UPDATE: Din 25 octombrie 2013 numai firmele cu datorii de peste 40.000 lei isi vor putea cere singure insolventa. Noul Cod al Insolventei a fost publicat

OUG nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 620 din 4 octombrie 2013 si va intra in vigoare pe 25 octombrie 2013.

Guvernul a aprobat actul normativ in sedinta din 2 octombrie 2013 ca ordonanta de urgenta si nu ca proiect de lege, forma in care a fost lansat in dezbatere publica de Ministerul Justitiei.

Principala noutate adusa de noile reglementari care vor intra in vigoare pe 25 octombrie 2013 se refera la faptul ca debitorii vor putea cere intrarea in insolventa doar daca au o datorie mai mare de 40.000 de lei. 

De asemenea, actul normativ stabileste ca procedura insolventei va dura doar un an de zile si nu trei, asa cum era prevazut in prezent. In plus, aceasta procedura va putea fi aplicata si de regiile autonome, insa nu si de cei care practica profesii liberale.

In acelasi timp, OUG nr. 91/2013 include intr-un singur act normativ legislatia generala, aplicabila tuturor operatorilor economici, legislatia speciala, incidenta institutiilor de credit si societatilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolventei grupurilor de societati si reglementarea insolventei transfrontaliere.

Ce prevede Noul Cod al Insolventei?

Noile dispozitii care vor intra in vigoare pe 25 octombrie 2013 stabilesc o valoare prag pentru firmele care vor sa intre in solventa. Daca in actuala legislatie era impusa o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii doar pentru creditor, prin noile relgementari este instituita o valoare prag si pentru debitor, aceeasi cu cea stabilita pentru creditor, respectiv 40.000 lei.

Cu alte cuvinte, debitorul va putea cere insolventa doar daca are datorii mai mari de 40.000 lei.

“Valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori cat si pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat”, se arata in actul normativ.

De asemenea, documentul citat prevede ca nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii insolventei.

Totusi, in cazul in care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii de insolventa se achita in conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. In cazul in care planul esueaza, acestea se datoreaza pana la data deschiderii procedurii falimentului.

Cu alte cuvinte, firmele nu vor plati dobanzi sau penalitati pentru datoriile existente inainte de intrarea insolventa, insa vor plati pentru obligatiile fiscale pe care le au dupa deschiderea procedurii de insolventa.

In acelasi timp, Noul Cod al Insolventei egalizeaza regimul deschiderii procedurii in cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

Potrivit OUG nr. 91/2013, insolventa se aplica profesionistilor, cu exceptia celor care exercita profesii liberale. Mai mult, actul normativ precizeaza ca vor putea cere insolventa, pe langa societatile comerciale, si regiile autonome. Totusi, institutiile de invatamant preuniversitar si universitar nu vor putea intra in insolventa.

Planul de reorganizare trebuie executat intr-un un an de zile

Noul Cod al Insolventei stabileste ca planul de reoganizare va putea fi propus de:

• debitor, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la publicarea tabelului definitiv de creante;
• administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la indeplinirea unuii termen de 30 de zile de la data publicarii tabelului definitiv de creante;
• unul sau mai multi creditori, detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitv de creante, in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia.

Totusi, nu va putea propune un plan de reorganizare debitorul care a mai apelat la procedura insolventei in ultimii cinci ani.

O alta prevedere importanta la acest capitol este cea privind durata planului de reorganizare. Potrivit ordonatei care va intra in vigoare pe 25 octombrie 2013, executarea planului de reorganizare nu va putea depasi un an. Concret, insolventa va dura doar un an de zile si nu trei asa cum prevedea pana acum legislatia in vigoare.

In continuare, actul normativ prevede ca planul de reorganizare va putea fi prelungit pana la 12 luni, dar nu mai mult de doi ani.

Noul cod face referire si la evitarea situatiei in care sunt aprobate planuri de reorganizare sustinute de un numar mic de creditori.

Mai precis, pentru evitarea unei asemenea situatii, noile dispozitii introduc un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv necesita intrunirea acordului a creditorilor care detin 50% din totalul valoric al masei credale. Initial, in varianta  codului de insolventa supusa dezbaterii publice, procentul era de 30%.

Super-prioritati la restituirea datoriilor

In acelasi timp, documentul introduce o super-prioritate pentru finantarile acordate in timpul procedurii, inclusiv in perioada de observatie.

“Finantarile acordate debitorului in perioada de observatie in vederea desfasurarii activitatilor curente, cu acordul comitetului creditorilor, beneficiaza de prioritate la restituire”, precizeaza sursa citata.

Astfel, aceste finantari se vor garanta, in principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formeaza obiectul unor cauze de preferinta, iar in subsidiar, daca nu exista astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinta.

Noile reglementari aduc noutati si in ceea ce priveste termenul in actiunile incidentale. Astfel, actiunile incidentale (fond si apel) se judeca in conformitate cu dispozitiile noului Cod de procedura civila cu privire la judecata in prima instanta, cu mentiunea ca:

• termenul pentru depunerea intampinarii este de maximum 10 zile de la comunicare,
• raspunsul la intampinare nu este obligatoriu,
• iar judecatorul sindic fixeaza, prin rezolutie, in termen de maximum 3 zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei.

Actul normativ mai prevede ca intrunirile comitetului creditorilor urmeaza sa aiba loc ori de cate ori este cazul (nu neaparat lunar, ca in legea actuala), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenta fizica.

“Comitetul creditorilor se intruneste ori de cate ori este necesar la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, dupa caz sau  la cererea oricarui membru al Comitetului Creditorilor. Comunicarea si votul se vor putea efectua prin orice mijloc care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia”, precizeaza actul normativ.

De asemenea, in OUG nr. 91/2013 sunt reglementate instrumentele de prevenire a insolventei si anume mandatul ad-hoc si concordatul preventiv.

Mai exact, "mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla", mentioneaza documentul citat.

In ceea ce priveste cel de al doilea instrument de prevenire a insolventei, concordatul preventiv, acesta este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, se arata in proiect. Prin acest contract, debitorul propune un plan de redresare si de realizare a creantelor creditorilor asupra sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla.

Judecatorii vor ca Avocatul Poporului sa sesizeze CCR in cazul Codului insolventiei

Uniunea Judecatorilor din Romania cere CSM sa sesizeze Avocatul Poporului pentru a supune Noul Cod al insolventei controlului Curtii Constitutionale, sustinand ca actul normativ nesocoteste flagrant dispozitiile articolului 115 din Constitutie, ce limiteaza situatiile in care Guvernul poate emite ordonante de urgenta, informeaza Mediafax.

"Adoptarea unui cod juridic, asa cum este Codul insolventei, prin ordonanta de urgenta este un act fara precedent, care nesocoteste flagrant dispozitiile art.115 din Constitutia Romaniei, ce limiteaza in mod expres situatiile in care Guvernul poate emite ordonante de urgenta", sustin reprezentantii UNJR, citati de Mediafax.

In opinia acestora, noul Cod al insolventei este un act normativ de o importanta deosebita, cu implicatii majore asupra desfasurarii activitatii economice, astfel ca prevederile acestuia necesitau adoptarea sa ca proiect de lege, precedata de o dezbatere publica reala si urmata de o dezbatere in forul legislativ. In acest mod, prevederile din noul cod ar fi fost aplicate in mod unitar si ar fi dus la o mai buna administrare a procedurilor de insolventa.

"Fara a avea o justificare obiectiva si juridica reala, Guvernul Romaniei a decis, in mod iresponsabil, sa adopte Codul insolventei fara a organiza o dezbatere publica reala, in primul rand cu institutiile ce trebuie sa asigure aplicarea corecta, unitara si eficienta a dispozitiilor din Cod, si anume sistemul judiciar si practicienii in insolventa. Intalnirile organizate la Ministerul Justitiei pe tema noului Cod al insolventei au avut loc in timpul vacantei judecatoresti, iar la acestea au participat extrem de putini judecatori specializati in acest domeniu", au adaugat reprezentantii UNJR.

Potrivit acestora, in conditiile in care noul Cod al insolventei va intra in vigoare in termen de 20 de zile, aprofundarea lui de catre judecatorii sindici si practicienii in insolventa nu va putea fi facuta in mod temeinic, astfel incat sa poata fi asigurata aplicarea lui in mod unitar.

"La fel de grav este si faptul ca, incalcand principiul transparentei, Guvernul a adoptat un act normativ intr-o forma ce a suferit modificari fata de cea initiala ce a fost afisata pe site-ul Ministerului Justitei, creand astfel suspiciuni in legatura cu motivatiile reale ale adoptarii acestui act normativ", informeaza sursa citata.

UNJR atrage atentia si asupra faptului ca o serie de prevederi din noul cod ridica serioase probleme de constitutionalitate, amintind in acest sens dispozitiile referitoare la aplicarea actului normativ si pentru procedurile de insolventa deschise anterior.

"In aceste conditii, UNJR solicita Consiliului Superior al Magistraturii sa sesizeze Avocatul Poporului in vederea supunerii Codului insolventei controlului de constitutionalitate in fata Curtii Constitutionale, in principal in privinta constitutionalitatii masurii de adoptare a acestui act normativ prin ordonanta de urgenta", mentioneaza aceeasi sursa.

UNJR mai solicita Consiliului Superior al Magistraturii sa sesizeze Parlamentul, pentru ca, in temeiul articolului 76 din Constitutie, sa fie supusa dezbaterii in Parlament, in procedura de urgenta, ordonanta de adoptare a Codului insolventei.

"De asemenea, solicitam Ministrului Justitiei sa explice public motivele pentru care a avizat acest act normativ fara a realiza un studiu de impact asupra sistemului judiciar, asa cum se impunea cu necesitate, precum si care sunt masurile de ordin administrativ si logistic pe care le-a luat pentru a asigura implementarea dispozitiilor din noul cod al insolventei", au precizat judecatorii.