În data de 26 mai, simultan cu alegerile pentru membrii din România ai Parlamentului European, va avea loc și un referendum național privind justiția. Duminică, secțiile de votare se vor deschide de la ora 7:00 și se vor închide la ora 21:00, moment în care nu vor mai fi primiți alți alegători. La aceste alegeri, cetățenii care se află într-o altă localitate decât cea în care își au domiciliul vor putea vota la orice secție de votare, urmând să fie înscriși pe listele suplimentare, în baza actului de identitate. În continuare, vă oferim principalele informații pe care trebuie să le știți cu privire la referendumul din 26 mai. Citește articolul
Grațierea și amnistia sunt două mecanisme care-l ajută pe infractor, dar în moduri diferite: la amnistie, se șterge cu buretele răspunderea penală, pe când la grațiere se șterge doar executarea cu totul sau a unei părți din pedeapsă. În plus, și ceea ce apare în cazierul persoanei respective e diferit, mai avantajat fiind cel amnistiat. Grațierea poate viza o persoană, dar poate viza și un grup de persoane. Grațierea mai multor persoane și amnistia trebuie date prin legi organice, dar Guvernul adoptă adesea ordonanțe de urgență în domeniul legii organice, sub pălăria urgenței de a reglementa în situații extraordinare. În contextul în care la finele acestei săptămâni are loc un referendum pe justiție și una dintre cele două întrebări se referă la interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție, e cazul să ne asigurăm că votul de duminică este dat în cunoștință de cauză - adică știind ce presupun cele două. Citește articolul
Cetățenii sunt chemați, pe data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European, să se prezinte la un referendum convocat de președintele țării și care are ca obiect domeniul justiției. Dar chiar și dacă referendumul va fi validat, este posibil ca legislația să rămână neschimbată. Citește articolul
Spațiul public din România a fost luat cu asalt în ultimii ani de discuții tot mai înverșunate referitoare la ordonanțele de urgență (OUG) emise de Guvernul României. În contextul unui referendum pentru justiție din data de 26 mai și, mai exact, în legătură cu cea de-a doua întrebare pe care președintele României a stabilit-o, vă arătăm în continuare care sunt condițiile în care Guvernul poate emite ordonanțe de urgență. Citește articolul
În ultimii ani, infracțiunile de corupție au fost subiectul multor discuții în România. Pe 26 mai urmează să se țină un referendum referitor la problematica legilor justiției, iar în acest context ar fi important de aflat care anume sunt faptele de corupție din Codul penal și cum sunt ele pedepsite. Citește articolul
Unei ordonanțe de urgență (OUG) i se pot stopa efectele prin patru modalități diferite, conform Constituției. Astfel, este vorba de respingerea actului prin lege, declararea neconstituționalității ordonanței la sesizarea unei instanțe sau a Avocatului Poporului sau abrogarea printr-un alt OUG. Însă când vine vorba despre contestarea unei OUG direct la Curtea Constituțională a României (CCR), atunci doar Avocatul Poporului are, momentan, acest drept. Citește articolul
Cetățenii români nu pot iniția proiecte legislative referitoare la amnistie și grațiere, potrivit Constituției României, care să fie dezbătute și adoptate de Parlament. În mod normal, proiectele legislative pot fi inițiate de către Guvern, deputați, senatori sau chiar de către cetățeni, însă aceștia din urmă au unele restricții. Citește articolul