Potrivit informatiilor de pe pagina de internet a Inspectiei Muncii, in domeniul relatiilor de munca, controalele efectuate de Inspectia muncii pot fi de trei tipuri: de fond, tematice sau de tip campanie.
Controale de fond au ca obiectiv verificarea modului in care angajatorii aplica prevederile legislatiei muncii si a clauzelor contractelor colective de munca, precum si realizarea unei analize de ansamblu a activitatii in domeniul relatiilor de munca si al evidentei muncii, in vederea eliminarii deficientelor constatate si constientizarii angajatorului pentru respectarea legislatiei muncii.
Controalele tematice acopera un numar limitat de domenii dintre cele reglementate de legislatia muncii si se desfasoara intr-o perioada scurta de timp.
"Aceste tipuri de controale ofera o imagine partiala a modului de organizare si desfasurare a activitatii angajatorului, concludenta insa asupra problemei care constituie tema controlului", mentioneaza Inspectia Muncii pe site-ul propriu.
In ceea ce priveste controalele de tip campanie, acestea constau in verificarea inopinata a unui aspect sau a unui numar limitat de aspecte reglementate de legislatia muncii. Controalele tip campanie se desfasoara pe domenii de activitate, fie la nivel national, fie pe zone geografice.
Atunci cand vin in control, inspectorii de munca au o serie de drepturi pe care le pot exercita si care sunt prevazute in Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii.
Potrivit acestui act normativ, inspectorii de munca trebuie sa aiba acces liber, permanent si fara instiintare prealabila, in sediul persoanei juridice si in orice alt loc de munca organizat de aceasta.
De asemenea, inspectorii au dreptul sa solicite angajatorului sau reprezentantului legal al acestuia, precum si salariatilor, singuri ori in prezenta martorilor, documentele si informatiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetarii accidentelor de munca, dar si sa efectueze investigatii sau examene, sa realizeze masuratori sau sa preleveze mostre din produse pentru care se desfasoara actiuni de supraveghere a pietei, iar in cazul in care considera necesar, sa dispuna distrugerea sau scoaterea din uz a produselor care prezinta risc grav.
Prin atributiile functiei lor, inspectorii de munca pot sa ia declaratii scrise fie singuri, fie in prezenta martorilor, de la sariati, angajatori si/sau, dupa caz, reprezentati legali ai acestora, precum si de la alte persoane care pot da informatii despre obiectul controlului efectuat sau al evenimentului cercetat.
Mai mult decat atat, legea le da inspectorilor de munca dreptul sa dispuna sistarea activitatii sau oprirea din functiune a echipamentelor de munca, atunci cand constata o stare de pericol grav si iminent de accidentare sau de imbolnavire profesionala. In plus, ei pot sa dispuna suspendarea sau retragerea autorizatiei de functionare.
Nu in ultimul rand, inspectorii de munca au dreptul sa dispuna masuri atunci cand angajatorul nu isi indeplineste obligatiile legale, dar si sa sesizeze organele de urmarire penala cu privire la abaterile considerate infractiuni.
Masurile luate de inspectorii de munca pot fi contestate pe caile judiciare sau administrative prevazute de lege.
Documentele care trebuie prezentate la controlul ITM privind SSM
Dupa cum am mentionat anterior, in exercitarea atributiilor de control, inspectorii de munca au dreptul sa le solicite angajatorilor, reprezentantilor legali ai acestora, precum si salariatilor, fie singuri, fie in prezenta martorilor, documente si informatii care sunt necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetarii accidentelor de munca.
Potrivit informatiilor publicate pe site-ul Inspectoratului Teritorial de Munca Harghita, atunci cand inspectorii de munca efectueaza un control privind securitatea si sanatatea in munca (SSM), acestia pot sa ceara angajatorilor mai multe acte, care au caracter general sau care au relevanta in domeniul SSM.
Astfel, ITM Harghita informeaza pe pagina sa de internet ca inspectorii de munca pot solicita certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului cu anexele aferente, precum si autorizatia de functionare din punct de vedere al protectiei muncii.
In ceea ce priveste SSM, aceeasi sursa mentioneaza ca inspectorii pot verifica cateva decizii interne ale firmelor, respectiv:
- decizii pentru personalul cu atributii in domeniul SSM;
- decizii pentru componenta serviciului de SSM;
- decizii pentru conducatorii locurilor de munca;
- decizii pentru personalul cu responsabilitati conform NSSM (ex : manipulare –depozitare recipiente cu oxigen; deservire instalatii aer comprimat).
Pe langa acestea, inspectorii pot controla documentele Comitetului de Securitate si Sanatate in munca (CSSM). Conform ITM Harghita, acestea sunt:
- decizia de infiintare;
- raportul anual al conducatorului unitatii in CSSM cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca;
- raportul medicului care asigura supravegherea starii de sanatate a salariatilor;
- planul anual de masuri in domeniul SSM si fondul de cheltuieli necesare;
- programul de activitate al serviciului de SSM.
In cadrul unui control privind SSM, inspectorii evalueaza riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala la locurile de munca si verifica dosarul medical individual, fisa de aptitudini, inscrierea in fisa de aptitudini "Apt pentru lucru la inaltime", foaia de parcurs, raportul de sedinta siguranta circulatiei si nota de comanda reparatii.
Pe site-ul ITM Harghita se precizeaza ca inspectorii vor cerceta si actele privind pregatirea si instructajul in domeniul SSM. Astfel, acestia se vor uita la programele de instruire, testare pe meserii sau activitati, masurile tehnico-organizatorice de prevenire alarmare, interventie, evacuare si prim-ajutor, tematicile de instruire, diploma de absolvire a cursurilor de protectia muncii, testele utilizate pentru evaluarea cunostintelor in procesul de instruire, fisele individuale de instructaj de protectia muncii, procese-verbale care sa ateste modul de efectuare a instructajului periodic si foaia de prezenta.
Mai mult decat atat, inspectorii de munca vor verifica contractul colectiv de munca intocmit la nivelul unitatii (clauzele referitoare la protectia muncii, munca in schimburi si intensitatea acesteia), Regulamentul de Organizare si Functionare, Regulamentul de Ordine Interioara, mentioneaza aceeasi sursa.
In acelasi timp, conform ITM Harghita, firmele trebuie sa pregateasca si masurile tehnice si/sau organizatorice luate pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa si indirecta, determinarile de noxe (in cazul unitatilor cu tehnologii care degaja noxe chimice in vederea stabilirii masurilor specifice de protectia muncii), determinarea limitelor de zgomot la locurile de munca (daca sunt sub cele maxim admise pentru protectia neuropsihica si psihosenzoriala a executantilor), regulile proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la locurile de munca, autorizarea din punctul de vedere al protectiei muncii pentru salariatii care exercita meserii ce trebuie autorizate (electrician, sudor, liftier etc), evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite (vatamatoare, grele si periculoase).
Aceeasi sursa mai precizeaza ca inspectorii de munca au dreptul sa solicite si certificatele medicale cu diagnostic "accident", implementarea noilor prescriptii minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate in munca, documentul privind protectia la explozie si evaluarea riscurilor de explozie.
Tot in categoria actelor verificate de inspectorii de munca, ITM Harghita incadreaza si fisa postului, permisul de lucru cu foc, permisul gass free, in situatiile de lucrari in spatii inchise unde exista pericol de explozie, planul tehnic de exploatare si planul de evacuare in caz de urgenta.
De asemenea, inspectorii vor controla si registrele pe care angajatorii le detin. Potrivit informatiilor publicate pe site-ul ITM Harghita acestea sunt:
- Registre de evidenta a accidentatilor in munca;
- Registre de evidenta a accidentelor usoare;
- Registre de evidenta a incidentelor periculoase;
- Regisre de evidenta a imbolnavirilor profesionale;
- Raportare semestriala a accidentelor de munca;
- Registrul de serviciu la bordul navelor;
- Registrul pentru substante toxice;
- Registrul de evidenta a materialelor explozive.
Totodata, inspectorii de munca vor putea solicita angajatorilor formularul comanda si indeplinirea comenzii pentru utilizarea materialelor explozive, cartea tehnica a utilajului, instructiunile de lucru, procesul-verbal de punere in functiune a schelei, conventiile de lucru, masurile preventive si metodele de lucru stabilite de angajator, procesul-verbal de control propriu din punct de vedere al protectiei muncii, materialele necesare informarii si educarii angajatilor, fisele tehnice de securitate pentru substante toxice
La acestea se adauga contractele de lucrari, modul de acordare a materialelor igienico-sanitare, fisa de expunere la riscuri profesionale, evidenta nominala a angajatilor cu handicap si a celor cu varsta sub 18 ani, dosarele de cercetare a accidentelor cu ITM, registrul unic de control.
Puteti consulta lista completa a documentelor pe care inspectorii de munca le pot solicita cu ocazia controlului SSM in fisierul atasat sau accesand acest link.
Cum se finalizeaza controlul de la ITM?
Pe site-ul Inspectiei Muncii se precizeaza ca, in domeniul relatiilor de munca, activitatea de control se finalizeaza fie prin procese verbale de control, fie prin procese de constatare a contraventiilor.
Procesul verbal de control este documentul in care inspectorii de munca consemneaza constatarile privind nerespectarea prevederilor legale de catre un angajator.
Prin acest document inspectorii de munca impun ca abaterile constatate sa fie remediate pe loc sau intr-un timp limitat. Mai mult chiar, inspectorii dispun masuri obligatorii, cu termene concrete de realizare.
Fiind un act oficial de la data incheierii lui, angajatorul are obligatia de a indeplini masurile dispuse prin procesul verbal de control.
De asemenea, in document mai este precizat ca angajatorul are obligatia de a informa, in scris, inspectoratul teritorial de munca cu privire la modalitatea de indeplinire a masurilor stabilite.
"Finalizarea masurilor stabilite prin procesele verbale de control se asigura prin verificarea punctuala a realizarii masurilor dispuse, inspectorii de munca efectuand controale ulterioare cu caracter operativ", explica Inspectia Muncii.
De cealalata parte, procesele verbale de constatare a contraventiilor sunt documentele prin care sunt sanctionate abaterile savarsite de catre angajator pentru incalcarea prevederilor legislatiei muncii.
Potrivit informatiilor de pe site-ul Inspectiei muncii, in practica pot fi intalnite situatii in care pentru aceeasi neconformitate constatata se dispun atat masuri obligatorii, cat si sanctiuni contraventionale.
Angajatorii care nu respecta regulile SSM risca amenzi de pana la 10.000 lei
Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca prevede ca unele dintre faptele savarsite de angajatori, care incalca regulile de SSM, reprezinta contraventii si se sanctioneaza cu amenzi care pot ajunge si la 10.000 lei.
Astfel, in actul normativ se mentioneaza ca angajatorii care nu intocmesc un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii si cei care nu obtin autorizatia de functionare din punct de vedere al SSM, inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale, vor fi santionati cu amenda cuprinsa intre 5.000 si 10.000 lei.
Si angajatorii care modifica starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane si cei care nu asigura echipamentele individuale de protectie vor risca sa primeasca aceeasi amenda.
Legea 319/2006 prevede sanctiuni si pentru cei care nu se conformeaza cerintelor inspectorilor teritoriali de munca, in timpul controlului efectuat de acestia. Astfel, cei care nu prezinta documentele si relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor si cei care nu desemneaza, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor vor fi sanctionati cu amenda cuprinsa intre 4.000 si 8.000 lei.
Aceeasi amenda este aplicabila si pentru nestabilirea pentru lucratori, prin fisa postului, a atributiilor si raspunderilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate si pentru neasigurarea informarii fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare.
In schimb, angajatorii care nu inregistreaza si nu raporteaza accidentul de munca la inspectoratul teritorial de munca, precum si la asigurator, vor primi o amenda mai mica, de 2.500-5.000 lei, se arata in actul normativ citat.