Din septembrie, valuta se scumpeste

Daca tavalugul scumpirilor la carburanti, energie termica si electrica nu va putea fi nicicum stopat, iar puseurile inflationiste si-au gasit deja arbitrul in inflatia anuntata in luna iunie, BNR mai are variante prin care sa poata tine in frau inflatia din 2004: reducerea consumului prin franarea creditarii si o eventuala corectie a cursului valutar.

Daca in privinta corectiei valutare exista inca semne de intrebare asupra momentului in care se va produce, asupra creditelor, lucrurile par deja lamurite. Sub motivatia cresterii fara precedent a ponderii creditului in valuta si din dorinta de a incuraja creditarea in moneda nationala, BNR a hotarat recent majorarea de la 25% la 30% a ratei rezervelor minime obligatorii aferente depozitelor in valuta ale bancilor comerciale.

Cu toate acestea, la sfarsitul anului trecut, in momentul in care banca centrala a hotarat introducerea normelor minime de creditare, motivatia a fost clara: franarea creditelor de orice fel, nu numai in valuta, pentru a opri cresterea deficitului de cont curent. Accelerarea importurilor in dauna exporturilor romanesti a pus la vremea respectiva sub semnul intrebarii si realizarea tintei de inflatie din 2003.

Revolta bancherilor impotriva normelor minime de creditare l-a determinat pe guvernatorul bancii centrale sa declare ca o crestere in continuare a creditarii segmentului de retail va determina BNR sa apeleze la masuri mai dure de restrangere a acestui tip de afacere, fiind amintita atunci chiar posibilitatea majorarii rezervelor minime obligatorii ale bancilor comerciale. Nu intamplator, decizia BNR de saptamana trecuta, de majorare a rezervelor minime in valuta, a fost realizata la scurt timp dupa ce deficitul a ajuns din nou la cote de alarma, iar inflatia din luna iulie a cunoscut un derapaj semnificativ.

Decizia BNR nu va ramane fara urmari.

Cresterea procentuala de 5% va conduce automat la diminuarea profitului bancilor comerciale, prin scumpirea surselor atrase de catre banca cu o medie de circa 0,14%, datorita faptului ca remuneratia BNR este de 1% pentru depozitele bancilor in euro si de 0,75% in dolari, in conditiile in care bancile obtineau, prin plasarea acestor surse in piata, o medie a dobanzilor de 2,5% pe an. Bancherii au cazut de acord la unison asupra faptului ca aceste scumpiri ale surselor bancare se vor reflecta automat in costurile creditului in valuta.

Dupa cum explica Adrian Batagui, director Piraeus Bank, "este foarte probabil ca macar o parte din aceasta scumpire a sursei atrase, macar 0,10%, sa se transfere pe umerii clientului. Iar aceasta scumpire a creditului in valuta se va simti efectiv in urmatoarea perioada de raportare, adica chiar din luna septembrie."

Batagui se asteapta ca aceasta scumpire a surselor atrase de banci sa se traduca intr-o crestere de dobanda la creditele in valuta de 0,25%-0,50%. Exista si voci care sustin ca aceasta scumpire a creditului in valuta poate urca pana la 1%, "intr-un interval mai larg, in functie de strategia fiecarei banci", este de parere Cosmin Brendea, analist Smith&Smith. Acesta detaliaza mai mult problema, impartind bancile in doua categorii distincte: mari si mici. "Bancile mici vor fi nevoite sa majoreze nivelul dobanzilor la creditele in valuta".

Pentru mai multe amanunte, va invitam sa cititi articolul de la aceasta pagina