Directiva 2001/23/CE privind mentinerea drepturilor lucratorilor in cazul transferului de intreprinderi sau unitati

Directiva 2001/23/CE a Consiliului 
din 12 martie 2001

privind apropierea legislatiei statelor membre referitoare la mentinerea drepturilor lucratorilor in cazul transferului de intreprinderi, unitati sau parti de intreprinderi sau unitati

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având in vedere Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si, in special, articolul 94 al acestuia,

având in vedere propunerea Comisiei,

având in vedere avizul Parlamentului European [1],

având in vedere avizul Comitetului Economic si Social [2],

intrucât:

(1) Directiva 77/187/CEE a Consiliului din 14 februarie 1977 privind apropierea legislatiei statelor membre referitoare la mentinerea drepturilor lucratorilor in cazul transferului de intreprinderi, unitati sau parti de intreprinderi sau unitati [3] a fost substantial modificata [4]. Prin urmare, aceasta directiva trebuie codificata, din motive de claritate si rationalitate.

(2) Evolutia economica atrage, la nivel national si la nivelul Comunitatii, schimbari in structura intreprinderilor, prin transferuri de intreprinderi, unitati sau parti de intreprinderi sau de unitati catre alti angajatori ca rezultat al transferurilor sau fuziunilor.

(3) Sunt necesare dispozitii pentru protectia lucratorilor in cazul schimbarii angajatorului, in special pentru a asigura ca drepturile acestora sunt mentinute.

(4) Exista inca diferente intre statele membre in privinta masurii in care sunt protejati lucratorii in acest sens, iar aceste diferente trebuie reduse.

(5) Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor, adoptata la 9 decembrie 1989 ("Carta Sociala"), enunta la punctele 7, 17 si 18, in special, ca: "realizarea pietei interne trebuie sa conduca la o imbunatatire a conditiilor de viata si de munca ale lucratorilor din Comunitatea Europeana. Imbunatatirea trebuie sa cuprinda, acolo unde este necesar, dezvoltarea anumitor aspecte ale reglementarilor privind ocuparea fortei de munca, cum ar fi procedurile pentru concedierile colective si cele privind falimentele. Informarea, consultarea si participarea lucratorilor trebuie dezvoltate, in conformitate cu modalitatile adecvate, având in vedere practicile in vigoare in diferitele state membre. Aceasta informare, aceasta consultare si aceasta participare trebuie aplicate la timp, mai ales cu ocazia restructurarilor sau a fuziunilor intreprinderilor care afecteaza incadrarea in munca a lucratorilor".

(6) In 1977, Consiliul adopta Directiva 77/187/CEE pentru promovarea armonizarii legislatiilor nationale care garanteaza mentinerea drepturilor lucratorilor si care solicita cedentilor si cesionarilor sa informeze si sa consulte reprezentantii lucratorilor in timp util.

(7) Directiva in cauza a fost ulterior modificata in functie de impactul pietei interne, de tendintele legislatiilor statelor membre cu privire la salvarea intreprinderilor in caz de dificultati economice, de jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, de Directiva 75/129/CEE a Consiliului din 17 februarie 1975 privind apropierea legislatiilor statelor membre cu privire la concedierile colective [5] si de normele legislative deja in vigoare in majoritatea statelor membre.

(8) Din considerente de securitate si transparenta juridica, a fost necesara clarificarea notiunii de transfer, in temeiul jurisprudentei Curtii de Justitie. Aceasta clarificare nu a modificat domeniul de aplicare a Directivei 77/187/CEE, astfel cum a fost interpretata de Curtea de Justitie.

(9) Carta sociala recunoaste importanta combaterii tuturor formelor de discriminare, in special pe motive de sex, culoare, rasa, opinii si credinte.

(10) Prezenta directiva nu trebuie sa aduca atingere obligatiilor statelor membre cu privire la termenele de transpunere a directivelor indicate in anexa I partea B, in care statele membre trebuie sa se conformeze Directivei 77/187/CEE si actului care o modifica,

ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:

CAPITOLUL I

Domeniul de aplicare si definitii

Articolul 1
(1) (a) Prezenta directiva se aplica in cazul oricarui transfer al unei intreprinderi, unitati sau al unei parti de intreprindere sau de unitate catre un alt angajator, ca rezultat al unei cesiuni conventionale sau al unei fuziuni.

(b) Sub rezerva literei (a) si a urmatoarelor dispozitii ale prezentului articol, se considera transfer in sensul prezentei directive cel al unei unitati care isi mentine identitatea, inteleasa ca ansamblu organizat de mijloace, care are obiectivul de a desfasura o activitate economica, indiferent daca acea activitate este centrala sau auxiliara.

(c) Prezenta directiva se aplica in cazul intreprinderilor publice si private care exercita o activitate economica, indiferent daca au sau nu scop lucrativ. O reorganizare administrativa a autoritatilor administratiei publice sau transferul unor functii administrative intre autoritatile administratiei publice nu reprezinta un transfer in sensul prezentei directive.

(2) Prezenta directiva se aplica daca si in masura in care intreprinderea, unitatea sau partea de intreprindere sau de unitate care urmeaza sa fie transferata se situeaza in domeniul teritorial de aplicare a tratatului.

(3) Prezenta directiva nu se aplica in cazul navelor maritime.

Articolul 2
(1) In sensul prezentei directive:

(a) "cedent" reprezinta orice persoana fizica sau juridica care, printr-un transfer in sensul articolului 1 alineatul (1), isi pierde calitatea de angajator in ceea ce priveste intreprinderea, unitatea sau partea de intreprindere sau de unitate;

(b) "cesionarul" reprezinta orice persoana fizica sau juridica care, printr-un transfer in sensul articolului 1 alineatul (1), dobândeste calitatea de angajator in ceea ce priveste intreprinderea, unitatea sau partea de intreprindere sau unitate;

(c) "reprezentantii lucratorilor" si alte expresii conexe desemneaza reprezentantii lucratorilor, prevazuti de legislatia sau practica statelor membre;

(d) "lucrator" reprezinta orice persoana care, in statul membru respectiv, este protejata ca lucrator in cadrul legislatiei nationale privind ocuparea fortei de munca.

(2) Prezenta directiva nu aduce atingere dreptului national in ceea ce priveste definirea contractului de munca sau raporturile de munca.

Cu toate acestea, statele membre nu exclud din domeniul de aplicare a prezentei directive contractele de munca sau raporturile de munca numai:

(a) din cauza numarului de ore de munca efectuate sau care urmeaza sa fie efectuate;

(b) pentru ca sunt raporturi de munca reglementate de un contract de munca cu durata determinata in sensul articolului 1 alineatul (1) din Directiva 91/383/CEE a Consiliului din 25 iunie 1991 de completare a masurilor destinate sa promoveze imbunatatirea securitatii si sanatatii la locul de munca in cazul lucratorilor care au un raport de munca pe durata determinata sau un raport de munca temporara [6]; sau

(c) pentru ca sunt raporturi de munca temporare in sensul articolului 1 alineatul (2) din Directiva 91/383/CEE, iar intreprinderea, unitatea sau partea de intreprindere sau de unitate transferata este sau face parte din intreprinderea de munca temporara, care reprezinta angajatorul.

CAPITOLUL II

Mentinerea drepturilor lucratorilor

Articolul 3
(1) Drepturile si obligatiile cedentului care decurg dintr-un contract de munca sau un raport de munca existent la data transferului, in cazul unui astfel de transfer, sunt transferate cesionarului.

Statele membre pot prevedea ca, dupa data transferului, cedentul si cesionarul sa fie responsabili, impreuna si separat, de obligatiile care au decurs anterior datei transferului dintr-un contract de munca sau dintr-un raport de munca existent la data transferului.

(2) Statele membre pot adopta masuri adecvate pentru a se asigura ca cedentul notifica cesionarul cu privire la toate drepturile si obligatiile care ii vor fi transferate cesionarului in temeiul prezentului articol, in masura in care aceste drepturi si obligatii sunt sau ar fi trebui sa fie cunoscute de catre cedent la data transferului. In cazul in care cedentul nu indeplineste aceasta conditie de notificare a cesionarului asupra tuturor drepturilor si obligatiilor, aceasta nu afecteaza transferul unor astfel de drepturi sau obligatii si drepturile salariatilor in ceea ce priveste cesionarul sau cedentul pentru acele drepturi sau obligatii.

(3) Dupa transfer, cesionarul mentine conditiile de munca convenite printr-o conventie colectiva, in aceleasi conditii aplicabile cedentului in cadrul acelui acord, pâna la data rezilierii sau expirarii conventiei colective sau a intrarii in vigoare sau a aplicarii unei alte conventii colective.

Statele membre pot limita perioada de mentinere a conditiilor de munca, sub rezerva ca aceasta perioada sa nu fie mai mica de un an.

(4) (a) Cu exceptia cazului in care statele membre prevad altfel, alineatele (1) si (3) nu se aplica drepturilor lucratorilor la prestatii pentru limita de vârsta, invaliditate sau de supravietuitor, in cadrul unor sisteme suplimentare de pensii ale unor organizatii profesionale sau confederative, existente in afara sistemelor legale de securitate sociala ale statelor membre.

(b) Chiar si atunci când statele membre nu prevad, in conformitate cu litera (a), ca alineatele (1) si (3) se aplica unor asemenea drepturi, statele membre adopta masurile necesare pentru a proteja interesele lucratorilor si ale persoanelor care nu mai fac parte din afacerea cedentului la data transferului, cu privire la drepturile care ii indreptatesc imediat sau in perspectiva sa primeasca prestatii de limita de vârsta, inclusiv prestatiile acordate supravietuitorilor, in cadrul sistemelor suplimentare prevazute la litera (a).

Articolul 4
(1) Transferul unei intreprinderi, unitati sau a unei parti din intreprindere sau unitate nu constituie in sine un motiv de concediere pentru cesionar sau cedent. Aceasta dispozitie nu impiedica concedierile care pot interveni din motive economice, tehnice sau organizatorice si care implica schimbari in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca.

Statele membre pot prevedea ca primul paragraf sa nu se aplice unor anumite categorii de lucratori care nu se afla sub incidenta legislatiei sau practicii statelor membre in ceea ce priveste protectia impotriva concedierii.

(2) Daca contractul de munca sau raportul de munca inceteaza pentru ca transferul implica o modificare substantiala a conditiilor de munca, in detrimentul lucratorului, angajatorul este considerat raspunzator pentru incetarea contractului de munca sau a raportului de munca.

Articolul 5

(1) Cu exceptia cazului in care statele membre prevad altfel, articolele 3 si 4 nu se aplica in cazul transferului unei intreprinderi, unitati sau al unei parti de intreprindere sau de unitate, in care cedentul face obiectul unei proceduri de faliment sau al altor proceduri asemanatoare de insolvabilitate, instituite in vederea lichidarii bunurilor cedentului si care se afla sub controlul unei autoritati publice competente (care poate fi un judecator sindic autorizat de o autoritate competenta).

(2) In cazul in care articolele 3 si 4 se aplica unui transfer care se desfasoara in timpul unor proceduri de insolvabilitate instituite in legatura cu un cedent (indiferent daca aceste proceduri au fost sau nu instituite in vederea lichidarii bunurilor cedentului) si cu conditia ca aceste proceduri sa se desfasoare sub supravegherea unei autoritati publice competente (care poate fi un judecator sindic desemnat conform legislatiei nationale), un stat membru poate prevedea ca:

(a) sub rezerva articolului 3 alineatul (1), obligatiile cedentului care decurg din orice contract de munca sau raport de munca si platibile inainte de transfer sau inainte de deschiderea procedurilor de insolvabilitate, nu sunt transferate cesionarului, cu conditia ca asemenea proceduri, conform legislatiei statului membru respectiv, sa creeze un sistem de protectie cel putin echivalent cu cel stabilit in situatii reglementate de Directiva 80/987/CEE a Consiliului din 20 octombrie 1980 privind apropierea legislatiilor statelor membre referitoare la protectia salariatilor in cazul insolvabilitatii angajatorului [7], si, sau alternativ, ca

(b) cesionarul, cedentul sau persoana sau persoanele ce indeplinesc functiile cedentului, pe de o parte, si reprezentantii salariatilor, pe de alta parte, pot cadea de acord asupra unor schimbari ale conditiilor de munca ale salariatilor, in masura in care legislatia sau practica curenta permit acest lucru, astfel incât sa se garanteze incadrarea in munca a acestora, asigurând supravietuirea intreprinderii, unitatii sau a partii de intreprindere sau de unitate.

(3) Un stat membru poate aplica alineatul (20) litera (b) pentru orice transfer, in cazul in care cedentul se afla intr-o criza economica grava definita de legislatia nationala, cu conditia ca aceasta situatie sa fie declarata de catre o autoritate publica competenta si sa fie deschisa controlului judiciar, cu conditia ca aceste dispozitii sa fie deja in vigoare in legislatia nationala la 17 iulie 1998.

Comisia prezinta un raport cu privire la efectele prezentei dispozitii inainte de 17 iulie 2003 si prezinta Consiliului propunerile care se impun.

(4) Statele membre iau masuri adecvate pentru a preveni folosirea abuziva a procedurilor de insolvabilitate care au drept scop privarea lucratorilor de drepturile care rezulta din prezenta directiva.

Articolul 6

(1) Daca intreprinderea, unitatea sau partea de intreprindere sau de unitate isi pastreaza autonomia, statutul si functia reprezentantilor sau a reprezentarii lucratorilor afectati de transfer se mentin, in conformitate cu aceleasi modalitati si in aceleasi conditii care existau inainte de data transferului in temeiul unei dispozitii legale, de reglementare si administrative sau al unui acord, daca sunt intrunite conditiile necesare pentru constituirea reprezentarii salariatilor.

Primul paragraf nu se aplica daca, sub rezerva dispozitiilor legale, de reglementare si administrative sau a practicii din statele membre sau in termenii unui acord cu reprezentantii salariatilor, conditiile necesare pentru noua desemnare in functie a reprezentantilor salariatilor sau pentru constituirea din nou a reprezentarii salariatilor sunt indeplinite.

In cazul in care cedentul face obiectul unei proceduri de faliment sau al unei proceduri asemanatoare de insolvabilitate, instituite in vederea lichidarii activelor cedentului si care se afla sub controlul unei autoritati publice competente (care poate fi un judecator sindic autorizat de o autoritate publica competenta), statele membre pot lua masurile necesare pentru a se asigura ca salariatii transferati sunt reprezentati corespunzator, pâna la noua alegere sau desemnare a reprezentantilor salariatilor.

Daca intreprinderea, unitatea sau partea de intreprindere sau de unitate nu isi pastreaza autonomia, statele membre iau masurile necesare pentru a se asigura ca salariatii transferati, care aveau reprezentanti si inaintea transferului, continua sa fie reprezentati adecvat in timpul perioadei necesare pentru constituirea din nou a reprezentarii salariatilor sau noua desemnare in functie a reprezentantilor salariatilor, in conformitate cu legislatia sau practica nationala.

(2) Daca mandatul reprezentantilor salariatilor afectati de transfer expira ca rezultat al transferului, reprezentantii continua sa beneficieze de protectia asigurata prin acte cu putere de lege si acte administrative sau prin practica statelor membre.

CAPITOLUL III

Informarea si consultarea

Articolul 7
(1) Cedentul si cesionarul trebuie sa informeze reprezentantii salariatilor respectivi, afectati de transfer, cu privire la:

- data transferului sau data propusa pentru transfer;

- motivele transferului;

- consecintele juridice, economice si sociale ale transferului pentru lucratori;

- masurile preconizate cu privire la lucratori.

Cedentul trebuie sa ofere astfel de informatii reprezentantilor salariatilor sai in timp util, inainte ca transferul sa fie efectuat.

Cesionarul trebuie sa ofere astfel de informatii reprezentantilor salariatilor sai in timp util si, in orice caz, inainte ca salariatii sai sa fie direct afectati de transfer, in ceea ce priveste conditiile de munca si de incadrare in munca.

(2) In cazul in care cedentul sau cesionarul preconizeaza masuri in privinta salariatilor lor, acesta se consulta cu reprezentantii salariatilor sai in timp util, astfel incât sa se ajunga la un acord.

(3) Statele membre ale caror acte cu putere de lege si acte administrative prevad ca reprezentantii salariatilor pot recurge la o comisie de arbitraj pentru a obtine o hotarâre in privinta masurilor care sunt luate cu privire la salariati, pot limita obligatiile prevazute la alineatele (1) si (2) in cazurile in care transferul efectuat determina o modificare la nivelul unitatii care poate sa produca dezavantaje serioase pentru un numar insemnat de salariati.

Informarea si consultarea trebuie sa se refere cel putin la masurile preconizate cu privire la salariati.

Informarea si consultarea trebuie sa aiba loc in timp util, inainte ca modificarea la nivel de unitate, la care s-a facut referire la primul paragraf, sa fie efectuata.

(4) Obligatiile prevazute in prezentul articol se aplica indiferent daca decizia care duce la transfer este luata de catre angajator sau de o intreprindere ce controleaza angajatorul.

In cazul unor presupuse incalcari ale obligatiilor de informare si consultare prevazute de prezenta directiva, argumentul fondat pe faptul ca o asemenea incalcare a avut loc pentru ca informarea nu a fost facuta de catre intreprinderea care controleaza angajatorul nu poate fi luat in considerare pentru a justifica o astfel de infractiune.

(5) Statele membre pot limita obligatiile prevazute la alineatele (1), (2) si (3) la intreprinderile si unitatile care, din punctul de vedere al numarului de salariati, indeplinesc conditiile pentru alegerea sau numirea unui organism colegial care sa reprezinte lucratorii.

(6) Statele membre prevad ca, in cazul in care nu exista reprezentanti ai salariatilor intr-o intreprindere sau intr-o unitate, din motive independente de vointa acestora, acestia trebuie sa fie informati in prealabil cu privire la:

- data transferului sau data propusa pentru transfer;

- motivul transferului;

- consecintele juridice, economice si sociale ale transferului pentru salariati;

- masurile preconizate cu privire la lucratori.

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

Articolul 8
Prezenta directiva nu aduce atingere dreptului statelor membre de a aplica sau de a adopta acte cu putere de lege si acte administrative mai favorabile pentru salariati sau de a promova ori de a permite conventii colective sau acorduri incheiate intre partenerii sociali mai favorabile salariatilor.

Articolul 9

Statele membre introduc in ordinile lor juridice interne masurile necesare pentru a permite tuturor salariatilor si reprezentantilor salariatilor prin neaplicarea obligatiilor care decurg din prezenta directiva sa isi valorifice drepturile pe cale judecatoreasca, dupa ce au recurs, eventual, la alte autoritati competente.

Articolul 10

Comisia prezinta Consiliului o analiza a efectelor dispozitiilor prezentei directive inainte de 17 iulie 2006. Comisia propune, de asemenea, orice modificare ce poate parea necesara.

Articolul 11

Statele membre comunica Comisiei textele actelor cu putere de lege si ale actelor administrative pe care le adopta in domeniul reglementat de prezenta directiva.

Articolul 12

Directiva 77/187/CEE, modificata de directiva mentionata in anexa I partea A, se abroga, fara a aduce atingere obligatiilor statelor membre privind termenele de transpunere prevazute in anexa I partea B.

Trimiterile la directiva abrogata se interpreteaza ca trimiteri la prezenta directiva si se citesc in conformitate cu tabelul de corespondenta din anexa II.

Articolul 13

Prezenta directiva intra in vigoare in a douazecea zi dupa publicarea in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.

Articolul 14
Prezenta directiva se adreseaza statelor membre.

Adoptata la Bruxelles, 12 martie 2001.

Pentru Consiliu

Presedintele

B. Ringholm

[1] Aviz emis la 25 octombrie 2000 (nepublicat inca in Jurnalul Oficial).

[2] JO C 367, 20.12.2000, p. 21.

[3] JO L 61, 5.3.1977, p. 26.

[4] A se vedea anexa I partea A.

[5] JO L 48, 22.2.1975, p. 29, inlocuita de Directiva 98/59/CE (JO L 225, 12.8.1998, p. 16).

[6] JO L 206, 29.7.1991, p. 19.

[7] JO L 283, 20.10.1980, p. 23, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Actul de aderare din 1994.

--------------------------------------------------

ANEXA I

PARTEA A

Directiva abrogata si directiva care o modifica

(la care s-a facut referire la articolul 12)

Directiva 77/187/CEE a Consiliului (JO L 61, 5.3.1977, p. 26)

Directiva 98/50/CE a Consiliului (JO L 201, 17.7.1998, p. 88)

PARTEA B

Lista termenelor de transpunere in legislatia nationala

(la care s-a facut referire la articolul 12)

Directiva | Data limita de transpunere |

77/187/CEE | 16 februarie 1979 |

98/50/CE | 17 iulie 2001 |

--------------------------------------------------

ANEXA II

TABEL DE CORESPONDENȚA

Directiva 77/187/CEE | Prezenta directiva |

Articolul 1 | Articolul 1 |

Articolul 2 | Articolul 2 |

Articolul 3 | Articolul 3 |

Articolul 4 | Articolul 4 |

Articolul 4a | Articolul 5 |

Articolul 5 | Articolul 6 |

Articolul 6 | Articolul 7 |

Articolul 7 | Articolul 8 |

Articolul 7a | Articolul 9 |

Articolul 7b | Articolul 10 |

Articolul 8 | Articolul 11 |

- | Articolul 12 |

- | Articolul 13 |

- | Articolul 14 |

- | ANEXA I |

- | ANEXA II |

Nota AvocatNet:
Numai legislatia europeana din editia printata a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene poate fi considerata autentica