Cum raportezi munca "la negru"?

Munca fara forme legale este acea activitate prestata de un salariat pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, fara a fi respectate prevederile legale in vigoare privind incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca, se mentioneaza intr-o informare recenta a Inspectoratului Teritorial de Munca Bihor.

In plus, aceasta forma de munca nu este evidentiata scriptic, nu este fiscalizata, protejata, asigurata sau asistata social, se mentioneaza pe pagina de internet a Inspectoratului Teritorial de Munca Arad.

Munca la negru se denunta printr-o sesizare la ITM

Persoanele care cunosc cazuri de munca la negru pot sa reclame aceste fapte la institutiile de profil. Mai exact, acestea pot intocmi o sesizare/petitie pe care o vor adresa Inspectoratului Teritorial de Munca, se mentioneaza pe site-ul ITM Timis.

Sesizarea va contine descrierea situatiei celui in cauza sau chiar a altora, informeaza ITM Timis.

Conform aceleiasi surse, salariatii Inspectoratului Teritorial de Munca sunt obligati prin lege sa pastreze secreta identitatea celor care sesizeaza.

Sesizarea/petitia poate fi transmisa catre ITM prin e-mail, fax, posta sau prin prezentarea la registratura inspectoratului.

Conform OG nr. 27/2002, autoritatile si institutiile publice sesizate au obligatia sa comunice petitionarului, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii petitiei, raspunsul, indiferent daca solutia este favorabila sau nefavorabila, se arata pe pagina de internet a ITM Timis. In situatia in care aspectele sesizate prin petitie necesita o cercetare mai amanuntita, conducatorul autoritatii sau institutiei publice poate prelungi termenul initial de 30 zile cu cel mult 15 zile.

Ce forme poate imbraca munca la negru?

Conform informatiilor publicate recent de ITM Bihor si ITM Arad, munca la negru se poate manifesta sub mai multe forme. Printre acestea se numara:

• intelegerea dintre angajator si salariat in urma careia acesta din urma accepta sa presteze munca fara semnarea unui contract individual de munca, fapt care il priveaza de drepturile si obligatiile ce decurg din lege;
• neincheierea contractului individual de munca pentru perioada de proba;
• utilizarea de catre persoanele fizice a unui personal casnic pentru efectuarea unor servicii si lucrari in gospodariile individuale, fara incheierea unui contract individual de munca;
• folosirea in mod ilegal a fortei de munca ziliere sau sezoniere (zilieri, ucenici etc.);
• activitatea nenormata, total neevidentiata si nefiscalizata, desfasurata in afara contractului individual de munca sau conventiei civile, fara stat de plata legal intocmit si plata obligatiilor la bugetul de stat, fara pontaj pentru evidentierea normei de timp, fara documente privind norma de productie si felul muncii si nenominalizarea in nici un fel a persoanei care presteaza munca;
• munca partial neevidentiata si nefiscalizata realizata prin evidenta dubla si asa-numita "plata in mana" reprezentand plus fata de evidenta din documente;
• incorecta evidentiere a productiei realizate in norme de timp epuizante, mai mari de 8 ore, lucratorul fiind abuzat si aflandu-se la discretia patronului;
• munca pe conventia de 3 ore pe zi, care in realitate se desfasoara in intervalul de 8 – 12 ore pe zi.

Riscurile muncii la negru pentru salariati

"Practicarea muncii la negru prezinta o multitudine de dezavantaje pentru salariat, fara a exista, insa, vreun avantaj pentru acesta", a mentionat recent Ofelia Teodorescu, avocat si consultant in Forumul AvocatNet.ro adaugand ca angajatul este lipsit de protectie sociala, fiindu-i afectata pensia, siguranta materiala a familiei si chiar sanatatea ei.

Asadar, primul dezavantaj identificat de Ofelia Teodorescu este acela ca angajatorii platesc salarii mici, de multe ori sub nivelul minim pe economie si sub nivelul cuvenit pentru vechimea, pregatirea si timpul lucrat de cel in cauza. De asemenea, salariatul nu beneficiaza de vechimea in munca si in specialitate, deci nici de sporuri salariale determinate de vechime. 

Totodata, nu va primi pensie de limita de varsta, anticipata, anticipata partial, de invaliditate sau de urmas, dar nici ajutoare de boala, ajutor de deces, indemnizatie de boala, indemnizatie de somaj etc.

"De cele mai multe ori, salariul nu i se plateste la timp, la date fixe", afirma avocatul, punctand ca, in cazul incetarii raporturilor cu angajatorul, multi salariati nu isi mai primesc banii pentru lunile anterioare muncite.

Mai mult chiar, angajatul nu va beneficia de reducerea normei de timp ca urmare a conditiilor de munca si nici nu va avea dreptul la concediul legal de odihna platit sau la alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (casatorii, deces, nasterea unui copil in familie).

Avand in vedere ca nu beneficiaza de asigurare medicala, salariatul nu va beneficia nici de asistenta medicala gratuita, medicamentatie gratuita sau compensata. In plus, nu se va bucura de drepturile protective privind securitatea si sanatatea in munca, de echipament de lucru si protectie si alimentatie antidot, la care ar avea dreptul in functie de specificul activitatii.

Angajatii fara forme legale nu sunt asigurati pentru riscuri previzibile si imprevizibile, cum sunt accidentele de toate felurile sau bolile, astfel ca nu vor beneficia de prestatii si asistenta pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca cum sunt: indemnizatia pentru trecerea temporara in alta munca, indemnizatia pentru reducerea timpului de munca si pentru carantina, ajutoare pentru diferite proteze, tratament balnear gratuit sau partial gratuit si reabilitare profesionala. Despre toate acestea, AvocatNet.ro a scris in detaliu aici. 

In acelasi timp, salariatii nu vor primi indemnizatia pentru maternitate (concediu pre si post-natal), indemnizatie pentru cresterea copilului, pentru ingrijire de pana la 2 ani sau pentru ingrijirea copilului bolnav. "Aceste drepturi se cuvin numai asiguratului care are un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni realizat in ultimele 12 luni anterioare producerii riscului", subliniaza Ofelia Teodorescu. 

Munca la negru inseamna, de asemenea, ca salariatul nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare si reconversie profesionala, dar nici la alte masuri active legal reglementate in vederea exercitarii unei activitati sau ocuparii unui loc de munca. 

In plus, nu primeste tichete de masa, nu poate contracta un credit bancar si nu exercita drepturile colective constitutionale, cum sunt dreptul la asociere in sindicate, la negocierea contractului colectiv de munca.

"In consecinta, muncind in afara cadrului legal, angajatul suporta de unul singur toate riscurile si consecintele negative ale acestei optiuni pe piata muncii", conchide Ofelia Teodorescu.

Angajatorii pot raspunde penal daca utilizeaza munca la negru

Conform ITM Bihor, avantajul muncii la negru obtinut de angajatori este de natura financiara, fiind generat de sustragerea de la plata impozitelor si a contributiilor sociale.

Aceeasi idee este sustinuta si de Antoanela Geaman, avocat in cadrul Forumului AvocatNet.ro, care a declarat, intr-un articol publicat recent de AvocatNet.ro, ca angajatorii care decid sa angajeze oameni la negru nu mai platesc deloc taxe la stat.

Totusi, angajatorul care recurge la munca fara forme legale se expune anumitor riscuri.

"Daca un angajator are mai mult de cinci angajati care lucreaza la negru, atunci aceasta fapta este considerata infractiune, iar angajatorul va raspunde penal", a precizat Antoanela Geaman.

Angajatorii care utilizeaza munca la negru si nu isi platesc taxele catre stat risca amenzi care pot fi si de 10.000 lei.

De exemplu, daca angajatorul nu plateste, timp de 3 luni consecutiv, contributia de asigurari sociale la bugetul asigurarilor sociale de stat, atunci va fi sanctionat cu o amenda de cuprinsa intre 5.000 si 10.000 lei, se mentioneaza in Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Tot cu amenzi de pana la 10.000 lei vor fi sanctionati si angajatorii care, potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca:

• au incadrat in munca, conform legii, persoane din randul beneficiarilor de indemnizatii de somaj si nu au anuntat in termen de 3 zile agentiile pentru ocuparea fortei de munca la care acestia au fost inregistrati;
• nu au comunicat datele, informatiile si nu au prezentat toate inscrisurile si oricare alte date si documente solicitate de organele de control ale agentiilor pentru ocuparea fortei de munca teritoriale, in timpul desfasurarii controlului si in scopul indeplinirii atributiilor prevazute de lege.

Va reamintim ca din 1 mai, ANAF a inceput un proiect de combatere a muncii la negru, iar primii contribuabilii verificati sunt cei din regiunile Ploiesti si Brasov. Proiectul va fi extins la nivel national incepand cu 1 ianuarie 2015.