De la 1 februarie, persoanele care câştigă bani doar din contracte civile vor plăti CASS pentru toată suma obţinută

Din 1 februarie 2017, baza de calcul a CASS nu va mai fi plafonată la cinci salarii medii brute pentru persoanele care obţin venituri doar din alte surse, astfel că acestea vor plăti CASS pentru întregul venit realizat.

În schimb, dacă aceste persoane vor realiza, concomitent, venituri şi din salarii, pensii, activități independente, activități agricole, silvicultură și piscicultură ori indemnizaţii de şomaj, printre altele, nu vor datora CASS pentru veniturile realizate din alte surse.  

Măsura este inclusă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017, care stabileşte, totodată, eliminarea plafonului echivalent cu cinci salarii medii brute la calculul CASS atât pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii (detalii aici), cât şi pentru cele ce obţin venituri exclusiv din investiţii (aici se includ dividendele, dobânzile etc - detalii aici). 

Concret, veniturile din alte surse sunt enumerate la art. 114 din Codul fiscal, acolo se includ, dar nu sunt limitate, următoarele venituri:

• prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activități pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relație generatoare de venituri din salarii și asimilate salariilor;
• veniturile, cu excepția celor obținute ca urmare a unor contracte încheiate în baza Codului muncii sau în baza raporturilor de serviciu încheiate în baza Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici;
• câștiguri primite de la societățile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți cu ocazia tragerilor de amortizare;
• venituri, sub forma diferențelor de preț pentru anumite bunuri, servicii și alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, foști salariați, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;
• venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
• venituri obținute de persoana fizică în baza contractului de administrare încheiat potrivit Codului silvic, cu excepţia veniturilor realizate din exploatarea și valorificarea masei lemnoase;
• veniturile distribuite persoanelor fizice membrii formelor asociative de proprietate - persoane juridice;
• veniturile din activități, altele decât cele de producție, comerț, prestări de servicii, profesii liberale și din drepturi de proprietate intelectuală, precum și activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• bunurile și/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia;
• suma plătită unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia, pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la acesta, peste prețul pieței pentru astfel de bunuri ori servicii;
• distribuirea de titluri de participare, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecință a deținerii unor titluri de participare la acea persoană juridică;
• dobânda penalizatoare plătită în condițiile nerespectării termenului de plată a dividendelor distribuite participanților;
• veniturile obținute de cedent ca urmare a cesiunii de creanță, respectiv de cesionar din realizarea venitului din creanța respectivă, inclusiv în cazul drepturilor de creanțe salariale obținute în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, din patrimoniul personal.

Referitor la cotele de contribuții de asigurări sociale de sănătate folosite în prezent, acestea sunt de:

• 5,5% pentru contribuția individuală;
• 5,2% pentru contribuția datorată de angajator.

În ceea ce priveşte câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, acesta este fixat din 2016 la 2.681 de lei, valoare încă aplicabilă în prezent, în condiţiile în care câştigul salarial mediu pentru 2017 n-a fost stabilit până la acest moment.

Prin urmare, plafonul de cinci salarii medii brute, de 13.405 lei, va fi eliminat de luna viitoare, atât în cazul veniturilor din alte surse, cât şi în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, precum şi a celor din investiții (dividende, dobânzi etc). 

Veniturile obţinute din contracte civile pot fi considerate provenind din alte surse

De la 1 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a noului sistem fiscal, situaţia contractelor civile a fost modificată semnificativ, în sensul că noţiuni precum "convenţie civilă" sau "venituri obţinute din convenţiile civile" au dispărut din cuprinsul Codului fiscal.

În aceste condiţii, singurul temei legislativ în care veniturile obţinute din contracte civile pot fi integrate îl reprezintă articolul 114 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, cel care defineşte veniturile din alte surse.

Astfel, în categoria veniturilor din alte surse se includ, aşa cum am precizat anterior, următoarele venituri impozabile: „veniturile din activităţi, altele decât cele de producţie, comerţ, prestări de servicii, profesii liberale şi din drepturi de proprietate intelectuală, precum şi activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. II - Venituri din activităţi independente şi cap. VII - Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură”.

În funcţie de natura serviciilor prestate, legislaţia oferă contribuabililor ce obţin venituri din convenţii civile soluţia de a le încadra în venituri din alte surse, cu condiţia ca persoana să nu fie înregistrată fiscal şi activitatea să nu aibă caracter de continuitate (să fie ocazională).

Aşa cum AvocatNet.ro a explicat anul trecut aici, specialiştii recomandă contribuabililor folosirea unor contracte conform Codului Civil numai pentru activități ocazionale, adică cele care nu au nici caracterul unei activități salariale și nici nu generează obligativitatea constituirii unei PFA, astfel încât încadrarea în categoria "venituri din alte surse" să fie conformă realității. Prin urmare, pentru orice activitate ce se repetă trebuie folosit, în funcție de natura activității:

• fie încadrarea în baza unui contract individual de muncă;
• fie încheierea de contracte cu PFA/ profesii libere înregistrate fiscal.

În concluzie, în situaţia în care o persoană este remunerată strict o singură dată pentru activitatea desfăşurată, venitul obţinut de respectiva persoană trebuie tratat ca venit din alte surse. Dacă însă persoana în cauză are o colaborare mai lungă cu o anumită entitate, acesta ar trebui să se autorizeze ca PFA, iar veniturile sale din această activitate să fie considerate venituri din activităţi independente, ca urmare a caracterului continuu/recurent - aveţi detalii aici.