Munca la negru: Ce risca si ce castiga angajatorii?

Munca nedeclarata, cunoscuta si sub denumirea de "munca la negru", este acea activitate prestata de un salariat pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, fara a fi respectate prevederile legale in vigoare privind incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca, se mentioneaza intr-o informare a Inspectoratului Teritorial de Munca Bihor.

In plus, aceasta forma de munca nu este evidentiata scriptic, nu este fiscalizata, protejata, asigurata sau asistata social, se mentioneaza pe pagina de internet a Inspectoratului Teritorial de Munca Arad.

Lorena Stoian, Senior Associate in cadrul Predoiu Law Firm, a declarat pentru AvocatNet.ro ca in Romania munca la negru este, din pacate, in continuare o practica tot mai intalnita.

"Conform studiilor de specialitate aproximativ jumatate din locurile de munca din Romania nu sunt incluse in legislatia muncii, iar angajatii nu au dreptul la protectie sociala sau la alte beneficii. Analizand pe termen lung  <<munca fara forme legale>> se pot observa efectele negative care apar atat pentru angajator, cat si pentru angajati", a continuat avocatul.

Din 1 mai, ANAF incepe un proiect de combatere a muncii la negru

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va derula un proiect de combatere a muncii la negru incepand cu 1 mai, iar primii contribuabilii verificati vor fi cei din regiunile Ploiesti si Brasov, se mentioneaza intr-un comunicat al agentiei, remis redactiei.

"ANAF solicita angajatorilor ca in termen de 90 de zile de la demararea proiectului sa ia masuri in vederea conformarii voluntare la obligatiile ce le revin conform prevederilor Codului muncii, Codului fiscal si Codului de procedura fiscala. Precizam ca se vor efectua inspectii si controale la nivelul contribuabililor care prezinta risc in ceea ce priveste evaziunea in domeniul contributiilor sociale, de sanatate si al impozitului pe venit. In activitatea de control vor fi formate si angrenate echipe mixte, in baza acordurilor de cooperare interinstitutionala cu autoritati ale statului, care au competenta in domeniu", se arata in documentul de presa. 

Pe baza rezultatelor, Fiscul va proiecta un model de conformare si va stabili un program riguros de control si de inspectie axat pe identificarea muncii nedeclarate si subdeclarate, proiect ce va fi extins la nivel national incepand cu 1 ianuarie 2015 si pe intreaga perioada de prescriptie a obligatiilor fiscale.

Ce forme poate imbraca munca la negru?

Conform informatiilor celor doua ITM-uri, munca la negru se poate manifesta sub mai multe forme. Printre acestea se numara:

• intelegerea dintre angajator si salariat in urma careia acesta din urma accepta sa presteze munca fara semnarea unui contract individual de munca, fapt care il priveaza de drepturile si obligatiile ce decurg din lege;
• neincheierea contractului individual de munca pentru perioada de proba;
• utilizarea de catre persoanele fizice a unui personal casnic pentru efectuarea unor servicii si lucrari in gospodariile individuale, fara incheierea unui contract individual de munca;
• folosirea in mod ilegal a fortei de munca ziliere sau sezoniere (zilieri, ucenici etc.);
• activitatea nenormata, total neevidentiata si nefiscalizata, desfasurata in afara contractului individual de munca sau conventiei civile, fara stat de plata legal intocmit si plata obligatiilor la bugetul de stat, fara pontaj pentru evidentierea normei de timp, fara documente privind norma de productie si felul muncii si nenominalizarea in nici un fel a persoanei care presteaza munca;
• munca partial neevidentiata si nefiscalizata realizata prin evidenta dubla si asa-numita "plata in mana" reprezentand plus fata de evidenta din documente;
• incorecta evidentiere a productiei realizate in norme de timp epuizante, mai mari de 8 ore, lucratorul fiind abuzat si aflandu-se la discretia patronului;
• munca pe conventia de 3 ore pe zi, care in realitate se desfasoara in intervalul de 8 – 12 ore pe zi.

Perpetuarea muncii la negru la nivelul angajatorilor are la baza mai multe cauze. Astfel, una dintre principalele cauze, potrivit ITM Arad, o reprezinta fiscalitatea considerata de angajatori drept ridicata.

De asemenea, aceeasi sursa mentioneaza ca munca la negru este preferata de angajatori pentru ca marea majoritate a acestora sunt adeptii politicii de obtinere a unor profituri importante pe termen scurt, in detrimentul strategiilor de dezvoltare a firmei pe termen mediu si lung.

Totusi, o alta cauza o reprezinta instabilitatea economico-financiara a unor intreprinderi private din categoria IMM-urilor, informeaza sursa citata.

Conventia civila: o varianta a muncii la negru?

Pana in anul 2011 angajatorii foloseau cu regulitatea conventia civila in raporturile de colaborare cu persoanele fizice, de regula pentru a masca veritabile raporturi de dreptul muncii, ne-a declarat Lorena Stoian.

Atentie! In prezent nu mai exista in Codul civil un contract numit conventie civila de prestari servicii, ci doar un act civil intre doua parti. AvocatNet.ro a scris despre acest subiect AICI.

"In practica au fost o serie de situatii in care organele Inspectiei Muncii cu ocazia controlului efectuat au apreciat ca desi se incheiase o conventie civila, intre parti in realitate exista un raport juridic de munca, fiind astfel supus rigorilor fiscale si conditiilor prevazute de legislatia muncii", a punctat Lorena Stoian.

Potrivit avocatului, normele fiscale reglementeaza o modalitate distincta de impozitare a veniturilor obtinute ca urmare a incheierii unei conventii civile fata de cele obtinute in temeiul unui contract de munca.

Art.7 alin. 1 pct. 2.1 din Codul fiscal prevede ca o activitate poate fi reconsiderata ca fiind activitate dependenta in cazul in care indeplineste cel putin unul dintre urmatoarele criterii:

• beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit si respecta conditiile de munca impuse de acesta, respectiv locul muncii, programul de munca;
• in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materiala a platitorului de venit – spatiul, echipamente si contribuie cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu; 
• platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit (cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate), precum si alte cheltuieli de aceasta natura;
• platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate de munca in contul beneficiarului de venit.

Astfel, organele fiscale pot reconsidera drept venituri de natura salariala orice venituri care indeplinesc unul dintre criteriile mentionate mai sus, a adaugat sursa citata.

Avantajele si dezavantajele muncii nelegale pentru angajatori

Conform ITM Bihor, avantajul muncii la negru obtinut de angajatori este de natura financiara, fiind generat de sustragerea de la plata impozitelor si a contributiilor sociale.

Aceeasi idee este sustinuta si de Antoanela Geaman, avocat in cadrul Forumului AvocatNet.ro, care ne-a declarat ca angajatorii care decid sa angajeze oameni la negru nu mai platesc deloc taxe la stat.

In plus, avand in vedere ca munca la negru nu presupune forme legale, un alt avantaj al angajatorului, enumerat de Antoanela Geaman, ar fi ca acesta ar putea incheia colaborarea cu respectivul angajat mult mai repede, spre deosebire de situatia in care ar exista un contract individual de munca, iar angajatorul ar trebui sa aiba motive intemeiate pentru a concedia salariatul.

"Potrivit unei opinii a unui judecator de curte de apel, Codul muncii este puternic sindicalizat, angajatul fiind mult mai bine protejat decat angajatorul. Prin urmare, un angajat care lucreaza la negru poate fi concediat oricand", a punctat avocatul contactat de noi.

De cealalta parte, munca la negru are si dezvantaje pentru angajator, in sensul ca implica o serie de riscuri la care acesta se expune.

"Daca un angajator are mai mult de cinci angajati care lucreaza la negru, atunci aceasta fapta este considerata infractiune, iar angajatorul va raspunde penal", a precizat Antoanela Geaman.

Totodata, printre dezavantaje se numara si faptul ca prin acceptarea muncii la negru angajatorii se confrunta cu imposibilitatea responsabilizarii angajatilor fata de munca prestata si fata de rezultatele obtinute, dar si cu dificultati de consolidare a unei imagini favorabile in mediul de afaceri, neintrunirea unor conditii de participare la licitatii etc, a subliniat Lorena Stoian, Senior Associate in cadrul Predoiu Law Firm.

Potrivit ITM Bihor, angajatorul, persoana fizica sau juridica care utilizeaza munca nedeclarata are urmatoarele dezavantaje:

• este lipsit de lipsit de posibilitatea legala de a-l responsabiliza pe lucrator pentru eventualele pagube produse de acesta;
• este lipsit de prerogativa disciplinara;
• savarseste o evaziune fiscala, pentru ca fondurile sociale si bugetul de stat sunt pagubite prin sustragerea de la plata contributiilor sociale si a impozitelor.

Amenzile pentru firme ajung si la 10.000 lei

Angajatorii care utilizeaza munca la negru si nu isi platesc taxele catre stat risca amenzi care pot fi si de 10.000 lei.

De exemplu, daca angajatorul nu plateste, timp de 3 luni consecutiv, contributia de asigurari sociale la bugetul asigurarilor sociale de stat, atunci va fi sanctionat cu o amenda de cuprinsa intre 5.000 si 10.000 lei, se mentioneaza in Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Tot cu amenzi de pana la 10.000 lei vor fi sanctionati si angajatorii care, potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca:

• au incadrat in munca, conform legii, persoane din randul beneficiarilor de indemnizatii de somaj si nu au anuntat in termen de 3 zile agentiile pentru ocuparea fortei de munca la care acestia au fost inregistrati;
• nu au comunicat datele, informatiile si nu au prezentat toate inscrisurile si oricare alte date si documente solicitate de organele de control ale agentiilor pentru ocuparea fortei de munca teritoriale, in timpul desfasurarii controlului si in scopul indeplinirii atributiilor prevazute de lege.

Cat il costa pe angajator un salariu de 850 lei?

Conform Codului fiscal, persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajator au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira lunar contributiile de asigurari sociale obligatorii.

Cotele acestor contributii pe care angajatorii trebuie sa le plateasca la stat sunt:

• pentru pensii: pentru conditii normale de munca 20,8%, iar pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii 30,8%;
• pentru sanatate: 5,2%;
• pentru contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate: 0,85%;
• pentru contributia la bugetul asigurarilor de somaj: 0,5%;
• pentru contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, conform legii: 0,15%-0,85%;
• pentru contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale: 0,25%.

Avand in vedere aceste cote, un angajator va trebui sa suporte urmatoarele costuri, in cazul unui salariu brut de 850 lei:

Puteti afla ce taxe trebuie sa plateasca angajatorii si angajatii pentru orice cuantum al salariului utilizand instrumentul Calculator salarii al AvocatNet.ro.

Atentie! Urmariti AvocatNet.ro in zilele urmatoare pentru a citi un material si despre avantajele si dezavantajele muncii la negru in cazul salariatilor.