I. Cu Adresa nr. 497 din 22 decembrie 2014, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 6.160 din 22 decembrie 2014,
Presedintele Senatului a transmis Curtii Constitutionale propunerea legislativa a cetatenilor intitulata „Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii”, inregistrata la Senat cu nr. Bp 497 din 10 septembrie 2014, impreuna cu originalele listei de sustinatori.
II. Documentatia transmisa Curtii Constitutionale de catre Senat cuprinde:
1. Cererea inregistrata la Biroul Permanent al Senatului cu nr. 497 din 10 septembrie 2014, prin care membrii Comitetului de initiativa au solicitat inregistrarea propunerii legislative a cetatenilor;
2. Declaratia de constituire a Comitetului de initiativa autentificata prin incheierea de autentificare nr. 1.505 din 19 decembrie 2013;
3. Expunerea de motive „privind initiativa legislativa a cetatenilor pentru promovarea proiectului de lege privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii”;
4. Propunerea legislativa care face obiectul initiativei legislative;
5. Avizul Consiliului Legislativ nr. 109 din 10 februarie 2014 referitor la initiativa legislativa a cetatenilor pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii;
6. Adresele semnate de domnii Valentin Cristescu, Ilie Gheorghe si, respectiv, Ion Pisc Scradeanu, imputernicit si, respectiv, membri ai Comitetului de initiativa, referitoare la depunerea listelor de sustinatori, inregistrate la Senat cu nr. 497 din 22 septembrie 2014 si, respectiv, nr. 497 din 23 septembrie 2014, nr. 497 din 25 septembrie 2014, nr. 497 din 30 septembrie 2014, nr. 497 din 7 octombrie 2014, nr. 497 din 8 octombrie 2014, nr. 497 din 14 octombrie 2014, nr. 497 din 23 octombrie 2014, nr. 497 din 14 noiembrie 2014, nr. 497 din 20 noiembrie 2014;
7. Tabelul sintetic cu numarul de semnaturi ale sustinatorilor initiativei legislative (validate de primarii si, respectiv, depuse la primarii in curs de validare) structurat pe judete: Alba (3911), Arad (123), Arges (427), Bacau (5441), Bihor (851), Bistrita-Nasaud (832), Botosani (597), Brasov (2680), Braila (5410), Buzau (15044), Caras-Severin (8866), Calarasi (1639), Cluj (1197), Constanta (1499), Covasna (0), Dambovita (220), Dolj (7171), Galati (3375), Giurgiu (0), Gorj (9175), Harghita (0), Hunedoara (454), Ialomita (3123), Iasi (1258), Ilfov (27), Maramures (4474), Mehedinti (7487), Mures (3407), Neamt (4330), Olt (6111), Prahova (2367), Satu Mare (5198), Salaj (2220), Sibiu (4216), Suceava (3660), Teleorman (0), Timis (2891), Tulcea (566), Vaslui (916), Valcea (4764), Vrancea (5640), Bucuresti (12757), impreuna cu tabelele corespunzatoare fiecaruia dintre judetele mentionate;
8. Corespondenta imputernicitilor Comitetului de initiativa cu primariile din: sectorul 4 al municipiului Bucuresti, Campeni, Oradea, Nasaud, Beclean, Telciu, Bistrita, Sangeorz-Bai, Buzau, Iara, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Techirghiol, Cumpana, Stoina, Pascani, Piatra-Olt, Gura Humorului, Timisoara, Lugoj, Tulcea, Sulina, cu solicitarea de atestare a listelor de sustinatori depuse;
9. Tabelul centralizator, precum si tabelele distincte, pe judete, cuprinzand numarul de dosare/file cu listele de sustinatori atestate pentru judetele mentionate;
10. Un numar de 761 de dosare cu semnaturi ale sustinatorilor initiativei legislative a cetatenilor, din judetele: Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Botosani, Braila, Brasov, Buzau, Caras-Severin, Calarasi, Constanta, Cluj, Dambovita, Dolj, Galati, Gorj, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Ilfov, Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Salaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vaslui, Valcea, Vrancea, precum si Bucuresti sectoarele 1-6, totalizand un numar de 17.306 de file.
III. Potrivit expunerii de motive care insoteste propunerea legislativa a cetatenilor, reglementarea vizeaza consolidarea dimensiunii parteneriale in configurarea drepturilor si obligatiilor salariatilor, precum si intarirea garantiilor juridice de care beneficiaza acestia, flexibilizarea relatiilor de munca prin instituirea unei noi modalitati de verificare a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea, dar si prin reglementarea unei noi forme de organizare a muncii - telemunca. Principalele modificari propuse pentru atingerea acestor obiective, respectiv pentru echilibrarea relatiilor de munca intre angajatori si angajati, sunt aratate chiar in cuprinsul expunerii de motive, dupa cum urmeaza:
- instituirea pentru angajator a obligatiei de a informa salariatul asupra modalitatilor de verificare a aptitudinilor profesionale si personale, precum si asupra obiectivelor de performanta individuala;
- instituirea, in sarcina angajatorului, a obligatiei de a comunica in scris salariatului propunerile de modificare a contractului individual de munca; revizuirea reglementarilor privind aplicarea clauzei de neconcurenta; revizuirea reglementarilor privind aplicarea clauzei de confidentialitate; reglementarea in detaliu a obiectivelor de performanta; reglementarea clauzei de obiectiv de performanta; reglementarea perioadei de proba ca modalitate de sine statatoare de verificare a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea; stabilirea unei durate mai reduse a perioadei de proba in cazul muncitorilor necalificati; reglementarea unui nou caz de modificare unilaterala a contractului individual de munca de catre angajator; abrogarea dispozitiei potrivit careia angajatorul poate dispune suspendarea contractului individual de munca in cazul reducerii temporare a activitatii; modificarea criteriilor in cazul concedierilor colective; revizuirea termenului in care angajatorul are obligatia de a reangaja salariatii concediati prin concediere colectiva cu prioritate pe posturile reinfiintate; marirea perioadei maxime pentru care se pot incheia contractele pe durata determinata, de la 3 ani la 5 ani; reglementarea conditiilor si a termenelor in care pot fi prelungite contractele pe durata determinata; modificarea prevederilor privind munca prin agent de munca temporara (cazurile in care un utilizator poate apela la agenti de munca temporara; posibilitatea dobandirii calitatii de agent de munca temporara numai de societati comerciale sau persoane fizice autorizate, acreditate de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale; stabilirea regulii potrivit careia contractul de munca temporara se incheie pe durata nedeterminata; stabilirea regulii potrivit careia salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar); reglementarea telemuncii; modificarea prevederilor privind durata timpului de lucru si munca suplimentara; stabilirea domeniilor de activitate pentru care se pot stabili perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni; compensarea muncii suplimentare atat prin acordarea de ore libere platite in urmatoarele 30 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, cat si prin acordarea unui spor la salariu; reglementarea conditiilor in care angajatorul poate acorda zile libere platite in perioadele de reducere a activitatii; modificarea dispozitiilor privind salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in sensul raportarii cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel national comunicat de Institutul National de Statistica avut in vedere la fundamentarea bugetului de stat; modificarea prevederilor ce privesc dialogul social; acordarea posibilitatii pensionarilor si somerilor de a adera la sindicatele constituite potrivit legii; extinderea interdictiei de concediere a reprezentantilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor, precum si a reprezentantilor salariatilor pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate si pe o perioada de 2 ani de la incetarea mandatului; alocarea unui numar de 20 de ore pe luna reprezentantilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor, precum si reprezentantilor salariatilor in vederea indeplinirii mandatului ce l-au primit de la salariati. Orele utilizate in vederea indeplinirii acestui mandat sunt considerate timp efectiv lucrat, fiind remunerate corespunzator; modificari ale jurisdictiei muncii, in sensul: introducerii distinctiei intre conflicte de drepturi si conflicte de interese; introducerii obligatiei instantei de a incerca stingerea conflictului de drepturi prin impacarea partilor; introducerii prevederii potrivit careia hotararile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta in ziua in care au luat sfarsit dezbaterile; stabilirii caracterului devolutiv al recursului; abrogarea din Legea dialogului social nr. 62/2011 a dispozitiilor ce reglementeaza conflictele individuale de munca, in scopul eliminarii neconcordantelor existente intre prevederile acestei legi si Codul muncii.
CURTEA,
IV. Examinand propunerea legislativa a cetatenilor - Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, prin raportare la dispozitiile art. 74 alin. (1) si (2) din Constitutie, ale Legii nr. 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni, republicata, cu modificarile ulterioare, si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si raportul intocmit de judecatorul-raportor, constata urmatoarele: Curtea a fost legal sesizata si este competenta sa se pronunte asupra initiativei legislative a cetatenilor referitoare la propunerea legislativa intitulata „Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii”. Competenta Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra initiativei legislative a cetatenilor este prevazuta de dispozitiile art. 146 lit. j) din Constitutie, potrivit carora Curtea „verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni”. in legatura cu aceasta atributie sunt incidente dispozitiile art. 74 alin. (1) si (2) din Constitutie, care prevad ca initiativa legislativa apartine si „(1) [...] unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative
(2) Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea”. Sub aspectul competentei Curtii, sunt, de asemenea, aplicabile dispozitiile art. 48 din Legea nr. 47/1992 si dispozitiile art. 7 din Legea nr. 189/1999, republicata, cu modificarile ulterioare, care, utilizand aceiasi termeni, stabilesc obiectul verificarii pe care Curtea o intreprinde in exercitarea atributiei sale constitutionale. Art. 48 din Legea nr. 47/1992 are urmatorul cuprins: „Curtea Constitutionala, din oficiu sau pe baza sesizarii presedintelui Camerei Parlamentului la care s-a inregistrat initiativa legislativa a cetatenilor, se pronunta asupra:
a) caracterului constitutional al propunerii legislative ce face obiectul initiativei cetatenilor;
b) indeplinirii conditiilor referitoare la publicarea acestei propuneri si daca listele de sustinatori sunt atestate de catre primarii unitatilor administrativ-teritoriale ori de catre imputernicitii acestora;
c) intrunirii numarului minim de sustinatori pentru promovarea initiativei, prevazut la art. 74 alin. (1) sau, dupa caz, la art. 150 alin. (1) din Constitutie, republicata, precum si asupra respectarii dispersiei teritoriale in judete si in municipiul Bucuresti, prevazuta de aceleasi articole.” Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 189/1999, republicata, cu modificarile ulterioare, are un continut identic, cu exceptia tezei ultime a lit. b), care cuprinde sintagma „sunt atestate potrivit art. 5”, corespunzator celei din art. 48 lit. b) din Legea nr. 47/1992 - „sunt atestate de catre primarii unitatilor administrativ-teritoriale ori de catre imputernicitii acestora”. Potrivit art. 5 alin. (1) si (3) din Legea nr. 189/1999, republicata, cu modificarile ulterioare: „(1) Atestarea calitatii de cetatean cu drept de vot si a domiciliului sustinatorilor se face de catre primarul localitatii fie personal, fie, in localitatile urbane, si prin functionarii primariei imputerniciti de primar in acest scop. Atestarea se face prin verificarea listei de sustinatori, iar in ceea ce priveste domiciliul, in colaborare cu organul local de politie, daca este cazul. [...] (3) Atestarea de catre primar a listei de sustinatori se face prin semnatura persoanei care a efectuat controlul, cu indicarea actului de imputernicire, daca este cazul, si a datei cand s-a facut atestarea, precum si prin aplicarea stampilei. Daca primarul a solicitat sprijinul organului local de politie, va semna si reprezentantul acestuia, cu precizarea aspectelor pe care le-a verificat. Semnatura se aplica pe ultima coperta a dosarului cuprinzand listele verificate, aflat la comitetul de initiativa, dupa ce a fost confruntat cu cel depus la primarie. Aspectele neatestate se elimina din lista, facandu-se aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (3).” Prin urmare, in exercitarea atributiei prevazute la art. 146 lit.j) din Constitutie de a verifica initiativa legislativa a cetatenilor, Curtea are in vedere dispozitiile art. 74 alin. (1) si (2) din Constitutie, ale art. 48 din Legea nr. 47/1992, precum si ale art. 5 si 7 din Legea nr. 189/1999, republicata, cu modificarile ulterioare. Procedand la verificarea initiativei legislative cetatenesti, Curtea retine urmatoarele:
1. Caracterul constitutional al propunerii legislative ce face obiectul initiativei cetatenilor: Examinarea caracterului constitutional al propunerii legislative presupune verificarea textelor acesteia in raport cu dispozitiile art. 74 alin. (2) din Constitutie, care stabilesc domeniile care nu pot face obiectul unei initiative legislative: „problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea”. Realizand aceasta verificare, Curtea constata ca alin. (3) al art. 211, introdus prin pct. 9 al propunerii legislative, potrivit caruia „Indemnizatia de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, potrivit legii”, reprezinta o norma cu caracter fiscal. Prin urmare, initiativa legislativa este neconstitutionala cat priveste acest text. Celelalte texte ale propunerii legislative ce formeaza obiectul initiativei legislative a cetatenilor, prin care se prevad, in esenta, modificari ale Legii nr. 53/2003 - Codul muncii privitoare la raporturile angajat-angajator, clauza de neconcurenta, clauza de confidentialitate, obiectivele de performanta, perioada de proba, modificarea/suspendarea contractului de munca, concedierea colectiva, contractele de munca pe durata determinata, activitatea prin agent de munca temporara, telemunca, durata timpului de lucru si munca suplimentara, salariul minim brut pe tara garantat in plata, dialogul social, jurisdictia muncii, nu antameaza probleme din domeniile exceptate de normele constitutionale de referinta. Ca urmare, propunerea legislativa ce formeaza obiectul initiativei legislative a cetatenilor este constitutionala in raport cu dispozitiile art. 74 alin. (2) din Constitutie, deoarece nu vizeaza reglementarea vreunuia dintre domeniile prevazute la art. 74 alin. (2) din Constitutie, cu exceptia alin. (3) al art. 211, introdus prin pct. 9 al propunerii legislative, care constituie o norma cu caracter fiscal.
2. Conditiile referitoare la publicarea acestei propuneri si daca listele de sustinatori sunt atestate de catre primarii unitatilor administrativ-teritoriale ori de catre imputernicitii acestora:
a) Propunerea legislativa, precum si expunerea de motive care o insoteste, semnate de comitetul de initiativa format din 15 membri, au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 11 martie 2014, in cadrul termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului Consiliului Legislativ nr. 109 din 10 februarie 2014, prevazut la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 189/1999, republicata cu modificarile ulterioare.
b) Cat priveste atestarea listelor de sustinatori, pe baza verificarii facute de catre colectivul de magistrati-asistenti, constituit prin rezolutia presedintelui Curtii Constitutionale, respectiv a judecatorului-raportor, a celor 761 de dosare cu semnaturi ale sustinatorilor initiativei legislative, primite de la Senat, s-a observat ca atestarea listelor de sustinatori nu s-a facut in toate cazurile cu respectarea stricta a dispozitiilor legale aplicabile. S-au constatat urmatoarele situatii, consemnate in tabelul centralizator si in tabelele pe judete atasate raportului: unele liste de sustinatori care nu sunt atestate (din Bucuresti, localitati din judetele Alba, Arad, Bacau, Botosani, Braila, Buzau, Caras-Severin, Calarasi, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Gorj, Iasi, Maramures, Mehedinti, Olt, Satu Mare, Tulcea); liste de sustinatori prezentate in fotocopie (Craiova, Motru, Targu Bujor - judetul Galati si Frecatei - judetul Tulcea). Sustinatorii de pe aceste liste, al caror numar este de 8.408 din numarul total de 142.568 de sustinatori, nu au fost luati in calcul la stabilirea numarului de sustinatori ai initiativei legislative. Alte omisiuni sau neregularitati, precum lipsa datei atestarii la unele liste ori atestarea pe prima fila, coperta dosarului sau pe fiecare fila a acestuia nu au fost apreciate ca fiind incalcari ale dispozitiilor art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicata, cu modificarile ulterioare, cata vreme atestarea a fost realizata de persoanele prevazute de textul legal.
3. Conditiile referitoare la numarul minim de sustinatori pentru promovarea initiativei, precum si la respectarea dispersiei teritoriale in judete si in municipiul Bucuresti, prevazute la art. 74 alin. (1) din Constitutie: in conformitate cu art. 74 alin. (1) din Constitutie, initiativa legislativa apartine unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, care trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare dintre aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative. Procedand, ca urmare a verificarilor efectuate, la scaderea din numarul total al sustinatorilor initiativei legislative a numarului celor ale caror semnaturi nu au fost legal atestate (142.568-8.408), rezulta un numar total de 134.160 de sustinatori ale caror semnaturi sunt legal atestate. Ca urmare, Curtea constata ca este indeplinita conditia prevazuta de art. 74 alin. (1) teza intai din Constitutie, respectiv numarul de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot necesar pentru promovarea initiativei. De asemenea, pe baza examinarii dosarelor cu sustinatorii initiativei legislative, s-a constatat ca un numar de 10 judete (Bacau, Braila, Buzau, Caras-Severin, Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Satu Mare si Vrancea), precum si municipiul Bucuresti indeplinesc, fiecare, conditia de a avea inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative. intrucat numarul de 10 judete si municipiul Bucuresti reprezinta „cel putin un sfert din judetele tarii”, este indeplinita si conditia dispersiei teritoriale prevazuta de art. 74 alin. (1) teza a doua din Constitutie.
Avand in vedere aceste considerente, dispozitiile art. 146 lit. j) si ale art. 74 din Constitutie, prevederile Legii nr. 47/199 2, precum si dispozitiile Legii nr. 189/1999, republicata cu modificarile ulterioare, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
HOTARASTE:
Constata ca initiativa legislativa a cetatenilor intitulata „Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii” indeplineste conditiile prevazute de art. 74 alin. (1) si (2) din Constitutie, cu exceptia alin. (3) al art. 211 introdus prin pct. 9 al propunerii legislative, care reglementeaza o norma cu caracter fiscal.
Definitiva si general obligatorie.
Hotararea se comunica Presedintelui Senatului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 21 ianuarie 2015.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE AUGUSTIN ZEGREAN
Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta
Magistrati-asistenti Valentina Barbateanu Bianca Draghici Claudia-Margareta Krupenschi Simina Popescu
Comentarii articol (0)