Proiectul de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate a fost înregistrat la Senat în 2017 și stabilea măsuri de grațiere colectivă pentru anumite pedepse, în întregime sau în mod parțial. Proiectul a fost înaintat la Parlament de către Guvernul României, inițial acesta fiind propus ca ordonanță de urgență (a fost unul dintre punctele sensibile ale protestelor din februarie 2017).
Propunerile conținute de acest proiect au fost adoptate în Senat încă din 2017, dar nu s-a mai întâmplat nimic de atunci cu documentul, el aflându-se din vara lui 2017 la Camera Deputaților, Forul decizional în acest caz.
În contextul unui vot masiv contra măsurilor de amnistie și grațiere inoportune, la referendumul din 26 mai, deputații, veniți săptămâna asta la Parlament pentru o sesiune extraordinară, au respins azi această propunere de lege, care astfel nu va ajunge să se aplice.
Grațierea în totalitate a pedepselor de până la cinci ani de închisoare
Proiectul prevede, în primul rând, grațierea pedepselor cu închisoarea de până la cinci ani inclusiv, aplicate de instanță.
Această grațiere era propusă să funcționeze indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii ce a fost dispusă de instanță, indiferent că este vorba de renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau liberarea condiționată. Deci, atât pedepsele cu închisoarea mai mici de cinci ani care se execută efectiv în penitenciare, cât și cele care se execută conform instituțiilor enumerate mai sus, ar putea fi grațiate ca urmare a acestui proiect.
În plus, pentru a se putea bucura de efectele grațierii, persoana condamnată trebuie să achite despăgubirile la care a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, dar beneficiarii vor avea termen de un an de la punerea în libertate pentru a plăti. Dacă nu se conformează, grațierea se va revoca.
De la grațierea în întregime sunt exceptate mai multe infracțiuni, enumerate în proiect, care poate fi consultat aici. De exemplu, printre altele, nu vor putea scăpa de pedeapsă persoanele condamnate pentru omor, viol, furt calificat, tâlhărie și tâlhărie calificată, ultraj, tortură, luare și dare de mită, traficul de influență sau cumpărarea de influență. Față de proiectul de ordonanță, proiectul de lege mai adaugă la excepțiile de la grațiere și infracțiunile de genocid, contra umanității și de război.
Cu privire la infracțiunile ce ar fi urmat să fie grațiate, la momentul punerii în dezbatere a proiectului de ordonanță, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a publicat un comunicat prin care a transmis că nu au fost exceptate și prin urmare, ar putea fi grațiate și infracțiuni precum „abuzul în serviciu (sub toate formele sale) și infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție”. În proiectul de lege însă, aceste infracțiuni au fost adăugate la lista pedepselor ce nu vor fi grațiate.
Și Ministerul Public a transmis un comunicat prin care a făcut precizări similare. În plus, și-a exprimat opinia că limita de grațiere, pedeapsa cu închisoarea până la cinci ani, este prea mare, în condițiile în care prin noul Cod penal, limitele de pedeapsă ale majorităţii infracţiunilor au fost diminuate. Acesta a adăugat că „prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală.”
Grațierea parțială a jumătate din durata pedepselor aplicate
De scutirea executării a jumătate din pedeapsa cu închisoarea, indiferent de infracțiunea săvârșită, ar fi putut beneficia, potrivit proiectului de lege:
- femeile însărcinate;
- persoanele care au calitetea de unic întreținător de familie și au în întreținere minori cu vârsta de până la 14 ani, dar asta numai în condițiile în care nu le-au fost interzise de instanță drepturile părintești.
Prevederea din proiect face referire la pedeapsa aplicată, ceea ce înseamnă că dacă vorbim de o pedeapsă de patru ani, se înlătură de la executare doi ani. Dacă persoana a executat deja trei ani din aceasta, i-ar mai rămâne de executat încă un an.
Totuși, condamnatul respectiv ar trebui să fie eliberat la momentul intrarii în vigoare a actul normativ, deoarece a fost scutit de doi ani de închisoare. Asta pentru că proiectul de ordonanță nu vorbește despre grațierea a jumatate din restul rămas neexecutat, ci din pedeapsa aplicată, adică din întregul pedepsei.
Și în acest caz, grațierea este condiționată de achitarea despăgubirilor, deși în proiectul de ordonanță această condiție nu exista.
În plus, grațierea parțială nu va fi acordată celor care au săvârșit infracțiuni din lista prevăzută în proiect, deși în propunerea de ordonanță nu se făceau aceste exceptări.
Recidiviștii nu vor beneficia de aceste prevederi
Proiectul mai stabilea, de asemenea, și faptul că de grațiere (în întregime ori parțială) nu vor beneficia recidiviștii și nici cei care, deși nu au săvârșit una dintre infracțiunile din lista de excepții, au comis fapte pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii de zece ani sau mai mare.
Grațierea nu se va aplica nici celor care nu au început executarea pedepsei închisorii sau a măsurii educative privative de libertate deoarece s-au sustras de la executarea acestora, precum nici celor care au început executarea, dar ulterior s-au sustras.
În fine, proiectul de lege mai stabilea și că persoanele care vor beneficia de grațiere și vor săvârși, în decurs de trei ani de la momentul grațierii, o infracțiune cu intenție, pe lângă pedeapsa stabilită pentru această din urmă infracțiune, vor mai primi și pedeapsa/ restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a legii de grațiere.
Notă: Proiectul stabilea că dispozițiile sale se aplică numai faptelor comise până la data de 18 ianuarie 2017. Totuși, în tot cuprinsul documentului se vorbește doar despre grațierea unor pedepse deja aplicate de instanță, de unde rezultă că există un proces deja finalizat, în care a fost stabilită pedeapsa. Înseamnă că este practic imposibil ca o faptă săvârșită în urmă cu cateva zile înainte de 18 ianuarie să fie grațiată, având în vedere ca nu a avut când să se aplice pedeapsa.
Definiția grațierii este prevăzută de Legea nr. 546/2002 privind graţierea şi procedura acordării graţierii: „Graţierea este măsura de clemenţă ce constă în înlăturarea, în total sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanţă ori în comutarea acesteia în una mai uşoară”. Se poate acorda individual, de președinte, sau colectiv, de Parlament, prin lege organică.
În timp ce grațierea individuală se obține la cerere, pentru o anumită persoană determinată și numai după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, grațierea colectivă se acordă unui grup de persoane pentru condamnări determinate prin cuantumul pedepselor sau prin infracţiunile pentru care au fost pronunţate.
Atenție! Grațierea, conform Codului penal, este o cauză care înlătură sau modifică executarea pedepsei, spre deosebire de amnistie, care înlătură chiar răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită.
Comentarii articol (25)