În 2017, Senatul a adoptat un proiect legislativ ce conține grațierea în întregime ori parțial a unor pedepse, proiect care a plecat inițial de la Guvern și a suscitat numeroase reacții negative în spațiul public. Veniți la Parlament pentru o sesiune extraordinară, deputații au respins azi proiectul, la votul decisiv, astfel că acesta nu va ajunge să se aplice. Citește articolul
Având în față cele două inițiative legislative depuse de partidele de opoziție și de cel de la guvernare pentru revizuirea Constituției, în urma referendumului din mai, Curtea Constituțională a României (CCR) a spus că nu putem interzice de tot amnistia și grațierea pentru faptele de corupție. Aceasta a fost una dintre chestiunile pentru care mulți români au votat favorabil în mai, dar nu este singura. CCR a validat celelalte modificări cerute însă, iar suma celor câștigate, față de suma celor pierdute, dacă ne permitem o astfel de formulare, este semnificativă. De fapt, decizia CCR nu este atât de "neagră" precum s-a insinuat și nu se poate spune că invalidează cu totul voința populară a votanților la referendum. Citește articolul
Grațierea și amnistia sunt două mecanisme care-l ajută pe infractor, dar în moduri diferite: la amnistie, se șterge cu buretele răspunderea penală, pe când la grațiere se șterge doar executarea cu totul sau a unei părți din pedeapsă. În plus, și ceea ce apare în cazierul persoanei respective e diferit, mai avantajat fiind cel amnistiat. Grațierea poate viza o persoană, dar poate viza și un grup de persoane. Grațierea mai multor persoane și amnistia trebuie date prin legi organice, dar Guvernul adoptă adesea ordonanțe de urgență în domeniul legii organice, sub pălăria urgenței de a reglementa în situații extraordinare. În contextul în care la finele acestei săptămâni are loc un referendum pe justiție și una dintre cele două întrebări se referă la interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție, e cazul să ne asigurăm că votul de duminică este dat în cunoștință de cauză - adică știind ce presupun cele două. Citește articolul
Cetățenii români nu pot iniția proiecte legislative referitoare la amnistie și grațiere, potrivit Constituției României, care să fie dezbătute și adoptate de Parlament. În mod normal, proiectele legislative pot fi inițiate de către Guvern, deputați, senatori sau chiar de către cetățeni, însă aceștia din urmă au unele restricții. Citește articolul
Președintele României are dreptul să participe la anumite ședințe ale Guvernului, așa cum stabilește Constituția țării noastre. Totodată, orice autoritate publică interesată are dreptul să ceară agenda ședinței Guvernului. Astăzi, șeful statului a cerut public premierului să-i fie comunicată agenda înainte de fiecare ședință a Guvernului, în condițiile în care guvernanții discută despre o ordonanță de urgență referitoare la amnistie și grațiere. Citește articolul
Deputatii au respins marti definitiv, in sedinta din plen, proiectul de lege privind amnistia si gratierea, conform unui comunicat de presa al Camerei Deputatilor. Propunerea legislativa care stabilea amnistierea unor infractiuni prevazute de Codul Penal, precum si gratierea unor pedepse cu inchisoarea a fost inscrisa initial pe ordinea de zi a sedintelor Camerei Deputatilor in decembrie 2013, dar apoi a fost retrimisa la comisii si lasata in dezbatere. Marti, parlamentarii au inscris din nou proiectul pe ordinea de zi si l-au respins. Citește articolul