Reminder: Cum se stabilesc pensiile militare de la 1 ianuarie 2016?

Noutăţile referitoare la stabilirea şi recalcularea pensiilor militare se găsesc în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, care a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie. Actul normativ a modificat, printre altele, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, prevederile noi pe acest subiect aplicându-se de la 1 ianuarie 2016.

Principalul motiv pentru care Executivul a intervenit cu modificări este existenţa unor neclarităţi legislative ce puteau afecta semnificativ procesul de stabilire, recalculare şi actualizare a pensiilor militare.

Mai exact, aşa cum reiese din preambulul documentului, schimbările erau necesare "având în vedere faptul că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016 şi luând în considerare faptul că în textul acesteia există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat".

Totodată, Guvernul motiva că, în lipsa unor clarificări adecvate, "este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012".

Anul trecut, Legea pensiilor militare de stat a fost adoptată de Senat pe 29 iunie şi de Camera Deputaţilor pe 30 iunie (ultimele două zile de dinaintea vacanţei parlamentare de astă-vară). Apoi, actul a fost promulgat de preşedintele ţării pe 23 iulie şi pe 24 iulie a şi apărut în Monitorul Oficial.

Actul normativ prevede că, de la 1 ianuarie 2016, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare pot să primească pensie de serviciu şi pensie de invaliditate. În plus, copiii şi soţul supravieţuitor pot să ceară pensie de urmaş. Aşadar, s-a revenit la situaţia de dinaintea intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, deoarece actuala lege a pensiilor a abrogat la 1 ianuarie 2011 vechea lege a pensiilor militare de stat.

Pensiile militare scad sau cresc?

Principala nelămurire din spaţiul public în urma apariţiei modificărilor la Legea pensiilor militare a fost dacă acestea se micşorează sau se majorează. Din acest motiv, se impun unele clarificări.

În primul rând, trebuie menţionată scăderea cuantumului procentual de la care pleacă pensia de serviciu. Potrivit prevederilor iniţiale ale Legii nr. 223/2015, cuantumul pensiei de serviciu era de 80% din baza de calcul. Prin modificările aduse de OUG nr. 57/2015, cuantumul pensiei de serviciu este de doar 65% din baza de calcul. În funcţie de vechime, la acest cuantum pot fi adăugate (sau scăzute) puncte procentuale.

Dacă baza de calcul iniţială era media tuturor veniturilor brute realizate în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate, la alegere, baza de calcul reglementată prin noua ordonanţă de urgenţă este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, la alegere. Totodată, s-a introdus şi o listă a veniturilor ce nu sunt incluse în calcul.

Pe deasupra, la pensia militară se pot adăuga şi alte sporuri prevăzute de legislaţie (de exemplu, sporul pentru cei decoraţi cu ordinul "Meritul Militar" clasele I, a II-a şi a III-a).

În al doilea rând, faţă de forma iniţială a Legii nr. 223/2015, Guvernul a introdus o limită maximă pentru pensiile militare. Astfel, acestea nu pot fi mai mari decât 85% din noua bază de calcul, în urma stabilirii, recalculării şi actualizării.

În al treilea rând, pensiile actuale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, ce se recalculează începând de la 1 ianuarie 2016, nu se micşorează. Mai exact, dacă în urma recalculării sunt găsite diferenţe de cuantum între pensia aflată în plată şi cea recalculată, beneficiarii păstrează cuantumul avantajos lor.

În al patrulea rând, trebuie subliniat că, prin derogare de la regula indexării anuale, pensiile militare de stat sunt majorate în 2016 cu 5%, aşa cum dispune OUG nr. 57/2015.

În concluzie, actualii beneficiari ai pensiilor militare au parte de o creştere în anul 2016, din moment ce recalcularea acestui venit nu poate duce la o scădere a cuantumului, plus că se aplică cel puţin indexarea de 5%. Totuşi, în cazul militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special ce ies la pensie începând cu 1 ianuarie 2016, cuantumul procentual din baza de calcul de la care se porneşte la stabilirea pensiei militare este de doar 65%, nu de 80%, aşa cum au stabilit iniţial parlamentarii. Pe deasupra, introducerea limitei maxime a pensiei militare de 85% din baza de calcul elimină posibilitatea stabilirii unor pensii/creşteri de pensii exagerate.

Stabilirea pensiei de serviciu

Condiţiile de îndeplinit

Pensia de serviciu este pentru limită de vârstă, anticipată şi anticipată parţială, potrivit Legii pensiilor militare.

În cazul pensiei pentru limită de vârstă, aceasta poate fi obţinută de militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care ating vârsta de 60 de ani şi care au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani (din care minimum 15 ani vechime în serviciu). Cei care îndeplinesc aceste condiţii de vechime la data trecerii în rezervă/retragere sau la data încetării raporturilor de serviciu se bucură de reducerea vârstei standard de pensionare, cu cel puţin unul şi cu cel mult 13 ani, după caz, dacă au desfăşurat activitate în condiţii deosebite (şi/sau în grupa a II-a de muncă) sau în condiţii speciale şi alte condiţii (şi/sau în grupa I de muncă).

La pensia anticipată au dreptul persoanele cu o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani (din care minimum 15 ani vechime în serviciu), care împlinesc vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu cinci ani şi care:

• sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale; sau
• sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

În fine, persoanele care pot obţine pensia anticipată parţială sunt cele cu o vechime efectivă de cel puţin 20 de ani (din care minimum zece ani vechime în serviciu) şi care se află în una dintre cele două situaţii enumerate mai sus la pensia anticipată.

Important! Vechimea în serviciu care se ia în considerare este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe situaţii precum deţinerea calităţii de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, deţinerea calităţii de militar angajat, jandarm angajat, poliţist de frontieră angajat sau soldat şi gradat ori îndeplinirea serviciului militar, printre altele. Dacă este cazul, la vechime se adaugă un spor pentru activitatea în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii.

Baza de calcul a pensiilor, schimbată

Referitor la baza de calcul folosită la stabilirea pensiei, prevederile iniţiale ale Legii pensiilor militare au fost modificate, la 1 ianuarie 2016, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.

Astfel, baza de calcul reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere. În baza de calcul nu sunt incluse:

• diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
• compensaţiile lunare pentru chirie;
• valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
• contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
• primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
• indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
• contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
• plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
• compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
• restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
• majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
• drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
• sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
• drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
• sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în cazul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare "Învăţământ" şi familiei ocupaţionale de funcţii bugetare "Sănătate";
• alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

În forma adoptată de Parlament, Legea pensiilor militare prevedea că "baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea [militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special]". Plus că nu exista vreo listă a sumelor ce nu se includ în baza de calcul.

Cuantumul iniţial al pensiei, redus de la 80% la 65% din baza de calcul

În acelaşi timp, Executivul a schimbat şi regulile pentru stabilirea cuantumului pensiei. Concret, cuantumul se determină în procente din baza de calcul şi este de 65% (faţă 80%, cât era în forma iniţială a legii) pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special cu vechime cumulată de cel puţin 25 de ani, la împlinirea vârstei prevăzute de lege.

Cei care depăşesc vechimea cumulată primesc câte un punct procentual din baza de calcul pentru fiecare an în plus. Iar celor care au o vechime cumulată de până în 25 de ani li se scade câte un punct procentual din baza de calcul pentru fiecare an în minus.

Important! Pensiile militare stabilite în baza Legii nr. 223/2015 nu pot fi mai mari decât 85% din baza de calcul.

Stabilirea pensiei de invaliditate

La pensia de invaliditate au dreptul, după cum prevede Legea nr. 223/2015, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor sau bolilor, indiferent că s-au petrecut sau nu în timpul serviciului.

Pensia de invaliditate este determinată în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă (gradul I - pierderea totală a capacităţii de muncă şi autoîngrijire, gradul II - pierderea totală a capacităţii de muncă cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire, gradul III - pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă). "Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională", este menţionat în actul normativ amintit.

Cuantumul acestei pensii este stabilit la fel ca în cazul pensiei de serviciu. Iar la suma procentelor cuvenite pentru vechimea cumulată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii de 25 de ani, 1% pentru invaliditatea de gradul I, 0,8% pentru invaliditatea de gradul II şi 0,6% pentru invaliditatea de gradul III.

Stabilirea pensiei de urmaş

La pensia de urmaş au dreptul copiii şi soţul supravieţuitor, în măsura în care susţinătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.

Copiii au dreptul la pensia de urmaş până la împlinirea vârstei de 16 ani, cel mult până la 26 de ani (dacă îşi continuă studiile) sau pe toată durata invalidităţii de orice grad (dacă aceasta se iveşte până la 16 sau, după caz, până la 26 de ani).

"Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2) (vârsta standard de pensionare de 60 de ani - n. red.), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenite soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus", prevede Legea nr. 223/2015.

Pensia se stabileşte, după caz, din pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat sau din pensia de invaliditate de gradul I (dacă decesul susţinătorului survine înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă). Cuantumul acesteia se stabileşte procentual, în funcţie de numărul urmaşilor, după cum urmează:

• 50% pentru un singur urmaş;
• 75% pentru doi urmaşi;
• 100% pentru trei sau mai mulţi urmaşi.

Anumite pensii se recalculează în următorii doi ani

Prin ordonanţa de urgenţă publicată în decembrie 2015, Guvernul a intervenit şi asupra prevederilor referitoare la recalcularea anumitor pensii. Mai precis, următoarele pensii ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special devin automat pensii militare de stat şi sunt recalculate (având în vedere baza de calcul pentru pensia de serviciu) în perioada 2016-2018:

• cele recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
• cele revizuite în baza OUG nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
• cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
• cele stabilite în baza Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
• cele stabilite în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Persoanele vizate de recalculare au la dispoziţie primele şase luni din 2016 pentru a depune o cerere pentru alegerea perioadei necesare la determinarea bazei de calcul. În caz contrar, autorităţile fac recalcularea (din oficiu) în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor şase luni de activitate desfăşurată în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special.

Dacă în urma recalculării rezultă un cuantum mai mic decât cel primit la momentul respectiv, este păstrat cuantumul avantajos beneficiarului.

Important! Pensiile militare recalculate în baza Legii nr. 223/2015 nu pot fi mai mari decât 85% din baza de calcul.