Directiva 98/59/CE a Consiliului privind apropierea legislatiilor statelor membre cu privire la concedierile colective

Directiva 98/59/CE a Consiliului
din 20 iulie 1998
privind apropierea legislatiilor statelor membre cu privire la concedierile colective
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
avand in vedere Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si, in special, articolul 100 al acestuia,

avand in vedere propunerea Comisiei,
avand in vedere avizul Parlamentului European [1],
avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social [2],
(1) intrucat, din motive de claritate si rationalitate, este necesara codificarea Directivei 75/129/CEE a Consiliului din 17 februarie 1975 privind apropierea legislatiei statelor membre cu privire la concedierile colective [3];
(2) intrucat este important sa se acorde o protectie sporita lucratorilor in cazul concedierilor colective, luandu-se in considerare necesitatea dezvoltarii economice si sociale echilibrate in cadrul Comunitatii;
(3) intrucat, in ciuda evolutiei crescande, exista inca diferente intre dispozitiile in vigoare din statele membre cu privire la modalitatile si procedura de concediere colectiva si masurile destinate sa atenueze consecintele concedierii asupra lucratorilor; (4) intrucat aceste diferente pot avea un efect direct asupra functionarii pietei interne;
(5) intrucat Rezolutia Consiliului din 21 ianuarie 1974 privind programul de actiune sociala [4] prevedea o directiva de apropiere a legislatiilor statelor membre cu privire la concedierile colective;
(6) intrucat Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor, adoptata cu ocazia reuniunii Consiliului European de la Strasbourg din 9 decembrie 1989 de catre sefii de stat sau de guvern din 11 state membre, declara, intre altele, la punctul 7 primul alineat prima teza si al doilea alineat, la punctul 17 primul alineat si la punctul 18 a treia liniuta:
"7. Realizarea pietei interne trebuie sa conduca la o imbunatatire a conditiilor de munca si de viata ale lucratorilor din Comunitatea Europeana (…).
Aceasta imbunatatire trebuie sa determine, acolo unde este necesar, dezvoltarea anumitor aspecte ale reglementarilor referitoare la ocuparea fortei de munca, cum ar fi procedurile de concediere colectiva si cele referitoare la faliment.
(…)
17. Informarea, consultarea si participarea lucratorilor trebuie dezvoltate prin mecanisme adecvate, tinand seama de practicile in vigoare in diferitele state membre.
(…)
18. Aceste proceduri de informare, consultare si participare trebuie puse in practica in timp util, in special in urmatoarele cazuri:
(—…)
(—…)
- in cazul procedurilor de concediere colectiva;
(—…)";
(7) intrucat aceasta apropiere trebuie asadar promovata pe calea progresului, in sensul articolului 117 din tratat;
(8) intrucat, pentru a calcula numarul de concedieri prevazut in definitia concedierilor colective in sensul prezentei directive, alte forme de incetare a contractului de munca din initiativa angajatorului ar trebui asimilate concedierilor, cu conditia sa existe cel putin cinci concedieri;
(9) intrucat este necesar sa se prevada ca prezenta directiva se aplica in principiu si concedierilor colective care rezulta ca urmare a incetarii activitatii institutiei care decurge dintr-o hotarare judecatoreasca;
(10) intrucat este necesar sa li se ofere statelor membre posibilitatea de a prevedea ca reprezentantii lucratorilor pot apela la experti, data fiind complexitatea tehnica a aspectelor care pot face obiectul informarii si consultarii;
(11) intrucat este necesar sa se prevada ca obligatiile angajatorilor cu privire la informare, consultare si notificare se aplica indiferent daca decizia de concediere colectiva provine de la angajator sau de la o intreprindere care il controleaza pe respectivul angajator;
(12) intrucat statele membre ar trebui sa se asigure ca reprezentantii lucratorilor si lucratorii au la dispozitie proceduri administrative si judiciare pentru ca obligatiile prevazute in prezenta directiva sa fie indeplinite;
(13) intrucat prezenta directiva nu trebuie sa aduca atingere obligatiilor statelor membre cu privire la termenele de transpunere a directivelor prevazute in anexa I partea B,

ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA: 

SECTIUNEA I
Definitii si domeniul de aplicare
Articolul 1 
(1) In sensul prezentei directive:
(a) "concedieri colective" reprezinta concedierile efectuate de un angajator dintr-unul sau mai multe motive, fara legatura cu persoana lucratorului, in cazul in care, conform optiunii statelor membre, numarul concedierilor este:
(i) fie, pentru o perioada de 30 de zile:
- de cel putin 10 in unitatile care incadreaza in mod normal mai mult de 20 si mai putin de 100 de lucratori;
- de cel putin 10 % din numarul lucratorilor in unitatile care incadreaza in mod normal cel putin 100, dar nu mai mult de 300 de lucratori;
- de cel putin 30 in unitatile care incadreaza in mod normal cel putin 300 de lucratori;
(ii) fie, intr-o perioada de 90 de zile, de cel putin 20, indiferent de numarul lucratorilor angajati in mod normal in unitatile respective;
(b) "reprezentantii lucratorilor" reprezinta reprezentantii lucratorilor prevazuti de legislatiile sau practicile statelor membre.
In scopul calcularii numarului de concedieri prevazut la litera (a) primul paragraf, incetarea contractului de munca care se produce la initiativa angajatorului dintr-unul sau mai multe motive, fara legatura cu persoana lucratorului, este asimilata concedierilor, cu conditia existentei a cel putin cinci concedieri.
(2) Prezenta directiva nu se aplica in cazul:
(a) concedierilor colective efectuate in cadrul contractelor de munca incheiate pe perioade de timp limitate sau pentru sarcini specifice, cu exceptia cazurilor in care aceste concedieri au loc inainte de data expirarii sau realizarii acestor contracte;
(b) lucratorilor din administratia publica sau din institutiile de drept public (sau, in statele membre in care acest concept nu este cunoscut, de organisme echivalente);
(c) echipajelor navelor maritime. 

SECTIUNEA II
Informarea si consultarea
Articolul 2 
(1) In cazul in care un angajator are in vedere concedieri colective, acesta initiaza in timp util consultari cu reprezentantii lucratorilor pentru a ajunge la un acord.
(2) Aceste consultari se refera cel putin la posibilitatile de a evita concedierile colective sau de a reduce numarul de lucratori afectati, precum si la posibilitatile de a atenua consecintele prin recurgerea la masuri sociale insotitoare vizand, intre altele, sprijin pentru redistribuirea sau recalificarea lucratorilor concediati.
Statele membre pot sa prevada ca reprezentantii pot apela la serviciile unor experti in conformitate cu legislatiile si practicile nationale.
(3) Pentru a permite reprezentantilor lucratorilor sa formuleze propuneri constructive, in timp util, in cursul acestor consultari, angajatorul are obligatia:
(a) sa le furnizeze toate informatiile utile si,
(b) in orice caz, sa le comunice in scris:
(i) motivele concedierilor preconizate;
(ii) numarul si categoriile de lucratori care vor fi concediati;
(iii) numarul si categoriile de lucratori incadrati in mod normal;
(iv) perioada in cursul careia vor avea loc concedierile preconizate;
(v) criteriile propuse pentru selectarea lucratorilor care urmeaza a fi concediati in masura in care legislatiile si practicile nationale atribuie aceasta competenta angajatorului;
(vi) metoda de calcul al oricaror eventuale indemnizatii de somaj, in afara celor decurgand din legislatiile si practicile nationale.
Angajatorul inainteaza autoritatii publice competente cel putin un exemplar al elementelor notificarii scrise prevazute la primul paragraf litera (b) punctele (i)–(v).
(4) Obligatiile prevazute la alineatele (1)-(3) se aplica indiferent daca decizia de concediere colectiva provine de la angajator sau de la o intreprindere care il controleaza pe respectivul angajator.
In ceea ce priveste presupusele incalcari ale obligatiilor de informare, consultare si notificare prevazute de prezenta directiva, nu se va lua in considerare nici o justificare a angajatorului conform careia intreprinderea care a luat decizia ce a dus la concedierile colective nu i-a furnizat informatiile necesare. 

SECTIUNEA III
Procedura referitoare la concedierile colective
Articolul 3 
(1) Angajatorii notifica in scris autoritatea publica competenta cu privire la orice concediere colectiva preconizata.
Cu toate acestea, statele membre pot prevedea ca, in cazul unor concedieri colective preconizate care rezulta din incetarea activitatii unei societati in urma unei hotarari judecatoresti, angajatorul sa aiba obligatia de a notifica in scris autoritatea publica competenta numai la solicitarea acesteia.
Aceasta notificare cuprinde toate informatiile utile cu privire la concedierile colective preconizate si la consultarile cu reprezentantii lucratorilor prevazute la articolul 2 si, in special, motivele concedierilor, numarul lucratorilor care urmeaza a fi concediati, numarul lucratorilor incadrati in mod normal si perioada in care vor avea loc aceste concedieri.
(2) Angajatorii trebuie sa transmita reprezentantilor lucratorilor o copie a notificarii prevazute la alineatul (1).
Reprezentantii lucratorilor isi pot transmite eventualele observatii autoritatii publice competente. 

Articolul 4
 (1) Concedierile colective preconizate, notificate autoritatii publice competente, produc efecte in cel putin 30 de zile de la notificarea prevazuta la articolul 3 alineatul (1), fara a aduce atingere dispozitiilor care reglementeaza drepturile individuale cu privire la perioada de preaviz.
Statele membre pot acorda autoritatii publice competente posibilitatea de a reduce termenul prevazut la paragraful anterior.
(2) Autoritatea publica competenta utilizeaza termenul prevazut la alineatul (1) pentru a cauta solutii la problemele ridicate de concedierile colective preconizate.
(3) In cazul in care termenul initial prevazut la alineatul (1) este mai mic de 60 de zile, statele membre pot acorda autoritatii publice competente posibilitatea de a prelungi termenul initial pana la 60 de zile de la notificare, in cazurile in care exista riscul sa nu se gaseasca solutii pentru problemele ridicate de concedierile colective in termenul prevazut initial.
Statele membre pot acorda autoritatii publice competente posibilitatea de a prelungi aceste termene.
Angajatorul trebuie sa fie informat cu privire la prelungire si la motivele acesteia inainte de expirarea termenului initial prevazut la alineatul (1).
(4) Statele membre pot sa nu aplice prezentul articol in cazul unor concedieri colective preconizate care rezulta din incetarea activitatii unei societati ca urmare a unei hotarari judecatoresti. 

SECTIUNEA IV
Dispozitii finale
Articolul 5 Prezenta directiva nu aduce atingere dreptului statelor membre de a aplica sau de a adopta acte cu putere de lege sau acte administrative mai favorabile lucratorilor ori de a promova sau permite aplicarea unor conventii colective mai favorabile lucratorilor.
Articolul 6 
Statele membre asigura punerea la dispozitia reprezentantilor lucratorilor si a lucratorilor proceduri administrative si judiciare care sa permita respectarea obligatiilor prevazute de prezenta directiva.
Articolul 7 

Statele membre comunica Comisiei textul dispozitiilor fundamentale de drept intern, deja adoptate sau in curs de adoptare in domeniul reglementat de prezenta directiva.
Articolul 8 
(1) Directivele din anexa I partea A se abroga, fara a aduce atingere obligatiilor statelor membre cu privire la termenele de transpunere prevazute in anexa I partea B.
(2) Referirile la directivele abrogate se interpreteaza ca referiri la prezenta directiva si sunt citite in conformitate cu tabelul de corespondenta din anexa II. 

Articolul 9 

Prezenta directiva intra in vigoare in a douazecea zi de la data publicarii in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. 

Articolul 10 

Prezenta directiva se adreseaza statelor membre.
Adoptata la Bruxelles, 20 iulie 1998.
Pentru Consiliu
Presedintele
W. Molterer
[1] JO C 210, 6.7.1998.
[2] JO C 158, 26.5.1997, p. 11.
[3] JO L 48, 22.2.1975, p. 9, directiva modificata de Directiva 92/56/CEE (JO L 245, 26.8.1992, p. 3).
[4] JO C 13, 12.2.1974, p. 1.
-------------------------------------------------- 

ANEXA I
PARTEA A
Directive abrogate
(mentionate la articolul 8) Directiva 75/129/CEE a Consiliului si urmatoarea directiva care a modificat-o:
92/56/CEE a Consiliului.
PARTEA B
Termene pentru transpunerea in legislatia nationala
(mentionate la articolul 8)
Directiva | Termen pentru transpunere |
Directiva 75/129/CEE (JO L 48, 22.2.1975, p. 29) | 19 februarie 1977 |
Directiva 92/56/CEE (JO L 245, 26.8.1992, p. 3) | 24 iunie 1994 |
--------------------------------------------------
ANEXA II
TABEL DE CORESPONDENTA
Directiva 75/129/CEE | Prezenta directiva | Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera (a) prima liniuta punctul 1 | Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (i) prima liniuta |
Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera (a) prima liniuta punctul 2 | Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (i) a doua liniuta |
Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera (a) prima liniuta punctul 3 | Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (i) a treia liniuta |
Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera (a) a doua liniuta | Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (ii) | 
Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera (b) | Articolul 1 alineatul (1) primul paragraf litera (b) | 
Articolul 1 alineatul (1) al doilea paragraf | Articolul 1 alineatul (1) al doilea paragraf | 
Articolul 1 alineatul (2) | Articolul 1 alineatul (2) | 
Articolul 2 | Articolul 2 | 
Articolul 3 | Articolul 3 | 
Articolul 4 | Articolul 4 |
Articolul 5 | Articolul 5 |
Articolul 5a | Articolul 6 |
Articolul 6 alineatul (1) | - |
Articolul 6 alineatul (2) | Articolul 7 |
Articolul 7 | - |
- | Articolul 8 |
- | Articolul 9 |
- | Articolul 10 |
- | Anexa I |
- | Anexa II |

Nota AvocatNet: Numai legislatia europeana din editia printata a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene poate fi considerata autentica