Inspecția Muncii va verifica, până în martie 2018, respectarea prevederilor OUG nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția lucrătorilor, conform unui comunicat de presă recent al instituției.
Concret, în baza ordonanței menționate, atunci când temperaturile scad sub -20 de grade Celsius, angajatorii trebuie să ia următoarele măsuri de protecție pentru salariații ce lucrează în aer liber:
- distribuirea de ceai fierbinte în cantitate de 0,5-1 litru/persoană/schimb;
- acordarea de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare, scop în care se vor asigura spaţii fixe sau mobile cu temperatură corespunzătoare;
- asigurarea echipamentului individual de protecţie.
Aceste dispoziții sunt obligatorii, iar firmele care nu le pot respecta pot decide, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, dacă temperaturile extreme se mențin cel puțin două zile consecutive:
- reducerea programului de lucru,
- întreruperea colectivă a lucrului, dar cu asigurarea continuităţii activităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă potrivit prevederilor legale.
Dacă se va decide asupra uneia dintre aceste măsuri, timpul nelucrat se va putea recupera în următoarele șase luni, cu menţinerea drepturilor salariale, sau acesta nu va mai fi recuperat, iar salariul se va acorda proporțional cu timpul efectiv lucrat. În plus, dacă va avea loc întreruperea colectivă a muncii, această perioadă va fi considerată vechime în muncă.
Pe deasupra, angajatorii sunt obligați să ia și măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor determinate de munca efectuată la temperaturi foarte scăzute. În caz contrar, ei pot fi sancționați cu amendă de la 1.500 la 2.500 de lei.
Mai precis, aceștia trebuie să asigure la angajare un examen medical şi controale medicale periodice, urmărind să descopere din timp contraindicaţiile pentru munca la temperaturi extreme. La nevoie, trebuie să asigure primul ajutor și transportul la cel mai apropiat spital. De asemenea, dacă există posibilitatea, persoanele cu afecţiuni, care nu pot lucra la temperaturi foarte scăzute, trebuie mutate în alte locuri de muncă sau să li se reducă programul.