Practica judiciara adnotata - Curtea de Apel Bucuresti, Decizia civila nr. 375/2006

Rezumat speta:
Transmisiunea conventionala a calitatii procesuale poate interveni in baza unei intelegeri dintre una din parti si un tert, asa cum este cazul donarii bunului litigios. In acest caz procesul va continua in contradictoriu cu donatarul, care dobândeste calitatea procesuala activa sau pasiva pe care o avea donatorul si se substituie acestuia in orice faza procesuala. Astfel fiind, invocarea necesitatii verificarii conditiilor de valabilitate ale contractului de vânzare-cumparare in contradictoriu cu mostenitorii cumparatoarei care a donat ulterior imobilul, ca parte a acestui contract – prin care donatorul dobândise anterior bunul care face obiectul litigiului – , nu este fondata, deoarece acestia nu justifica in prezenta actiune: interes, drept, capacitate procesuala si calitate procesuala.

Cu privire la critica referitoare la gresita apreciere a instantei de apel asupra limitelor investirii din apel, cât timp art. 295 C. pr. civ. nu se refera la analiza criticilor din intâmpinare, limitele devolutionale in apel fiind numai cele cuprinse in cererea de apel, iar reclamantii nu au aderat la apel, cât si critica referitoare la ingreunarea situatiei in propriul apel, cât timp o astfel de critica nu a fost invocata prin motivele de apel, Curtea constata ca acestea sunt nefondate, având in vedere imprejurarea ca in cauza au fost formulate doua apeluri, iar apelul depus de catre cealalta apelanta nu a fost motivat.

Curtea de Apel Bucuresti, decizia civila nr. 357 din 14 februarie 2006

Nota critica de Alexandru-George Ilie


Rezumat nota:
Intr-o actiune in anularea unui act juridic civil toate partile acestuia trebuie citate, având obligatoriu calitate procesuala, intrucât efectele actului si implicit ale nulitatii le privesc in mod nemijlocit.

Instrainarea dreptului real ce face obiectul unui contract translativ in cursul solutionarii actiunii in anularea acestuia nu atrage transmisiunea calitatii procesuale pasive, intrucât actiune in anulare nu are drept obiect dreptul transmis si/sau restituirea posesiei.

Transmisiunea calitatii procesuale pasive cu titlu particular presupune si conditia ca dreptul transmis in timpul litigiului sa fie el insusi dedus judecatii. Recunoasterea transmisiunii cu titlu particular a calitatii procesuale pasive ca urmare a instrainarii dreptului real dedus judecatii, ca o consecinta a prerogativei urmaririi, specifica drepturilor reale, s-a facut in considerarea conservarii posibilitatilor de reusita a actiunii reclamantului chiar in conditiile in care pârâtul a instrainat posesia. In cazul actiunii in anulare aceste ratiuni nu se regasesc, intrucât, obiectul acesteia nefiind recunoasterea dreptului real si/sau restituirea posesiei, nici reusita sa nu este conditionata de substituirea partii cu succesorul sau cu titlu particular.

Actiunea in anularea unui act translativ de drepturi reale este intotdeauna o actiune personala. Derivând din incalcarea a legalitatii, actiunea nu protejeaza nici drepturile transmise prin act si nici un alt drept subiectiv de proprietate preexistent, ci sanctioneaza incalcarea limitelor libertatii de a contracta a partilor sale, calitatea procesuala fiind justificata exclusiv de existenta interesului, caracterizat diferit in functie de cauza concreta de nulitate;

Actiunea in anulare este autonoma in raport cu actiunea in repunerea partilor in situatia anterioara si in raport cu actiunea in revendicarea lucrului transmis, acestea neconstituind premisa ci consecinta actiunii in anulare (având asadar caracter accesoriu), motiv pentru care sunt incapabile sa ii defineasca natura.