Românii nu pot să inițieze un proiect de lege privind amnistia și grațierea

O inițiativă legislativă poate aparține atât celor din Guvern și Parlament, cât și cetățenilor cu drept de vot, dar aceștia din urmă au anumite restricții constituționale referitoare la problemele care pot face obiectul unui astfel de proiect legislativ.

Articolul nr. 74 al Constituției României specifică foarte clar că există trei probleme care nu pot face obiectul inițiativei propuse de cetățeni, respectiv cele fiscale, cele cu caracter internațional și amnistia și grațierea. Prin urmare, doar Guvernul sau Parlamentul sunt instituțiile care pot propune spre dezbatere un proiect legislativ pe aceste trei teme.

Așadar, după referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis pe data de 26 mai 2019, o eventuală inițiativă legislativă referitoare la interzicerea amnistiei și grațierii pentru corupți nu va putea fi pornită la cererea cetățenilor. Cu alte cuvinte, chiar dacă referendumul va fi validat, iar răspunsul majoritar la întrebările propuse va fi unul pozitiv, rezultatul referendumului din 26 mai 2019 va fi doar consultativ, iar cetățenii își vor exprima doar o opinie care poate să nu fie, neapărat, respectată de către cei care au dreptul să inițieze un astfel de proiect de lege.

Un eventual proiect de lege pentru punerea în aplicare a referendumului din mai 2019, referitor la interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție, va putea fi inițiat numai de Guvern sau de parlamentari. 

De altfel, există și un precedent în care opinia cetățenilor nu a fost luată în considerare în urma unui referendum. Mă refer la cel convocat în 2009 de fostul președinte Traian Băsescu, în care s-a propus trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane. Cu toate că referendumul a fost validat, iar cetățenii au fost de acord cu cele două propuneri, acestea n-au fost puse în aplicare.

Cetățenii pot propune proiecte legislative în legătură cu alte teme, în afară de cele trei specificate mai sus. Pentru ca un proiect legislativ inițiat de cetățeni să fie valid, acesta trebuie să se supună prevederilor art. 74 din Constituție.

Astfel, inițiativa legislativă cetățenească trebuie să aparțină unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. De asemenea, cetățenii trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare dintre aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături care să sprijine inițiativa. Dacă proiectul vizează modificarea Constituției, sunt necesare 500.000 de semnături.

avocatnet.ro explică în aceste zile, pe înțelesul tuturor, ce relevanță are referendumul pe justiție și ce implicații poate avea. Articolele pot fi urmărite aici.