Noul Cod civil, reglementat prin Legea nr.287/2009, neintrat inca in vigoare, aduce elemente de noutate in privinta dreptului familiei, consacrand in mod expres aceasta institutie, care pana in prezent are o reglementare proprie prin Codul familiei, in vigoare inca din 1954. Se introduce astfel posibilitatea viitorilor soti de a opta intre trei regimuri matrimoniale, dintre care acestia si-l pot alege pe cel care corespunde stilului lor de viata.
Casatoria implica raporturi patrimoniale specifice intre soti. Raporturile patrimoniale civile sunt guvernate de principiul libertatii economice a persoanei, care este libera sa dispuna de avutul sau. Starea de casatorie, cu intreg complexul de drepturi si obligatii subsecvente, completand gama atributelor de identificare a persoanei fizice, produce profunde modificari in statutul patrimonial al sotilor, astfel incat se spune ca
"nu exista casatorie fara regim matrimonial".
Libertatea alegerii regimului matrimonial asigura instituirea unui regim matrimonial concret adaptat nevoilor sotilor, mentalitatilor si a posibilitatilor lor si, de aceea, regimurile matrimoniale bazate pe acest principiu sunt preferabile regimurilor matrimoniale legale, unice si imperative.
Astfel, in prezent, sub reglementarea Codului Familiei , in vigoare, de sorginte comunista (pentru care proprietatea privata nu exista), ne supunem regimului comunitatii de bunuri, ca regim legal, obligatoriu si imuabil, ceea ce inseamna ca toate bunurile dobandite de soti de la data incheierii casatoriei sunt bunuri comune (art.30 C.fam), existand reglementate in mod concret categoriile de bunuri care sunt considerate bunuri proprii (art.31), fara a putea deroga de la aceste prevederi sub nicio forma, orice conventie contrara fiind lovita de nulitate.
Aceasta situatie a fost deseori criticata in doctrina si in practica, avand in vedere ca o mare parte a statelor moderne ofera posibilitatea sotilor pentru a opta intre regimul separatiei de bunuri si regimul comunitatii conventionale, existand totusi si un regim legal, care se va aplica daca sotii nu au facut o alegere proprie.
Indiferent de regimul matrimonial aplicabil, sotii sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casatoriei, daca prin conventie matrimoniala nu s-a prevazut altfel. Orice conventie care prevede ca suportarea cheltuielilor casatoriei revine doar unuia din soti este considerata nescrisa, deoarece este firesc ca fiecare din soti sa participe, in functie de veniturile fiecaruia la bunul mers al casatoriei, astfel ca art. 326 prevede ca munca oricaruia dintre soti in gospodarie si pentru cresterea copiilor reprezinta o contributie la cheltuielile casatoriei.
Regimul comunitatii legale
Daca in vechea reglementare din Codul Civil, regula era reprezentata de regimul separatiei de bunuri, potrivit noului cod civil, regimul de drept comun sau regula in materie ramane regimul comunitatii legale. Astfel conditia incheierii de conventii matrimoniale este ceruta numai pentru regimul separatiei de bunuri sau regimul comunitatii conventionale ; de asemenea art. 294 prevede ca regimul juridic al comunitatii conventionale se va completa cu dispozitii legale privind regimul comunitatii legale.
Indiferent de regimul matrimonial pentru care vor opta, viitorii soti vor trebui sa il indice imediat dupa incheierea casatoriei facandu-se in acest sens mentiune pe actul de casatorie, el producand efecte in raporturile dintre soti din ziua incheierii casatoriei, iar fata de terti dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate, constand in inscrierea actului de casatorie si, daca este cazul a conventiei matrimoniale intr-un registru special tinut de judecatoria in a carei circumscriptie isi au domiciliul comun sotii. In ceea ce priveste regimul comunitatii legale, noul cod civil pastreaza elemente din reglementarea in vigoare dar aduce si o serie de modificari, cele mai multe expresie a modificarii contextului social si economic la care se raporteaza reglementarea..
Astfel, si in noua reglementare in cadrul regimului comunitatii legale coexista trei patrimonii:- patrimoniul propriu sotului, alcatuit din drepturi si obligatii calificate de lege ca fiind proprii; - patrimoniul propriu sotiei, de asemenea alcatuit din drepturi si datorii proprii; - comunitatea alcatuita dintr-o latura activa ( drepturi si bunuri dobandite in timpul casatoriei) si o latura pasiva ( datorii calificate de lege ca fiind datorii comune ale sotilor).
Reglementarea noua insa se infatiseaza a fi mai completa decat cea actuala, gasindu-si reglementare expresa o serie de aspecte cu privire la care in prezent in doctrina si in jurisprudenta opiniile sunt contradictorii in privinta laturii active se remarca mentinerea prezumtiei de comunitate, codul civil statuand ca bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt bunuri comune in devalmasie ale sotilor (art. 266).
Regimul separatiei de bunuri
Regimul separatiei de bunuri presupune recunoasterea unui drept de proprietate exclusiva pentru bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei si asupra bunurilor pe care sotul le-a dobandit singur in timpul casatoriei. La adoptarea acestui regim, sotii trebuie sa intocmeasca un inventar al bunurilor mobile care apartin fiecaruia dintre ei la data incheierii casatoriei. In lipsa inventarului dreptul de proprietate exclusiva se prezuma, pana la proba contrara, in favoarea sotului posesor.
Bunurile dobandite de soti impreuna apartin acestora in proprietate comuna pe cote parti. Un sot se poate folosi de bunurile celuilalt sot, daca acesta nu se opune, caz in care acesta are obligatiile unui uzufructuar, fiind obligat sa restituie fructele si veniturile existente la data solicitarii lor de catre sotul proprietar sau dupa caz la data incetarii sau schimbarii regimului matrimonial. In materia datoriilor sotii nu raspund solidar decat pentru obligatiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor. In rest nici unul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte savarsite de celalalt sot.
Regimul comunitatii conventionale
Sub aspectul domeniului de aplicare a acestui regim, noul cod prevede in mod expres faptul ca acesta se va aplica numai in limitele si in conditiile prevazute de lege, atunci cand prin conventie matrimoniala se deroga de la regimul comunitatii legale, cu precizarea ca in masura in care prin conventia matrimoniala nu se prevede altfel, regimul juridic al comunitatii conventionale se completeaza cu cel al comunitatii legale. Conventii matrimoniale intervenite intre soti pot avea ca obiect: includerea in comunitatea de bunuri a bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei sau restrangerea comunitatii de bunuri numai la acestea; restrangerea comunitatii de bunuri numai la bunurile indicate in conventie, indiferent de momentul dobandirii ;obligativitatea acordului ambilor soti pentru incheierea anumitor acte de administrare; includerea clauzei de preciput, care consta in dreptul recunoscut in favoarea sotului supravietuitor de a prelua fara plata, din masa succesorala, unul sau mai multe bunuri detinute in devalmasie sau coproprietate.
Sub sanctiunea nulitatii absolute, conventiile matrimoniale se vor incheia inainte de casatorie prin act autentic notarial, cu consimtamantul personal al viitorilor soti. Prin
conventia matrimoniala se stabileste regimul matrimonial ales, fiind interzisa sub sanctiunea nulitatii absolute orice clauza prin care s-ar deroga de la prevederile legale ale regimului matrimonial pentru care s-a optat. Sunt de asemenea interzise clauzele prin care s-ar aduce atingere egalitatii dintre soti, responsabilitatii parintesti sau devolutiunii succesorale legale.
Comentarii articol (13)