Reminder: Începând de azi, pensiile avocaților sunt reglementate de un nou act normativ

Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 342 din 5 mai și a intrat în vigoare la 90 de zile de la publicare, adică pe 3 august. Documentul a fost adoptat în noiembrie 2015 de Senat şi în martie anul acesta de către deputaţi. 

Actul normativ a unificat, practic, reglementările privind drepturile la pensie ale avocaţilor cuprinse până acum în diferite acte normative şi a introdus câteva noutăţi. Mai exact, actul normativ a preluat prevederile din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi, la data intrării în vigoare, a abrogat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor și Capitolul VII – "Casa de Asigurări a Avocaţilor", cuprinzând articolele 91-95, din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Conform dispoziţiilor incluse în act, avocaţii au dreptul, ca și până acum, la următoarele categorii de pensii:

• pensia pentru limită de vârstă;
• pensia de retragere definitivă din profesie;
• pensia anticipată (în prezent, se acordă pensie de retragere anticipată definitivă din profesie);
• pensia de invaliditate;
• pensia de urmaş.

Femeile din avocatură se pot pensiona la aceeaşi vârstă cu bărbaţii

Avocaţii asiguraţi care îndeplinesc, în mod cumulativ, la data pensionării, vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare pot să primească pensia pentru limită de vârstă.

Potrivit Legii pensiilor avocaților, care a intrat astăzi în vigoare, vârsta standard de pensionare a fost modificată, în sensul că aceasta este egală atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Concret, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru toţi avocaţii, indiferent că sunt bărbaţi sau femei.

Până acum, vârsta standard de pensionare era de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 60 de ani pentru femei. Acest lucru era prevăzut în Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi în OUG nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

Important! Atingerea vârstei standard de pensionare se realizează prin creşterea treptată a vârstei de pensionare, conform eşalonării prevăzute în documentul anexat acestui articol. Mai precis, abia din ianuarie 2035 vor începe avocatele să se pensioneze la vârsta de 65 de ani.

În ceea ce priveşte stagiul minim de cotizare pentru femei şi bărbaţi, acesta a rămas la nivelul de 15 ani.

În schimb, stagiul complet de cotizare va ajunge la 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, în condiţiile în care până acum stagiul complet de cotizare era de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi.

Acelaşi document mai prevede că, în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, se pot asimila stagiul de cotizare, la fel ca în trecut, şi perioadele necontributive (perioade asimilate) în care asiguratul:

• a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar juridic, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
• a satisfăcut serviciul militar, ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.

Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ universitar pot să beneficieze de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.

Atenţie! Perioadele asimilate menţionate mai sus se valorifică numai pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, pensiei de retragere definitivă din profesie, pensiei de invaliditate şi pensiei de urmaş.

Şi femeile care au un singur copil pot beneficia de reducerea vârstei de pensionare

În forma publicată în Monitorul Oficial, Legea privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor extinde categoria femeilor care pot beneficia de reducerea vârstei de pensionare.

Mai exact, femeile care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au născut cel puţin un copil şi l-au crescut până la vârsta de zece ani pot să beneficieze de reducerea vârstei standard de pensionare, după cum urmează:

• cu şase luni – pentru un copil;
• cu un an – pentru doi copii;
• cu 18 luni – pentru trei copii;
• cu doi ani – pentru patru sau mai mulţi copii.

Până acum, legislaţia stabilea că numai femeile care au născut cel puţin trei copii şi i-au crescut până la vârsta de zece ani beneficiau de reducerea vârstei standard de pensionare - cu un an pentru trei copii şi cu doi ani pentru patru sau mai mulţi copii.

După încheierea activităţii, avocaţii pot primi pensie de retragere definitivă din profesie

Avocaţii care s-au pensionat pentru limită de vârstă pot continua exercitarea profesiei de avocat. Astfel că, după ce îşi încetează activitatea şi după ce sunt radiaţi din Tabloul avocaţilor, aceştia pot să solicite, la fel ca până acum, calcularea pensiei de retragere definitivă din profesie.

Pensia de retragere definitivă din profesie nu se poate transforma în nicio altă categorie de pensie. Mai mult decât atât, după obţinerea pensiei de retragere definitivă din profesie, beneficiarul acesteia nu poate reveni în profesie.

Pe lângă pensia de retragere definitivă din profesie, avocaţii mai pot beneficia şi de pensie anticipată, aşa cum se întâmpla şi acum.

Potrivit actului normativ citat, pensia anticipată se cuvine, cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, asiguraţilor care au depăşit cu cel puţin cinci ani stagiul complet de cotizare realizat numai în profesia de avocat.

În ceea ce priveşte pensia de invaliditate, de aceasta pot beneficia avocaţii care şi-au pierdut total capacitatea de muncă din cauza bolilor obişnuite, accidentelor de muncă sau accidentelor care nu au legătură cu munca. Aceeaşi regulă era prevăzută şi în vechea legislaţie.

Totodată, evaluarea capacităţii de muncă pentru stabilirea gradului de invaliditate se face de către medicul specializat în expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice (medic expert al asigurărilor sociale de stat).

Cât priveşte pensia de urmaş, actul normativ stabileşte că aceasta le revine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

La fel ca până acum, copiii au dreptul la pensie de urmaş în următoarele condiţii:

• până la vârsta de 16 ani;
• dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acesteia, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
• pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre cele două situaţii de la primele două puncte.

Potrivit documentului citat, soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot parcursul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin zece ani şi nu dispune de altă sursă de venituri permanente sau nu are drept la pensie proprie.

În cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de zece ani, dar nu mai puţin de cinci ani, atunci cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

De asemenea, în acelaşi document se menţionează că avocaţii asiguraţi au dreptul, în afară de pensie, la următoarele prestaţii de asigurări sociale (acestea sunt valabile şi în prezent):

• indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite, accidente de muncă sau accidente în afara muncii;
• indemnizaţie de maternitate;
• ajutor pentru creşterea copilului;
• ajutor de deces.

În afară de ajutorul de deces, asiguraţii au dreptul la celelalte prestaţii de asigurări sociale dacă au un stagiu de cotizare de cel puţin 12 luni anterior producerii riscului, dacă nu realizează venituri din profesie şi au achitate la zi obligaţiile de plată către fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.