fost respinsa.


   Art. 43 din lege:
   (1) Chiriasii carora, in temeiul prevederilor art. 9 alin. 1-4 din Legea nr. 112/1995, li s-au vandut, cu respectarea prevederilor acestei legi, apartamentele in care locuiau au dreptul sa le instraineze sub orice forma inainte de implinirea termenului de 10 ani de la data cumpararii numai persoanei indreptatite, fost proprietar al acelei locuinte.
   (2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, este interzisa instrainarea in orice mod a imobilelor dobandite in baza Legii nr. 112/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a actiunilor formulate de persoanele indreptatite fosti proprietari sau, dupa caz, mostenitori ai acestora, potrivit art. 45.
   (3) Pretul vanzarii nu poate fi mai mare decat valoarea actualizata a pretului platit de chirias la cumpararea locuintei in baza Legii nr. 112/1995, cu exceptia situatiilor cand partile convin altfel.
   (4) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi persoana indreptatita trebuie sa notifice chiriasului dobanditor intentia de a cumpara locuinta si adresa unde poate fi gasita.
   (5) Persoana indreptatita care a primit despagubiri banesti pentru imobil este obligata sa restituie statului, daca este cazul, diferenta dintre valoarea despagubirilor primite si pretul de cumparare platit fostului chirias, actualizate. 
#PAGEBREAK#
   Art. 44 din lege:
   (1) Persoanele carora li s-a restituit in natura un imobil cu destinatia de locuinta si care detin cu chirie in aceeasi localitate o locuinta din fondul locativ de stat sunt obligate sa puna la dispozitie primariei aceasta locuinta la data mutarii efective in imobilul restituit. Locuintele din fondul locativ de stat eliberate se constituie intr-un fond locativ special destinat chiriasilor din imobilele restituite fostilor proprietari.
   (2) Familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim pe economie, invalizilor, pensionarilor si persoanelor cu handicap li se vor asigura locuinte sociale construite dintr-un fond constituit in cota de 2% din sumele obtinute din privatizare si care va fi prevazut anual in legea bugetului de stat.


    Norme metodologice:
   44.1. Pentru realizarea exigentei prevazute la alin. (1) al art. 44 din lege este necesar sa se solicite persoanei indreptatite sa depuna o declaratie olografa pe propria raspundere, din care sa rezulte ca detine sau nu detine cu chirie o locuinta din fondul locativ de stat in aceeasi localitate cu imobilul restituit (este vorba numai de cazul constructiei cu destinatia de locuinta, nu si de cazul terenului). In cazul in care persoana indreptatita detine cu chirie o locuinta din fondul locativ de stat in aceeasi localitate cu locuinta restituita, se va depune copie legalizata de pe contractul de inchiriere, iar in decizia/dispozitia motivata de restituire se va stabili data eliberarii si predarii spatiului respectiv catre locator. La data stabilita pentru predarea spatiului respectiv contractul de inchiriere inceteaza.


   Art. 45 din lege:
   (1) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile care cad sub incidenta prevederilor prezentei legi, sunt valabile daca au fost incheiate cu respectarea legilor in vigoare la data instrainarii.
   (2) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care actul a fost incheiat cu buna-credinta.
   (3) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobilele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b), sunt lovite de nulitate absoluta, buna-credinta neputand fi invocata in aceste cazuri*).
   (4) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele intocmite in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta daca au fost incheiate cu incalcarea dispozitiilor imperative ale legilor in vigoare la data instrainarii.
   (5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie in termen de un an**) de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
    ___________
   *) Textul acestui alineat a fost declarat neconstitutional de catre Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 98 din 21 martie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002.
   **) Termenul de un an a fost prelungit succesiv prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 145/2001.


    Norme metodologice:
   45.1. Termenul prevazut la alin. (5) al art. 45 din lege este un termen special de prescriptie care inlatura dreptul subiectiv la actiune pentru anularea sau constatarea nulitatii actelor juridice de instrainare dupa data de 14 august 2002.


   Art. 46 din lege:
   (1) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile si in cazul actiunilor in curs de judecata, persoana indreptatita putand alege calea aceste legi, renuntand la judecarea cauzei sau solicitand suspendarea cauzei.
   (2) In cazul actiunilor formulate potrivit art. 45 si 47, procedura de restituire inceputa in temeiul prezentei legi este suspendata pana la solutionarea acelor actiuni prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Persoana indreptatita va instiinta de indata persoana notificata, potrivit art. 22 alin. (1).
   (3) In cazul in care persoanei indreptatite i s-a respins, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, actiunea privind restituirea in natura a bunului solicitat, termenul de notificare prevazut la art. 22 alin. (1) curge de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.


    Norme metodologice:
   46.1. Daca persoana indreptatita care a introdus o actiune intemeiata pe prevederile art. 45 din lege nu a procedat la instiintarea de indata, cu privire la aceasta situatie, a persoanei notificate (unitatea detinatoare a imobilului sau, dupa caz, entitatea investita cu solutionarea notificarii), iar aceasta (persoana notificata) ia cunostinta pe alte cai de aceasta situatie, va suspenda solutionarea cererii persoanei indreptatite pentru acest motiv. 

   46.2. Prevederea alin. (3) al art. 46 din lege are caracter special si vizeaza cazul in care actiunea in revendicare privind un imobil care cade sub incidenta legii a fost respinsa prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila (indiferent de instanta care a pronuntat hotararea: judecatorie, tribunal, curte de apel sau Curtea Suprema de Justitie, ca instante de fond, recurs sau apel, recurs in anulare), persoanele indreptatite pot solicita restituirea imobilului respectiv pe calea administrativa prevazuta de lege intr-un termen de 12 luni de la data ramanerii definitive si irevocabile a respectivei hotarari.
    De exemplu, in cazul in care Curtea Suprema de Justitie a admis recursul in anulare introdus de procurorul general si a casat o hotarare a unei instante inferioare prin care se admitea o actiune in revendicare, hotarare pronuntata de Curtea Suprema de Justitie la data de 30 septembrie 2001, persoana indreptatita potrivit legii mai avea la dispozitie calea notificarii, potrivit procedurii legii, pana la data de 30 septembrie 2002.
    Semnalam ca prevederea alin. (3) al art. 46 din lege se conexeaza direct cu prevederea generica de la art. 47 din lege.
#PAGEBREAK#

   Art. 47 din lege:
    Persoanele indreptatite, precum si persoanele vatamate intr-un drept al lor, carora pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, actiunile avand ca obiect bunuri preluate in mod abuziv de stat, de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura solutiilor pronuntate, masuri reparatorii in natura sau prin echivalent, in conditiile prezentei legi. 

   Art. 48 din lege:    (1) Chiriasii au dreptul la despagubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinatia de locuinta prin imbunatatirile necesare si utile.
   (2) In cazul in care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu valabil, obligatia de despagubire prevazuta la alin. (1) revine persoanei indreptatite.
   (3) In cazul in care imobilul care se restituie a fost preluat fara titlu valabil, obligatia de despagubire revine statului sau unitatii detinatoare.
   (4) Valoarea despagubirilor prevazute la alin. (1) se stabileste pe baza de expertiza.
   (5) Prin imbunatatiri, in sensul prezentei legi, se intelege cheltuielile necesare si utile. Cuantumul despagubirilor se stabileste la valoarea actualizata a cheltuielilor, scazandu-se gradul de uzura al imbunatatirilor, in raport cu durata de viata normala a acestora, care se suporta de chiriasi.


    Norme metodologice:
   48.1. Prin imbunatatiri necesare si utile se intelege acele dotari incorporate sau aduse unitatii locative ori spatiilor comune, prin care s-a sporit valoarea fondului locativ si care au fost suportate exclusiv de chirias (introducerea sau schimbarea instalatiei de apa, gaz, canalizare, electricitate, incalzire; lucrari noi: parchetare, gresie sau faianta, geamuri termopan, usi si altele asemenea). Dovada acestor imbunatatiri se face cu inscrisuri doveditoare, prin expertiza tehnica, cu respectarea prevederilor alin. (5) al art. 48 din lege. Nu se includ in categoria cheltuielilor necesare si utile acele cheltuieli voluptorii (utilizarea unor materiale foarte scumpe, de exemplu: usi de mahon, instalatii sanitare sofisticate, de lux, materiale de constructii incadrate in categoria celor de lux). In aceste cazuri despagubirile se vor calcula avandu-se in vedere preturile medii actuale de pe piata. 

   48.2. Daca imobilul respectiv a fost preluat cu titlu, despagubirile aferente acestor imbunatatiri se suporta de persoana indreptatita. In aceste cazuri se recomanda unitatilor detinatoare ca in deciziile/dispozitiile de restituire in natura a unor astfel de imobile sa prevada generic si obligatia de restituire catre chirias a despagubirilor cuvenite potrivit legii. 

   48.3. Daca imobilul respectiv a fost preluat fara titlu valabil, obligatia de despagubire catre chirias revine statului sau unitatii detinatoare. Optiunea intre cele doua categorii alternative de debitori ai obligatiei de despagubire apartine creditorului obligatiei de despagubire. Daca imbunatatirile necesare si utile au fost facute la cererea expresa sau cu acordul expres al locatorului, debitorul obligatiei de restituire a despagubirilor este unitatea detinatoare. 

   Art. 49 din lege:
    Secretarii unitatilor administrativ-teritoriale vor lua masuri pentru conservarea tuturor dosarelor constituite de comisiile de aplicare a Legii nr. 112/1995, vor elibera, la cerere, copii de pe actele existente la dosar si vor da relatiile solicitate de persoanele indreptatite. 

   Art. 50 din lege:    (1) Cererile sau actiunile in justitie, precum si transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi si de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru.
   (2) Cererile sau actiunile in justitie privind restituirea pretului actualizat platit de chiriasii ale caror contracte de vanzare-cumparare, incheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile sunt scutite de taxe de timbru.
   (3) Restituirea pretului actualizat platit de chiriasii ale caror contracte de vanzare-cumparare, incheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile se face de catre Ministerul Finantelor Publice din fondul extrabugetar constituit in temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare.


    Norme metodologice:
   50.1. Sintagma taxe de timbru vizeaza atat taxele judiciare de timbru, cat si timbrul judiciar aferent tuturor actiunilor sau cererilor generate de aplicarea legii. 

   50.2. Prevederile alin. (2) al art. 50 din lege sunt aplicabile si in cazul in care, ca urmare a incuviintarii unei cereri de revizuire intemeiate pe motivul prevazut la art. 322 pct. 9 din Codul de procedura civila, instanta a schimbat hotararea atacata in sensul anularii contractului de vanzare-cumparare. 

   50.3. Actualizarea sumelor se va face prin aplicarea indicelui anual de inflatie din anul platii la anul introducerii actiunii. Pentru sumele platite in rate, actualizarea se va face in functie de anul aferent ratelor platite in acel interval.


   Art. 51 din lege:
    In vederea organizarii executarii prevederilor prezentei legi, Guvernul este abilitat sa emita norme metodologice de aplicare unitara a acesteia. 

   Art. 52 din lege:
    La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispozitii contrare.


    Norme metodologice:
   52.1. Prevederea art. 52 inlatura de la aplicare orice acte normative anterioare contrare legii, care fie indisponibilizeaza astfel de bunuri de la restituire, fie se suprapun cu domeniul de aplicare al acesteia sau procedurile stabilite trebuiau sa fie indeplinite ori consumate pana la aparitia noii legi.


   CAPITOLUL III
  Masuri institutionale


   1.1. a) Pentru urgentarea aplicarii legii, pe langa organele de conducere ale fiecarei entitati implicate in solutionarea notificarilor, vor fi constituite si vor functiona comisii interne pentru analizarea notificarilor, formate, de regula, din 3-5 membri (in masura posibilitatilor se vor numi juristi si economisti), care vor analiza fiecare notificare si actele doveditoare depuse si vor intocmi propunerea de solutionare.
   b) In masura in care entitatile implicate in solutionarea notificarilor dispun de posibilitatea atribuirii, in schimbul bunurilor imobile solicitate si a caror restituire in natura nu este posibila potrivit legii, a unor alte bunuri (mobile/imobile, aflate in circuitul civil) ori, dupa caz, de posibilitatea prestarii de servicii din domeniul propriu de activitate, se vor constitui distinct de comisiile interne pentru analizarea notificarilor si comisii interne de evaluare, care vor stabili valoarea estimativa a imobilelor si a celorlalte pretentii ce vor face obiectul negocierii intre parti. Comisia de evaluare interna va fi formata, de regula, din 3-5 persoane (de preferinta, economisti si persoane cu pregatire de specialitate in domeniul constructiilor). In lipsa acestei posibilitati se vor incheia contracte cu persoane fizice sau juridice specializate. 

   1.2. Comisiile prevazute la pct. 1.1 se numesc prin ordin sau dispozitie a conducatorului entitatii respective. Pentru persoanele angajate cu contract de munca, atributiile izvorate din aplicarea legii devin sarcini de serviciu. 

   1.3. Salariatii institutiilor, implicati in mod direct in aplicarea legii, beneficiaza de un spor lunar de dificultate, in conditiile stabilite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 48/2004, cu modificarile ulterioare.
    Sunt considerati salariati implicati in mod direct in aplicarea Legii nr. 10/2001:
   - salariatii cu contract individual de munca pe durata determinata sau nedeterminata, care isi desfasoara activitatea in calitate de membru al comisiilor prevazute la pct. 1.1. lit. a) si b);
   - salariatii, membrii birourilor judetene si, respectiv, al municipiului Bucuresti, constituite in temeiul art. 9 din Hotararea Guvernului nr. 361/2005 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
   - secretarii unitatilor administrativ-teritoriale;
   - personalul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, constituita in temeiul Hotararii Guvernului nr. 361/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia demnitarului;
   - personalul ministerelor si al celorlalte institutii publice care au ca sarcini de serviciu aplicarea legii, cu exceptia demnitarilor si a conducatorilor numiti sau alesi ai respectivelor institutii;
   - prefectii si subprefectii.
    Primarii si viceprimarii nu beneficiaza de acest spor*).
    ___________
   *) Primarii si viceprimarii beneficiaza de sporul de dificultate prevazut de Legea nr. 263/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul proprietatii, completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 136/2006.


   1.4. Comisiile prevazute la pct. 1.1 vor elabora un regulament propriu de lucru, pe care il vor supune aprobarii organului de conducere al unitatii respective. 

   1.5. Comisia interna pentru analizarea notificarilor, prevazuta la pct. 1.1 lit. a), intocmeste pentru fiecare notificare un raport cu propunerile de solutionare formulate de catre fiecare dintre membrii comisiei, care va fi semnat de membrii acesteia. Propunerile divergente ale membrilor comisiei vor fi prezentate si motivate separat. 

   1.6. In masura in care entitatea implicata in solutionarea notificarilor dispune de posibilitatea atribuirii, in schimbul bunurilor imobile solicitate si a caror restituire in natura nu este posibila potrivit legii, a unor alte bunuri (mobile/imobile, aflate in circuitul civil) ori, dupa caz, de posibilitatea prestarii de servicii din domeniul propriu de activitate, comisia interna de evaluare prevazuta la pct. 1.1 lit. b) va intocmi, la solicitarea comisiei interne pentru analizarea notificarilor, un raport intern de evaluare. 

   2.1. Problemele complexe pot fi transmise spre analiza si indrumare Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor. 

   2.2. Controlul aplicarii fazei administrative a Legii nr. 10/2001, republicata, se exercita de catre autoritatea administrativa constituita in temeiul Hotararii Guvernului nr. 361/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, si, dupa caz, de catre prefecti sau persoanele desemnate de prefecti in acest sens. Controalele se efectueaza fie din oficiu, fie pe baza unor sesizari ale persoanelor indreptatite.


   CAPITOLUL IV
  Dispozitii finale


    Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezentele norme metodologice.