Directiva Consiliului din 20 decembrie 1985 privind protectia consumatorilor in cazul contractelor negociate in afara spatiilor comerciale (85/577/CEE).
Consiliul Comunitatilor Europene,
avand in vedere Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene, in special articolul 100,
avand in vedere propunerea Comisiei [1],
avand in vedere avizul Adunarii [2],
avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social [3],
intrucat in practica comerciala curenta din statele membre se incheie contracte sau angajamente unilaterale intre un comerciant si un consumator in afara spatiilor comerciale ale respectivului comerciant si intrucat aceste contracte sau angajamente unilaterale fac obiectul legislatiilor diferite ale statelor membre;
intrucat o neconcordanta intre aceste legislatii poate afecta in mod direct functionarea pietei comune; intrucat este necesara, in consecinta, apropierea legislatiilor in acest domeniu;
intrucat programul preliminar al Comunitatii Economice Europene privind politica de protectie si informare a consumatorilor [4] prevede, inter alia, la punctele 24 si 25 ca trebuie adoptate masuri corespunzatoare pentru protectia consumatorilor impotriva practicilor comerciale abuzive din domeniul vanzarilor la domiciliul clientului; intrucat cel de-al doilea program al Comunitatii Economice Europene privind politica de protectie si informare a consumatorilor [5] a confirmat continuarea actiunilor si prioritatilor definite de programul preliminar;
intrucat contractele incheiate in afara spatiilor comerciale ale comerciantului se caracterizeaza prin faptul ca initiativa negocierilor contractuale ii apartine, de obicei, comerciantului, iar consumatorul nu este pregatit pentru aceste negocieri sau nu se asteapta la acestea; intrucat, adeseori, consumatorul nu poate compara calitatea si pretul ofertei cu alte oferte; intrucat acest element surpriza exista in general nu numai in contractele incheiate la domiciliul clientului, ci si in alte forme de contract incheiate de comerciant in afara spatiilor comerciale;
intrucat trebuie sa i se dea consumatorului dreptul de a rezilia contractul intr-un interval de cel putin sapte zile, pentru a i se oferi posibilitatea de a evalua obligatiile care decurg din contract;
intrucat trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a se asigura informarea consumatorului, in scris, cu privire la aceasta perioada de reflectie;
intrucat nu trebuie afectata libertatea statelor membre de a mentine sau de a introduce o interdictie, totala sau partiala, de incheiere a contractelor in afara spatiilor comerciale, in masura in care statele membre considera ca aceasta este in interesul consumatorilor,
Adopta prezenta Directiva:
Articolul 1
(1) Prezenta directiva se aplica tuturor contractelor in temeiul carora un comerciant furnizeaza bunuri sau servicii unui consumator si care sunt incheiate:
- in timpul unei excursii organizate de comerciant in afara spatiilor sale comerciale sau
- in timpul unei vizite a comerciantului:
(i) la domiciliul consumatorului sau la domiciliul altui consumator;
(ii) la locul de munca al consumatorului,
in cazul in care vizita nu se efectueaza la cererea expresa a consumatorului.
(2) Prezenta directiva se aplica, de asemenea, contractelor de furnizare a bunurilor sau serviciilor, altele decat cele pentru care consumatorul a solicitat vizita comerciantului, in conditiile in care consumatorul, atunci cand a solicitat vizita, nu stia sau nu putea sti in mod normal ca furnizarea acestor alte bunuri sau servicii facea parte din activitatile comerciale sau profesionale ale comerciantului.
(3) Prezenta directiva se aplica, de asemenea, contractelor cu privire la care a fost facuta o oferta de catre consumator, in conditii asemanatoare celor descrise la alineatul (1) sau la alineatul (2), desi consumatorul nu a fost obligat in temeiul acestei oferte inainte de acceptarea acesteia de catre comerciant.
(4) Prezenta directiva se aplica, de asemenea, ofertelor contractuale facute de catre consumator, in conditii asemanatoare celor descrise la alineatul (1) sau la alineatul (2), atunci cand consumatorul este obligat in temeiul ofertei sale.
Articolul 2
In sensul prezentei directive:
"consumator" inseamna orice persoana fizica, care, in tranzactiile reglementate de prezenta directiva, actioneaza in scopuri care pot fi considerate in afara activitatii sale profesionale;
"comerciant" inseamna orice persoana fizica sau juridica, care, la incheierea tranzactiei in cauza, actioneaza in cadrul activitatii sale comerciale si profesionale, precum si orice persoana care actioneaza in numele sau pe seama unui comerciant.
Articolul 3
(1) Statele membre pot decide ca prezenta directiva sa se aplice doar contractelor in care contravaloarea de platit de catre consumator depaseste o suma stabilita. Aceasta suma nu poate depasi 60 ECU.
Consiliul, hotarand la propunerea Comisiei examineaza si, dupa caz, revizuieste aceasta suma din doi in doi ani si pentru prima data la patru ani de la notificarea prezentei directive, tinand seama de evolutia economica si monetara in Comunitate.
(2) Prezenta directiva nu se aplica:
(a) contractelor privind construirea, vanzarea si inchirierea de bunuri imobiliare sau contractelor privind alte drepturi referitoare la bunurile imobiliare.
Contractele de furnizare de bunuri si de incorporare a lor in bunurile imobiliare sau contractele de reparatie a bunurilor imobiliare sunt prevazute de prezenta directiva;
(b) contractelor de furnizare de produse alimentare sau bauturi sau de alte bunuri destinate consumului curent in gospodarie, livrate prin distribuitori care efectueaza vizite frecvente si regulate;
(c) contractelor de furnizare de bunuri si servicii, in cazul in care sunt indeplinite urmatoarele trei conditii:
(i) contractul sa fie incheiat pe baza catalogului unui comerciant pe care consumatorul sa fi avut ocazia sa-l citeasca in absenta reprezentantului comerciantului;
(ii) sa fie prevazuta o continuitate a contactului intre reprezentantul comerciantului si consumator privind respectiva tranzactie sau orice alta tranzactie ulterioara;
(iii) atat catalogul, cat si contractul sa informeze in mod clar consumatorul asupra dreptului de a returna bunurile furnizorului in termen de cel putin sapte zile de la data primirii sau de a rezilia contractul in decursul acestei perioade fara nici o alta obligatie decat cea de a avea grija de bunuri;
(d) contractelor de asigurari;
(e) contractelor de valori mobiliare.
(3) Prin derogare de la articolul 1 alineatul (2), statele membre pot sa nu aplice prezenta directiva contractelor de furnizare de bunuri sau servicii care au o legatura directa cu bunurile sau serviciile cu privire la care consumatorul a solicitat vizita comerciantului.
Nota AvocatNet:
Numai legislatia europeana din editia printata a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene poate fi considerata autentica.
#PAGEBREAK#
Articolul 4
In cazul tranzactiilor mentionate la articolul 1, comerciantul trebuie sa informeze in scris consumatorul despre dreptul acestuia de a rezilia contractul in termenul stabilit la articolul 5, precum si numele si adresa persoanei fata de care isi poate exercita acest drept.
Aceasta notificare este datata si mentioneaza informatiile care sa permita identificarea contractului. Aceasta este furnizata consumatorului in cazurile:
(a) prevazute la articolul 1 alineatul (1), in momentul incheierii contractului;
(b) prevazute la articolul 1 alineatul (2), pana in momentul incheierii contractului;
(c) prevazute la articolul 1 alineatul (3) si articolul 1 alineatul (4), in cazul in care oferta este facuta de consumator.
Statele membre se asigura ca legislatia nationala in domeniu prevede masuri adecvate privind protectia consumatorului in cazurile in care nu este furnizata informatia prevazuta de prezentul articol.
Articolul 5
(1) Consumatorul are dreptul de a renunta la efectele angajamentului sau prin expedierea unei notificari intr-un termen de cel putin sapte zile de la data la care a primit informatia mentionata la articolul 4, in conformitate cu procedura prevazuta de legislatia nationala. Este suficient ca notificarea sa fie trimisa inaintea expirarii acestui termen.
(2) Notificarea are ca efect eliberarea consumatorului de orice obligatie care decurge din contractul reziliat.
Articolul 6
Consumatorul nu poate renunta la drepturile care ii sunt conferite prin prezenta directiva.
Articolul 7
In cazul in care consumatorul isi exercita dreptul de renuntare, efectele juridice ale acestei renuntari sunt reglementate de legislatia interna, in special in ceea ce priveste rambursarea platilor aferente bunurilor sau prestarilor de servicii, precum si returnarea bunurilor primite.
Articolul 8
Prezenta directiva nu impiedica statele membre sa adopte sau sa mentina prevederi mai favorabile pentru protectia consumatorilor in domeniul pe care il reglementeaza.
Articolul 9
(1) Statele membre iau toate masurile necesare pentru a se conforma prezentei directive in termen de douazeci si patru de luni de la data notificarii [6]. Statele membre informeaza de indata Comisia cu privire la aceasta.
(2) Comisiei ii sunt comunicate de statele membre textele principalelor dispozitii de drept intern pe care le adopta in domeniul reglementat de prezenta directiva.
Articolul 10
Prezenta directiva se adreseaza statelor membre.
Adoptata la Bruxelles, 20 decembrie 1985.
Pentru Consiliu
Presedintele
R. Krieps
[1] JO C 22, 29.1.1977, p. 6; JO C 127, 1.6.1978, p. 6.
[2] JO C 241, 10.10.1977, p. 26.
[3] JO C 180, 18.7.1977, p. 39.
[4] JO C 92, 25.4.1975, p. 2.
[5] JO C 133, 3.6.1981, p. 1.
[6] Prezenta directiva a fost notificata statelor membre la 23 decembrie 1985.
Comentarii articol (0)