avocatnet.ro 
De la 1 februarie, intra in vigoare un nou Cod Penal, potrivit Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, si un nou Cod de procedura penala, conform Legii nr. 255/2013 de punere in aplicare a noului Cod de procedura penala.
Avand in vedere multitudinea de noi reglementari care urmeaza sa intre in vigoare la 1 februarie 2014,Ministerul Justitiei a pus la dispozitia publicului formele actualizate ale actelor normative care vizeaza domeniul dreptului penal, inca de la inceputul lunii septembrie, dupa cum ati putut citi intr-un articol publicat pe AvocatNet.ro, respectiv acestea:
-
Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare;
-
Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare;
-
Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, publicata in Monitorul Oficial nr. 512 din 14 august 2013; mai multe detalii puteti citi aici;
-
Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial nr. 513 din 14 august 2013; mai multe detalii puteti citi aici;
-
Legea nr. 254/013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial nr. 514 din 14 august 2013; mai multe detalii puteti citi aici;
-
Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013.
In plus, pentru a armoniza legislatia, Regulamentul instantelor judecatoresti a fost modificat prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 79/2014. Noul regulament a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 53 din 22 ianuarie 2014, urmand sa intre in vigoare de la 1 februarie.
Noul Cod penal: O alta filozofie a sistemului de pedepse
"Cele mai importante modificari ale Codului penal vizeaza o alta filozofie a sistemului de pedepse prin aducerea limitelor de pedeapsa mai aproape de pedepsele aplicate de catre instante, prin aparitia unor noi modalitati de individualizare a modului de executare si prin inasprirea drastica a modului de sanctionare a pluralitatii de infractiuni", a spus Radu Chirita, avocat coordonator al SCA Chirita si Asociatii.
Cristian Darie, membru fondator al casei de avocatura SPRL Darie, Manea si Asociatii, a spus si el ca noile legislatii in materie penala aduc in prim plan o reglementare in ceea ce priveste executarea pedepselor si a masurilor luate fata de inculpat in cursul cercetarii acestuia, introducandu-se din perspectiva dreptului substantial pedepse cu un maxim special mult mai scazut decat in prezent, iar din punct de vedere procedural reglementandu-se masuri neprivative de libertate.
"Noul Cod penal instituie drept regula cumulul aritmetic pentru individualizarea pedepsei, iar din acest punct de vedere persoanele cercetate penal pentru savarsirea mai multor infractiuni ar putea parea dezavantajate in comparatie cu sistemul legislativ actual, ce impune in majoritatea situatiilor contopirea pedepselor", a detaliat Cristian Darie.
Judecatorul Cristi Danilet, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a scris, pe blog-ul personal, ca in cazul pluralitatii de infractiuni, de exemplu, daca se comit mai multe infractiuni in concurs, pedeapsa rezultanta e stabilita potrivit sistemului de cumul juridic, dar cu un spor obligatoriu si fix, adica pentru pedepse cu inchisoarea, judecatorul va aplica pedeapsa cea mai grea si un spor de o treime din celelalte pedepse stabilite, iar pentru o pedeapsa cu inchisoarea si una cu amenda, se aplica amandoua.
"Pentru infractiunile continuate si cele complexe, pedeapsa poate urca pana la maximul special la care se poate adauga un spor de 3 ani", a explicat Cristi Danilet.
Judecatorul de la CSM a mentionat ca, potrivit noului Cod penal, pedepsele principale pentru persoana fizica sunt detentiunea pe viata, inchisoarea (intre 15 zile si 30 ani) si amenda, in cazul carora va fi introdus sistemul zilelor-amenda, adica pentru o pedeapsa intre 30-400 zile se va plati 10-500 lei/zi.
"Daca nu se plateste amenda, se inlocuieste cu inchisoarea, pentru rea-credinta, sau cu munca in folosul comunitatii, pentru imposibilitate de plata. In cazul unor infractiuni comise pentru obtinerea unui folos material, judecatorul poate aplica, pe langa pedeapsa inchisorii, si pe cea a amenzii", a adaugat Cristi Danilet.
Mai multe detalii despre noile reglementari penale in privinta amenzilor puteti citi aici.
Judecatorul de la CSM a subliniat ca pedepsele complementare din noul Cod penal sunt interzicerea unor drepturi pe 1 - 5 ani, indiferent de cuantumul pedepsei inchisorii sau amenzii, degradarea militara si publicarea hotararii de condamnare, intr-un cotidian local sau central, pe cheltuiala condamnatului. Printre drepturile care pot fi interzise sunt cel de a fi ales, de a alege, de a avea drepturi parintesti, de a purta arme, de a ocupa o functie, de a conduce un vehicul, de a se afla in anumite localitati sau locuri publice, de a comunica sau de a se apropia de victima.
"Ele se vor aplica in cazul pedepsei cu inchisoarea in penitenciar, dupa executarea acesteia, iar in cazul amenzii sau pedepsei cu suspendarea sub supraveghere imediat dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti", a completat Cristi Danilet.
Circumstantele atenuante pot reduce amenzile cu o treime
Judecatorul de la CSM a mai scris ca, potrivit noului Cod penal, daca o persoana este gasita vinovata, poate fi condamnata la:
-
inchisoare cu executare in penitenciar;
-
inchisoare cu suspendare sub supraveghere, daca pedeapsa aplicata este de cel mult 3 ani;
-
aplicarea unui avertisment, daca infractiunea este sanctionata de lege cu pedeapsa de pana in 5 ani inchisoare;
-
amanarea aplicarii pedepsei, daca s-a stabilit o pedeapsa pana in 2 ani de inchisoare pentru o infractiune sanctionata de lege pana in 7 ani; in acest caz judecatorul acorda un termen de 2 ani in care persoana sa indeplineasca anumite obligatii.
"Retinerea circumstantelor atenuante duce la reducerea pedepsei cu o treime, iar a celor agravante duce la aplicarea pedepsei pana la maximul special cu posibilitatea unui spor de 2 ani. Cel care repara pana la primul termen de judecata si integral prejudiciul cauzat beneficiaza, obligatoriu, de reducerea pedepsei cu o treime", a detaliat Cristi Danilet.
Fondatorul Darie, Manea si Asociatii a subliniat si el ca modificarea reglementarilor in ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor privind circumstantele atenuante din noul Cod penal vor avea un mare impact social.
"Daca in prezent judecatorul este obligat a le avea in considerare la momentul induvidualizarii pedepsei, intr-o masura mai mare sau mai mica, avand doar de respectat limite largi stabilite in conformitate cu dispozitiile art. 76 Codul penal, noua reglementare impune judecatorului direct reducerea limitelor de pedeapsa cu o treime", a adaugat Cristian Darie.
Judecatorul de la CSM a precizat ca cele mai multe infractiuni se urmaresc din oficiu, conform noilor reglementari penale. In plus, pentru un numar de 5 infractiuni din Codul penal si mai multe infractiuni din sase legi speciale, partile pot pune capat procesului prin impacare, conform judecatorului de la CSM.
"Exista si un numar de 25 de infractiuni in Codul penal si alte infractiuni cuprinse in 9 legi speciale pentru care este necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate ca sa inceapa urmarirea penala, in cazul carora lipsa sau retragerea plangerii prealabile impiedica desfasurarea procesului penal", a precizat Cristi Danilet.
Despre noile reglementari privind executarea pedepselor puteti citi mai multe aici.
Procesul penal se va desfasura altfel
Coordonatorul Chirita si Asociatii a punctat ca modificari importante in noile reglementari penale si camera preliminara, judecatorii de drepturi si libertati, arestul la domiciliu ca masura preventiva, o alta filozofie privind administrarea probelor, in special a celor testimoniale, si o reglementare mai amanuntita a supravegherii tehnice.
Fondatorul Darie, Manea si Asociatii a adaugat ca noi reglementari penale importante faptul ca, in desfasurarea procesului penal, apar noi etape si proceduri: instaurarea pentru etape distincte ale procesului, atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata, a unor complete specializate sa judece.
"Din punct de vedere procesual penal schimbarile majore intervin in faza urmaririi penale in ceea ce priveste reglementarea unor noi sisteme de restrangere a libertatii inculpatului si de supraveghere a acestuia. Facem vorbire despre noua masura preventiva privativa de libertate, respectiv posibilitatea ca fata de inculpat sa se dispuna masura arestului la domiciliu. Sub imperiul respectarii unor obligatii stricte si dinainte impuse inculpatului, arestul la domiciliu se dispune pe o perioada determinata si consta in obligatiile inculpatului de a nu parasi imobilul unde locuieste fara permisiunea organului judiciar care a dispus masura sau in fata caruia se afla cauza si de a se supune unor restrictii stabilite de acesta", a explicat Cristian Darie.
In plus, fondatorul casei Darie, Manea si Asociatii a precizat ca, desi, aparent neimportant, termenul de prescriptie a raspunderii penale sufera modificari in noul Cod penal.
"Astfel, termenele de prescriptie a raspunderii penale, precum si cele ale executarii pedepsei sunt similare in ambele legislatii, dar elementul de noutate il reprezinta lipsa reglementarii prescriptiei speciale, ce inlatura raspunderea penala oricate intreruperi ar fi intervenit, daca termenul de prescriptie prevazut la art. 122 Cod penal ar fi fost depasit cu inca o data", a detaliat Cristian Darie.
Mediul juridic va suporta un soc
Avocatul coordonator al Chirita si asociatii crede ca mediul juridic va suporta un oarecare soc la data intrarii in vigoare a noilor Coduri, penal si de procedura penala, 1 februarie, pentru ca nici instantele si nici parchetele nu sunt complet pregatite din punct de vedere logistic si institutional sa digere aceste modificari.
"Exista inca dubii privind modul de compunere a completelor de judecata care judeca anumite contestatii, avem o lege tranzitorie care va crea probleme mari, atat din punct de vedere practic, cat si sub aspectul constitutionalitatii, avem procedura de camera preliminara care este, din punctul meu de vedere, neconstitutionala sub aspectul dreptului la un proces echitabil etc. Toate acestea vor afecta cred mediul juridic, care va avea nevoie de ceva timp si efort pentru a se aseza. Din informatiile existente, codurile vor suferi modificari si cu 2 zile inainte de intrarea in vigoare, ceea ce este aberant, fapt care va bulversa odata in plus intreg mediul juridic", a precizat Radu Chirita.
In aceste conditii, activitatea avocatilor de penal va suporta cateva modificari, conform coordonatorului Chirita si Asociatii.
"Din punctul asta de vedere (n.red. - activitatea avocatilor din penal) este importanta dispozitia care permite accesul la dosarul de urmarire penala, secret pana la acest moment. In masura in care accesul va fi asigurat, iar avocatul va avea cunostinta despre actele dosarului de urmarire, avocatii vor renunta la atitutidinea oarecum pasiva din faza de urmarire in care nu prea aveai ce sa faci din lipsa de informatii despre dosar. Cu atat mai mult cu cat legalitatea probatiunii va fi verificata doar la debutul procesului si cu atat mai mult cu cat nu se vor mai administra in faza de judecata probele neconstestate, cred ca avocatii vor trebui sa fie mai activi in faza de urmarire penala", a explicat Radu Chirita.
Noile Coduri penale modifica asistenta sociala
Fondatorul casei de avocatura Darie, Manea si Asociatii a mentionat, insa, ca adoptarea noului Cod penal aduce schimbari importante si in arii conexe acestuia, precum cel de asistenta sociala, avand in vedere, spre exemplu, ca masurile ce se pot dispune fata de un inculpat minor implica cel mai adesea serviciul de probatiune – organ existent si in prezent, insa avand o competenta mult mai restransa.
"De alfel, in sustinerea noilor coduri a fost regandit serviciul de probatiune, reglementat distinct prin Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, ce completeaza reforma in materie penala si procesual penala, lege publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013", a completat Cristian Darie.
Despre sistemul de probatiune, publicatia noastra a scris mai multe aici.
Pe de alta parte, avocatul coordonator al Chirita si Asociatii nu crede ca schimbarile sunt atat de importante incat sa afecteze alte arii ale dreptului, cu exceptia celui penal.
"Pana la urma, grosul infractiunilor vor primi aceeasi definitie, lista de fapte sanctionate penal ramane in linii mari aceeasi, iar cea mai parte a institutiilor de drept penal, substantial sau procedural, se regasesc si in codurile noi, chiar daca anumite aspecte primesc reglementari noi. Codul de procedura penala modifica destul de multe institutii, insa de multe ori doar in forma, nu si in substanta", a apreciat Radu Chirita.
Mediul de afaceri va recepta noul Cod penal ca o dorinta de reformare a sistemului juridic roman
Avocatul de la Chirita si Asociatii a mentionat ca disparitia unor infractiuni, fara ca aceasta sa insemne dezincriminarea lor, precum delapidarea sau a unor infractiuni informatice, va avea un oarecare impact asupra mediului de afaceri, dar nu poate fi atat de important incat sa il afecteze semnificativ.
"Totusi, cat timp rapoartele Comisiei Europene ne imping de ani de zile catre aceste coduri noi, probabil ca intrarea lor in vigoare va fi privita ca o reforma a sistemului de justitie penala, desi eu nu cred ca se reformeaza nimic esential prin aceste coduri, si e posibil ca mediul de afaceri sa recepteze o astfel de schimbare ca o expresiei a dorintei de reformare si stabilitate a mediului juridic roman", a adaugat Radu Chirita.
ContSters303104