Drepturile de autor asupra programelor pentru calculator reprezinta una dintre cele mai semnificative surse de venit in prezent. Nu intamplator, proprietari marilor firme producatoare de soft se numara printre cei mai bogati oameni ai planetei. Din acest motiv, constituirea si exploatarea drepturilor de autor reprezinta principala problema juridica din acest sector de activitate.
A. Drepturile morale si drepturile patrimoniale de autor Conform Legi nr. 8/1996, cu modificarile ulterioare, este considerat autor persoana fizica sau persoanele juridice care au creat opera, iar autorul are doua categori de drepturi:
Drepturi morale
a) dreptul de a decide daca, in ce mod si când va fi adusa opera la cunostinta publica;
b) dreptul de a pretinde recunoasterea calitati de autor al operei;
c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica;
d) dreptul de a pretinde respectarea integritati operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa;
e) dreptul de a retracta opera, despagubind, daca este cazul, pe titulari drepturilor de utilizare, prejudiciati prin exercitarea retractari.
Drepturi patrimoniale
Autorul detine dreptul patrimonial exclusiv de a decide daca, in ce mod si când va fi utilizata opera sa, inclusiv de a consimti la utilizarea operei de catre alti. Utilizarea unei opere da nastere la drepturi patrimoniale, distincte si exclusive, ale autorului de a autoriza sau de a interzice:
a) reproducerea operei;
b) distribuirea operei;
c) importul in vederea comercializari pe piata interna a cópilor realizate, cu consimtamântul autorului, dupa opera;
d) inchirierea operei;
e) imprumutul operei;
f) comunicarea publica, direct sau indirect, a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispozitia publicului, astfel incât sa poata fi accesata in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public;
g) radiodifuzarea operei;
h) retransmiterea prin cablu a operei;
i) realizarea de opere derivate.
Conform legi, drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari, in timp ce drepturile patrimoniale pot face obiectul cesionari prin contract, forma scrisa a acestuia find obligatorie.
B. Dispoziti legale generale privind cesiunea drepturilor patrimoniale de autor Forma scrisa si limitele cesiuni
Contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale trebuie sa prevada drepturile patrimoniale transmise si sa mentioneze, pentru fiecare dintre acestea, modalitatile de utilizare, durata si intinderea cesiuni, precum si remuneratia titularului dreptului de autor. Absenta oricareia dintre aceste prevederi da dreptul parti interesate de a cere rezilierea contractului. Cesiunea drepturilor patrimoniale privind totalitatea operelor vitoare ale autorului, nominalizate sau nenominalizate, este lovita de nulitate absoluta.
Cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului poate fi limitata la anumite drepturi, pentru un anumit teritoriu si pentru o anumita durata.
Cesiunea exclusiva si cesiunea neexclusiva
Drepturile patrimoniale ale autorului sau ale titularului dreptului de autor se pot transmite prin cesiune exclusiva ori neexclusiva. In cazul cesiuni exclusive, insusi titularul dreptului de autor nu mai poate utiliza opera in modalitatile, pe termenul si pentru teritoriul convenite cu cesionarul si nici nu mai poate transmite dreptul respectiv unei alte persoane. Caracterul exclusiv al cesiuni trebuie sa fie expres prevazut in contract.
In cazul cesiuni neexclusive, titularul dreptului de autor poate utiliza el insusi opera si poate transmite dreptul neexclusiv si altor persoane. Cesionarul neexclusiv nu poate ceda dreptul sau unei alte persoane decât cu consimtamântul expres al cedentului.
Remuneratia autorului
Remuneratia cuvenita in temeiul unui contract de cesiune a drepturilor patrimoniale se stabileste prin acordul partilor. Cuantumul remuneratiei se calculeaza fie proportional cu incasarile provenite din utilizarea operei, fie in suma fixa sau in orice alt mod.
Când remuneratia nu a fost stabilita prin contract, autorul poate solicita organelor jurisdictionale competente, potrivit legi, stabilirea remuneratiei. Aceasta se va face avându-se in vedere sumele platite uzual pentru aceeasi categorie de opere, destinatia si durata utilizari, precum si alte circumstante ale cazului.
In cazul unei disproporti evidente intre remuneratia autorului operei si beneficile celui care a obtinut cesiunea drepturilor patrimoniale, autorul poate solicita organelor jurisdictionale competente revizuirea contractului sau marirea convenabila a remuneratiei. Autorul nu poate sa renunte anticipat la exercitiul acestui drept.
C. Dispoziti legale specifice privind programele pentru calculator
Legea nu contine alte prevederi speciale privind cesionarea drepturilor patrimoniale de autor asupra softurilor, diferite de cele generale descrise mai sus. Cu toate acestea, ea contine o serie de prevederi legale privind transmiterea dreptului de folosinta de la autor catre utilizatori, adica licentierea.
Licentierea
Conform legi, titularul dreptului de autor al unui program pentru calculator beneficiaza de toate drepturile patrimoniale, indeosebi de dreptul exclusiv de a realiza si de a autoriza:
- reproducerea permanenta sau temporara a unui program, integral sau partial, prin orice mijloc si sub orice forma, inclusiv in cazul in care reproducerea este determinata de instalarea, stocarea, rularea sau executarea, afisarea sau transmiterea in retea;
- traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alte transformari aduse unui program pentru calculator, precum si reproducerea rezultatului acestor operatiuni, fara a prejudicia drepturile persoanei care transforma programul pentru calculator;
- distribuirea si inchirierea originalului sau ale cópilor, sub orice forma, ale unui program pentru calculator.
Pentru a intari ideea ca cesiunea drepturilor de autor asupra softurilor reprezinta un eveniment extraordinar si pentru a intari pozitia producatorilor de soft in raport cu utilizatori, legea prevede expres ca cesiunea dreptului de utilizare a unui soft (licentierea) nu implica si transferul dreptului de autor asupra acestuia. De asemenea, se instituie suplimentar prezumtia legala ca, in lipsa unei clauze contrare exprese, in contractul de utilizare a unui program pentru calculator:
- utilizatorului i se acorda dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru calculator;
- utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pentru calculator.
Prin aceste prevederi legale se inlatura posibilitatea de a interpreta in defavoarea producatorilor de soft un contract de licenta defectuos intocmit.
Raporturile dintre angajator si angajat
Tot pentru a intari pozitia producatorilor de soft, legea instituie prevederi legale specifice in ceea ce priveste raporturile juridice dintre angajator si angajat: in lipsa unei clauze contrare in contractul individual de munca, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau de mai multi angajati in exercitarea atributilor de serviciu ori dupa instructiunile celui care angajeaza,apartin acestuia din urma.
D. Aspecte practice privind contractele de "soft development", cu privire speciala la cele pentru jocuri software
Dincolo de raporturile juridice de licentiere de soft, care vizeaza raporturile dintre producator si utilizatorul, sa-i zicem, obisnuit, o serie de probleme juridice se nasc in situatia in care un anume soft este comandat unui producator de o terta persoana, prin semnarea unui contract de dezvoltare de soft.
Drepturile de proprietate intelectuala reprezinta cel mai negociat aspect al unui contract de "soft development". Conform dreptului comun, drepturile patrimoniale asupra unui program pentru calculator apartin producatorului programului, adica developerului.
Beneficiarul contractului este insa cel care da comanda, specificatile softului si finanteaza proiectul. Este normal ca, intr-o astfel de situatie, beneficiarul sa-si doreasca un transfer complet si exclusiv al drepturilor patrimoniale de autor care sa ii compenseze efortul financiar si sa-i legitimeze operatiunile comerciale, sistem cunoscut sub denumirea de "work for hire".
Un astfel de sistem este intalnit, spre exemplu, in lumea jocurilor software (PC, PlayStation, Xbox, Nintendo etc.). In culisele produceri unui joc exista doi actori principali: "publisher"-i (casele de productie care isi asuma finantarea produceri jocului, precum si organizarea comercializari acestuia) si "developer"-i (producatorul efectiv al softului).
Cei doi actori au un scop comun (profitul), dar si foarte multe interese contrare. Din aceasta cauza, contractele de "soft development" constituie o adevarata provocare pentru un jurist, ridicand probleme specifice.
In regula generala, publisherul se acopera contractual cu un transfer complet al drepturilor de autor, care ii confera postura de titular al drepturilor de autor, urmand a se bucura de toate drepturile care decurg din aceasta calitate. In acest fel, publisherul incaseaza toate sumele rezultate din vanzarile jocului.
In schimb, publisherul plateste developerului "advance payments", adica sumele necesare acoperiri costurilor de productie (personal, echipamente, soft etc.). Aceste sume nu se platesc niciodata inapoi de catre developer, chiar daca jocul nu are succes. De asemenea, developerul poate primi dreptul la "royalties", un procent din profitul net obtinut de publisher din comercializarea jocului, din care se scad platile primite in avans. Definirea profitului net (incasari minus cheltuieli cu multiplicarea, impachetarea, comercializarea, promovarea produsului etc.) este una dintre cele mai importante clauze din contractele de "soft development".
De asemenea, developerul trebuie sa se protejeze prin introducerea unor clauze contractuale care sa-i garanteze cel putin:
a) proprietatea si netransferabilitatea codului sursa si a intregului know-how (metode, unelte, formate de comprimare etc.) care sta la baza softului, preexistent sau creat cu ocazia conceperi jocului, si
b) promovarea intr-un mod cat mai vizibil pe ambalajul si in continutul jocului a numelui si emblemei developerului ca find autorul jocului, ceea ce va aduce notorietate acestuia si putere mai mare de negociere in vitor cu acelasi publisher sau cu alti.
Catalin Baiculescu,
Avocat Asociat, Musat & Asociati
Comentarii articol (2)