Din 2016, Fiscul te penalizează suplimentar dacă declari impozite mai mici

Noul Cod de procedură fiscală modifică regimul penalităţilor nu doar în sensul reducerii dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, dar şi prin introducerea unei noi penalităţi, respectiv cea de nedeclarare, prevăzută distinct în cuprinsul actului normativ, la Capitolul III - Dobânzi, penalităţi de întârziere şi penalităţi de nedeclarare.

Practic, reglementarea menţionată are în vedere diferenţierea între contribuabilii care au un comportament corect, de bună-credinţă (cei care declară corect sumele datorate) şi contribuabilii care acţionează cu rea-credinţă (cei care îşi diminuează obligaţiile fiscale depunând declaraţii incorecte sau nu declară obligaţiile fiscale deşi aveau această obligaţie). Prin adoptarea unor astfel de măsuri, Guvernul vizează creşterea gradului de conformare a contribuabililor (depunerea de declaraţii fiscale corecte, în termen, şi plata sumei corecte atunci când este datorată), cu un impact direct în combaterea evaziunii fiscale.

Conform Noului Cod de procedură fiscală, contribuabilii care nu îşi declară corect veniturile vor fi sancţionaţi suplimentar. Astfel, penalitatea de nedeclarare este o obligație fiscală accesorie reprezentând sancțiunea pentru nedeclararea sau subdeclararea, în declarații de impunere, a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

Concret, potrivit art. 181 din actul normativ amintit, pentru obligațiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/plătitor și stabilite de organul de inspecție fiscală prin decizii de impunere, contribuabilul/plătitorul datorează, din 2016, o penalitate de nedeclarare de 0,08% pe fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadenței și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Dacă ţinem cont că 2016 are 366 de zile, un calcul simplu ne arată că penalitatea de nedeclarare corespunde unui nivel de 29,28% pentru acest an.

Procedura de aplicare a prevederilor de mai sus a fost aprobată recent prin intermediul Ordinului ANAF nr. 3834/2015, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 984 din 30 decembrie 2015 şi intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016. 

Potrivit acestui document, penalitatea nu va fi stabilită de organele fiscale, dacă aceasta este mai mică de 50 lei. În acelaşi timp, documentul stabileşte şi situaţiile în care nu se va percepe penalitatea de nedeclarare.

Mai exact, penalitatea de nedeclarare nu se va aplica dacă obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/plătitor şi stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii de impunere rezultă din aplicarea unor prevederi ale legislaţiei fiscale, de către contribuabil/plătitor, potrivit interpretării organului fiscal cuprinsă în norme, instrucţiuni, circulare sau opinii.

Penalitatea de nedeclarare va ajunge la 100%, dacă sumele datorate statului provin din evaziune fiscală

Codul de procedură fiscală stabileşte, la art. 181 alin. (3), că penalitatea de nedeclarare se majorează cu 100% în cazul în care obligaţiile fiscale principale au rezultat ca urmare a săvârşirii unor fapte de evaziune fiscală, constatate de organele judiciare.

În această situaţie, majorarea penalităților de nedeclarare se comunică de către organul fiscal competent prin decizie de majorare a penalităților de nedeclarare.

De asemenea, actul normativ intrat în vigoare la 1 ianuarie mai prevede că penalitatea de nedeclarare va putea fi redusă, la cererea contribuabilului/plătitorului, cu 75%, dacă obligaţiile fiscale principale stabilite prin decizie:

• se sting prin plată sau compensare;
• sunt eşalonate la plată, în condiţiile legii. În acest caz, reducerea se va acorda la finalizarea eşalonării la plată.

Atentie! Aplicarea penalităţii de nedeclarare NU va înlătura obligaţia de plată a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, se menţionează în art. 181 alin. (4) din Codul de procedură fiscală. 

Care este termenul pentru plata penalităţilor de nedeclarare?

Ordinul ANAF nr. 3834/2015, actul normativ care aprobă practic procedura privind stabilirea obligațiilor fiscale accesorii reprezentând penalități de nedeclarare, prevede că penalitatea de nedeclarare se stabilește de către organul fiscal central competent în administrarea obligațiilor fiscale ale contribuabilului/plătitorului și se comunică prin decizie referitoare la obligațiile fiscale accesorii reprezentând penalități de nedeclarare.

Potrivit documentului citat, termenul de plată al penalităților de nedeclarare calculate de către organul fiscal se stabilește în funcție de data comunicării acestor decizii, astfel:

• dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare, inclusiv;
• dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare, inclusiv.

Ministerul Finanţelor a încercat încă de acum doi ani să introducă penalitatea de nedeclarare

Deşi introdusă abia de la 1 ianuarie, în mod oficial, în legislaţia românească, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură fiscală, penalitatea de nedeclarare nu este tocmai nouă, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a încercat să reglementeze o astfel de penalitate în legislaţia fiscală încă din ianuarie 2014, printr-un proiect de act normativ privind modificarea vechiului Cod de procedură fiscală, care însă nu a mai fost aprobat.

De altfel, Guvernul a renunţat atunci la implementarea acestor măsuri după ce reprezentanţii mediului de afaceri reuniţi în Coaliţia pentru Dezvoltarea României au contestat faptul că penalitatea este stabilită doar prin decizie de impunere, nu în urma unei inspecţii fiscale, şi că actul de evaziune este constatat doar de către autoritatea fiscală, fără o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

La acel moment, Dan Manolescu, secretar de stat în MFP, explica faptul că instituirea unei penalităţi de nedeclarare sau subdeclarare reprezintă ultima etapă a unui proces continuu de reaşezare a sistemului de accesorii, astfel încât să nu mai fie unul împovărător ca nivel şi neutru faţă de gravitatea faptei, ci unul mai uşor ca nivel general şi flexibil în funcţie de comportamentul contribuabilului şi gravitatea încălcării legii fiscale.

De asemenea, ministerul îşi propunea, prin adoptarea unor astfel de măsuri, ca sarcina fiscală totală reprezentând accesorii să fie stabilită în corelare directă cu natura faptei contribuabilului, indiferent de tipul de accesorii pe care acesta le suportă. 

Potrivit informaţiilor furnizate în 2014 de Finanţe, sistemul privind instituirea unei penalități de nedeclarare se regăsește în legislația fiscală a mai multor state membre ale Uniunii Europene. De exemplu, în Italia se percepe o penalitate de la 120% la 240% din impozitul datorat, în funcție de gravitatea încălcării legislației și de situația economică și socială a contribuabilului. Practici similare sunt instituite și în state precum Cehia, Lituania, Suedia. În Franța, de exemplu, depunerea cu rea-credința a unei declarații fiscale inexacte, se sancționează cu 80% din impozitul nedeclarat, în caz de practici frauduloase.

Deciziile privind obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare vor fi emise trimestrial de Fisc

Ordinul ANAF nr. 3834/2015, publicat în Monitorul Oficial pe 30 decembrie 2015, stabileşte şi procedura comunicării deciziei referitoare la obligațiile fiscale accesorii reprezentând penalități de nedeclarare pentru debitorii care înregistrează penalități de nedeclarare sub o anumită limită. Prin urmare, Fiscul va notifica periodic, prin intermediul unor decizii, contribuabilii care au restanţe la bugetul de stat şi care datorează astfel instituţiei dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Mai precis, deciziile referitoare la obligațiile fiscale accesorii reprezentând penalități de nedeclarare vor fi comunicate debitorilor trimestrial, cu câteva excepţii. Concret, excepţiile de la emiterea trimestrială a deciziilor sunt următoarele:  

• debitorii care înregistrează obligații fiscale care fac obiectul înlesnirilor la plată;
• debitorii care înregistrează obligații fiscale născute anterior sau ulterior datei înregistrării hotărârii de dizolvare în registrul comerțului;
• debitorii cărora li s-a deschis procedura insolvenței în baza Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, pentru care nu se calculează obligații fiscale accesorii pentru creanțele născute anterior procedurii;
• debitorii declarați insolvabili care nu au venituri și bunuri urmăribile.

Prin excepţie de la prevederile de mai sus, deciziile se emit, prin aplicațiile informatice, după 180 de zile de la ultima emitere sau de la data la care au fost înregistrate obligații fiscale principale, în cazul în care cuantumul penalităților de nedeclarare nu depășește o anumită limită, astfel:

• în cazul în care cuantumul penalităților de nedeclarare nu depășește 1.500 lei, pentru debitorul care are calitatea de mare contribuabil;
• în cazul în care cuantumul penalităților de nedeclarare nu depășește 1.000 lei, pentru debitorul care are calitatea de contribuabil mijlociu;
• în cazul în care cuantumul penalităților de nedeclarare nu depășește 500 lei, pentru celelalte categorii de debitori;
• în cazul în care cuantumul penalităților de nedeclarare nu depășește 100 lei, pentru contribuabilul persoană fizică.

În conformitate cu prevederile Ordinului ANAF nr. 3834/2015, decizia se poate emite și comunica debitorului din oficiu sau ori de câte ori acesta solicită achitarea penalităților de nedeclarare, cu condiția ca decizia să fie confirmată de primire, iar datele din confirmarea de primire să fie introduse în sistemul informatic.

Notă: Sumele reprezentând penalități de nedeclarare se rotunjesc la un leu pentru fracțiunile de peste 50 de bani inclusiv și se neglijează fracțiunile de până la 49 de bani inclusiv.

Dobânzi şi penalităţi de întârziere mai mici în 2016

La fel ca până acum, contribuabilii datorează statului dobânzi şi penalităţi de întârziere, atunci când nu îşi îndeplinesc obligaţiile de plată scadente.

De la 1 ianuarie, moment în care au intrat în vigoare prevederile noului Cod de procedură fiscală, valoarea dobânzii (acea obligație fiscală accesorie reprezentând echivalentul prejudiciului creat titularului creanței fiscale principale) este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, micşorată de la 0,03%, aşa cum a fost pană la finalul anului 2015.

În acelaşi timp, penalitatea de întârziere, acea obligație fiscală accesorie reprezentând sancțiunea pentru neachitarea la scadență, de către debitor, a obligațiilor fiscale principale, are anul acesta o valoare de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere, faţă de 0,02%, aşa cum era în legislaţia fiscală aplicabilă înainte.

Notă: Codul de procedură fiscală include un nivel de 1% al majorărilor de întârziere pe lună sau fracţiune de lună în cazul obligaţiilor fiscale administrate de organele fiscale locale. Această valoare corespunde unui nivel anual de 12% pe an.