Veniturile obţinute din convenţiile civile, eliminate din Codul fiscal. Ce poţi folosi în locul acestora?

În noul Cod fiscal, în vigoare de la începutul anului, nu se regăseşte nicio procedură concretă aplicabilă veniturilor realizate din contracte civile de o persoană fizică. Mai exact, conceptul de „convenţie civilă” a dispărut complet din cuprinsul actului normativ, la fel cum se întâmplă şi cu noţiunea de „contract de prestări servicii” sau „contract civil”. 

În aceste condiţii, singurul temei legislativ în care veniturile obţinute din contracte civile pot fi integrate îl reprezintă articolul 114 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, cel care defineşte veniturile din alte surse. Astfel, în categoria veniturilor din alte surse se includ, însă nu se limitează la următoarele venituri impozabile: „veniturile din activităţi, altele decât cele de producţie, comerţ, prestări de servicii, profesii liberale şi din drepturi de proprietate intelectuală, precum şi activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. II - Venituri din activităţi independente şi cap. VII - Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură”.

Totuşi, Codul fiscal reglementează câteva soluţii pentru o astfel de situaţie, aşa cum a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, Geanina Ciorâţă (foto dreapta), Managerul departamentului de Asistenţă fiscală din cadrul EY România. 

Mai exact, potrivit sursei citate, există două alternative pe care legislaţia din 2016 le oferă veniturilor obţinute din convenţii civile. Astfel, în funcţie de natura serviciilor prestate, contribuabilii se pot încadra în unul dintre următoarele tipuri de venituri:

• venituri din activităţi independente - cum ar fi cele obţinute de persoanele fizice autorizate (PFA), în cazul în care activitatea are un caracter de continuitate, de recurenţă sau 
• venituri din alte surse, în cazul în care persoana nu este înregistrată fiscal şi activitatea nu are un caracter de continuitate (este ocazională).

În ceea ce priveşte veniturile din activităţi independente, legislaţia nu defineşte în prezent termenul de recurent, aşa încât specialistul contactat de redacţia noastră recomandă contribuabililor să aibă în vedere o interpretare cât mai prudentă. Mai precis, în opinia Geaninei Ciorâţă, o activitate desfăşurată mai mult de o singură dată într-un an fiscal, de către aceeaşi persoană, va fi considerată ca având un caracter de continuitate. 

Comparaţie de taxare între cele două situaţii

Conform legislaţiei în vigoare de la 1 ianuarie, persoanele fizice autorizate trebuie să plătească pentru veniturile pe care le realizează un impozit de 16%. În plus, această categorie de contribuabili are de achitat şi anumite contribuţii, după cum urmează:

• contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), în cotă de 5,5%, însă baza de calcul diferă în funcție de modul de impunere a PFA - în sistem real sau pe baza normei de venit - detalii aici. 
• contribuţia de asigurări sociale (CAS), de 10,5% sau 26,3%, conform opţiunii. Din 2016, CAS pe care PFA o datorează la sistemul de pensii se aplică asupra venitului net obţinut, şi nu la o bază de calcul aleasă de contribuabil, aşa cum s-a întâmplat până la finalul anului 2015. Totuși, acest venit nu poate fi mai mic de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, dar nici mai mare de echivalentul a de cinci ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Pe lângă aceste două contribuții, care sunt obligatorii, mai există și unele opționale, pentru care persoanele fizice autorizate pot să opteze. Este vorba despre contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj, contribuția pentru asigurarea în caz de accidente de muncă și boli profesionale, precum și contribuția pentru concedii și indemnizații (FNUASS). Toate informaţiile despre contribuţiile sociale datorate de PFA în 2016 sunt aici. 

În ceea ce priveşte veniturile din alte surse, specialistul de la EY România arată că este obligatia plătitorului de venit de a reţine la sursă şi de a vira către bugetul de stat impozitul pe venit, de 16%, acesta fiind considerat de altfel impozitul final, care se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.

Mai departe, legat de contribuţia de asigurări sociale de sănătate, aceasta trebuie achitată doar în anumite situaţii, prevăzute expres în legislaţie.

"În anul 2016, persoanele care obţin astfel de venituri nu vor datora contribuţia de asigurări sociale de sănătate decât în cazul în care obţin şi alte tipuri de venituri pentru care plătesc deja această contribuţie, ca de exemplu salariu", ne-a declarat Geanina Ciorâţă. Contribuţia se calculează de către organele fiscale şi trebuie plătită de către persoana fizică, pe baza deciziei de impunere, a mai precizat sursa citată. 

Prin urmare, aşa cum AvocatNet.ro a explicat deja aici, specialiştii recomandă contribuabililor folosirea unor contracte conform Codului Civil numai pentru activități ocazionale, adică cele care nu au nici caracterul unei activități salariale și nici nu generează obligativitatea constituirii unei PFA, astfel încât încadrarea în categoria "venituri din alte surse" să fie conformă realității. Prin urmare, pentru orice activitate recurentă trebuie folosit, în funcție de natura activității:

• fie încadrarea în baza unui Contract Individual de muncă;
• fie încheierea de contracte cu PFA/profesii libere înregistrate fiscal.

Când este recomandat să folosim PFA? Dar venituri din alte surse?

Pentru a exemplifica cele două variante prezentate anterior, respectiv veniturile obţinute din activităţi independente şi cele din alte surse, Managerul de Asistenţă Fiscală de la EY România ne-a oferit şi câteva exemple concrete. Astfel, putem aduce în discuţie situaţia unui profesor încadrat cu normă întreagă într-o instituţie de învăţământ, acolo unde acesta îşi desfăşoară activitatea în mod curent. Independent de această activitate, dascălul este solicitat să ţină anumite prelegeri la o instituţie privată. 

"Aşadar, în cazul în care este vorba despre o prezentare efectuată o singură dată de profesorul respectiv, cu ocazia unui seminar (simpozion), atunci s-ar putea considera că venitul obţinut de acesta ar reprezenta <<venit din alte surse>>”, a subliniat Geanina Ciorâţă.

"Însă, dacă profesorul participă ca vorbitor pe diverse teme la o serie de evenimente organizate de instituţia respectivă, atunci acesta ar trebui să se autorizeze în mod normal ca persoană fizică autorizată şi să trateze venitul respectiv pe cale de consecinţă", a completat aceeaşi sursă.

Astfel, putem concluziona că, în situaţia în care o persoană este remunerată strict o singură dată pentru activitatea desfăşurată, venitul obţinut de respectiva persoană trebuie tratat ca venit din alte surse. Dacă însă persoana în cauză are o colaborare mai lungă cu respectiva entitate (în exemplul de mai sus, instituţia privată de învăţământ), acesta ar trebui să se autorizeze ca PFA, iar veniturile sale din această activitate să fie considerate venituri din activităţi independente, ca urmare a caracterului continuu/recurent. 

De altfel, repetivitatea activităţii prestate de către o persoană fizică stă la baza încadrării într-una dintre cele două categorii de venituri menţionate mai sus, indiferent că vorbim despre venituri „din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii, din profesii liberale sau din drepturi de proprietate intelectuală”, aşa cum ne-a explicat Geanina Ciorâţă.

Cine poate încheia un contract civil?

Potrivit prevederilor din Codul civil, în vigoare de la 1 octombrie 2011, contractele civile pot fi încheiate de orice persoană care deține un cod numeric personal românesc (CNP), cu condiția ca aceasta să nu fie salariată sau înregistrată într-o formă profesională de desfășurare a activității.

Impozitarea veniturilor obținute printr-un contract civil se realizează prin faptul că aceste persoane dețin un CNP. O persoană fizică ce încheie un contract civil nu este înregistrată fiscal ca PFA, iar activitatea sa nu poate intra în categoria profesiilor independente. Contractele civile, care au la bază Codul civil, se încheie pentru servicii care nu au caracter de continuitate.

Un contract civil este considerat legal, conform art. 1180 din noul Cod civil, dacă este contractat și semnat de o persoană fizică majoră care nu este declarată incapabilă prin lege.

Autoritățile fiscale consideră că un contract civil este legal doar în cazul în care este încheiat pentru o activitate ocazională, și nu pentru o prestație regulată, ce ar putea avea caracterul unei activități salariale sau ar impune constituirea unui PFA.

Un contract civil poate fi descris ca fiind un act semnat de o persoană, de exemplu un electrician, venit să instaleze ceva. Cu alte cuvinte, persoana fizică primește venituri printr-un contract civil pentru o anumită lucrare, la un anumit moment, doar pentru perioada de timp cât durează munca sa.

Pentru activitățile cu caracter repetitiv nu poate fi folosit contractul civil, ci este necesară încadrarea în baza unui contract individual de muncă sau încheierea unui contract cu PFA/profesii libere înregistrate fiscal. 

Când desfăşoară o persoană fizică o activitate independentă?

Definiţia dată activităţilor independente a fost modificată în vara anului trecut, astfel încât, în prezent, activitatea independentă este orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin patru dintre următoarele şapte criterii:

• persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
• persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
• riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
• activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
• activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
• persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
• persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

Specialiştii recomandă o analiză detaliată a circumstanţelor

Managerul departamentului de Asistenţă fiscală din cadrul EY România consideră că, la acest moment, există diferenţe importante în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale datorate pentru cele două tipuri de venituri, respectiv veniturile din activităţi independente şi cele din alte surse, motiv pentru care atât contribuabilii, cât şi angajatorii, trebuie să efectueze o analiză detaliată a contractului de servicii şi a circumstanţelor în care respectivele activităţi sunt prestate, pentru a determina forma şi tratamentul fiscal adecvat.

"În situaţia în care autorităţile fiscale ar considera că un venit tratat de contribuabil ca venit din alte surse ar reprezenta de fapt venit din activităţi independente, ar putea apărea şi riscul ca acesta să fie considerat venit obţinut din activităţi prestate fără autorizare legală", atrage atenţia Geanina Ciorâţă. Altfel spus, dacă activitatea pe convenţie civilă este continuă, poate fi considerată ca fiind un PFA „mascat” şi automat ilegal, în lipsa unei autorizări. 

Nu în ultimul rând, specialistul contactat de redacţia noastră atenţionează că pentru contribuţiile de asigurări sociale datorate în plus ca şi PFA, autorităţile vor aplica dobânzi şi penalităţi de întârziere, până la achitarea acestora.

Notă: Informaţii pe larg despre impozitarea contractelor civile în 2016 sunt aici.