Fiscalitatea în 2017: Nelămuriri și explicații despre taxe, impozite, facilități și controalele autorităților

La fel ca în ultimii ani, AvocatNet.ro a venit în ajutorul oamenilor de afaceri în ceea ce privește planificarea fiscală prin conferința „Modificări fiscale de ultimă oră”, ce a fost organizată astăzi la Hotelul Hilton din București. Specialiștii de top prezenți la eveniment au oferit informații detaliate despre modificările legislative care pot afecta evoluția companiilor în 2017 și au oferit soluții pentru implementarea noutăților fiscale, astfel încât riscurile să fie diminuate la minimum.

Devenită deja un etalon al evenimentelor locale de fiscalitate, conferința „Modificări fiscale de ultimă oră”, ajunsă la a șaptea ediție, este atât un instrument de informare asupra celor mai recente modificări legislative în domeniul fiscalității, cât și o bună metodă de clarificare a modului în care aceste schimbări pot fi puse în practică cu riscuri minime și beneficii maxime.

Bazată pe interactivitatea dintre lectori și participanți, conferința a adus în atenția participanților teme de maxim interes din legislația fiscală, care vizează atât sfera impozitării directe, cât și cea a impozitării indirecte, precum și orice alte noutăți legislative care vor avea impact asupra mediului de afaceri în anul curent. Mai exact, principalele teme dezbătute au fost taxa pe valoarea adăugată (TVA), noile reguli de procedură fiscală, impozitul pe profit și trecerea la impozitul micro, facilitățile fiscale pentru contribuabili și dosarul prețurilor de transfer.

Abonații AvocatNet.ro Premium au putut urmări principalele aspecte discutate la conferință prin intermediul comentariului live text de mai jos.

Dosarul prețurilor de transfer în 2017

Vorbitor: Ciprian Gavriliu, director la Deloitte România

• Nu există control fiscal fără să nu se ceară dosarul prețurilor de transfer. Înainte se discutau doar elementele formale, cele din Ordinul nr. 222 (acum e înlocuit de Ordinul nr. 442), iar acum discuțiile sunt foarte tehnice și mult mai ample.
• Ajustarea prețurilor de transfer: autoritățile nu se mai mulțumesc doar cu atenționarea, sancționarea, dar și cu ajustarea prețurilor (și se ajunge la sume foarte mari) la firmele care nu și-au făcut calculele cum trebuie.
• În trecut, nu aveam o definiție a controlului pe zona de prețuri de transfer, acum știm. Dacă suntem manager la firma A și acționar la firma B, sunt șanse foarte mari ca firmele A și B să fie considerate părți afiliate.
• Chiar dacă la momentul 2012, să zicem, aveam un dosar al prețurilor de transfer făcut cu respectarea Ordinului nr. 222, acum, dosarele, la inspecție, trebuie să corespundă cu cerințele din Ordinul nr. 442. Inspectorii vor căuta ca dosarul prețurilor de transfer să corespundă noilor reguli. Ceea ce nu e corect, e adevărat. S-a întâmplat, inspectorii au cerut dosarele actualizate pe noile condiții.

• Două societăți care au capital majoritar de stat sunt considerate societăți afiliate? Părerea mea este că da, deci aveți obligația să întocmiți dosarul prețurilor de transfer.
• Documentația cu prețurile de transfer e utilă chiar și pentru acționarul minoritar, nu facem documentația doar pentru organele fiscale.
• Procedura de obținere a acordului de preț în avans reprezintă o noutate. Dar dacă activitatea este sezonieră, spre exemplu, nu este recomandabil acest acord, pentru că ar însemna niște costuri suplimentare care nu-și au rostul.
• Contribuabilii mici și mijlocii nu mai au obligația întocmirii dosarului prețurilor, dar au obligația de a justifica prețurile.

• Contribuabilii mari trebuie să pregătească dosarul pentru 2016 până pe 25 martie 2017. Dar putem să folosim studii din 2015 ca să justificăm ceva din 2016.
• În ultimele două luni a apărut o chestiune interesantă: Ordinul nr. 442 nu spune când trebuie să fii mare contribuabil și să depășești planul acela valoric, așa că au apărut cei care interpretează chestiunea cum că poți să îndeplinești criteriul acesta chiar și începând cu ianuarie 2017, să zicem, dar nu în 2016, pentru care întocmești tu dosarul.
• Dosarul nu se depune nicăieri, el trebuie doar să fie disponibil la nivelul companiei. Dar marii contribuabili se trezesc cu inspectorul care cere direct dosarul, fără chestiuni prealabile, termene pentru pregătire, nu deschide un control.  Așa se deosebește categoria marilor contribuabili de restul.
• Dacă sunteți pe pierdere, spre exemplu, sunt șanse foarte mari să vă treziți cu un control. Nu includem în analiza de justificare a prețurilor de transfer acele pierderi care nu au legătură cu raportul nostru cu părțile afiliate (spre exemplu, sunt transportator și nu am putut să fac nimic cât timp a fost îngheț). Aceste tipuri de pierderi se pun separat, se justifică separat, pentru că inspectorul sigur va veni să vă conteste includerea acestor pierderi în analiză.

• Atunci când ne luăm o companie comparabilă, nu ar trebui să ne luăm numai după codul CAEN, pentru că nu toți care suntem încadrați pe același cod CAEN facem exact aceleași lucruri. Trebuie să ne luăm companie comparabilă care să facă ceva apropiat de ce facem noi.
• Teoretic, în mod legal, inspectorul poate să facă ajustare și în sens invers (deși în mod general nu prea face), deci nu doar în sensul măririi bazei impozabile a contribuabilului. Aveți posibilitatea să contestați dacă nu procedează așa, desigur, dar în timpul controlului ar trebui.
• Ajustările de prețuri de transfer făcute de inspectori nu au implicații de zona de TVA. Dacă faceți ajustările însă, se cheamă ajustări voluntare și nu prea sunt acceptate de inspectori. Iar alocarea aceasta trebuie să urmărească tot regimul TVA. De asemenea, dacă inspectorul încearcă să vă ajusteze cu impact pe TVA, atunci contestați.
• Practici neconforme cu legislația internă: dosarele incomplete, ajustările, cheltuielile nedeductibile, compararea prețurilor necontrolate.

Facilități fiscale la îndemnâna contribuabililor

Vorbitor: Alexandru Mănucu, tax senior consultant la Țuca Zbârcea & Asociații Tax

Deducerea suplimentară pentru cercetare-dezvoltare

• Anul trecut s-au publicat normele și s-a stabilit ce cheltuieli intră la activitățile acestea - Ordinul nr. 1.056/4.435/2016. Vorbim de deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de maximum 50%, dar și de amortizarea accelerată în cazul aparaturii și tuturor echipamentelor folosite pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.
• Deducerea se face prin raportare la cheltuielile anuale, deci mai avem zece luni în care puteți să vă gândiți să aplicați pentru aceste facilități.
• OUG nr. 52/2002 este actul care ne spune ce se înțelege prin aceste activități și trebuie să fim foarte atenți la această definiție, pentru că pot beneficia numai cei care subscriu exact condițiilor și desfășoară exclusiv activitățile de cercetare-dezvoltare. Cercetătorii care beneficiază de scutiri de la impozit sunt numai din acele entități care aplică această deducere suplimentară.

Scutirea pentru veniturile salariale din activitățile de IT

• S-a încercat o definire a ceea ce înseamnă activitatea de creare de programe de calculator. Dar nu s-a rezolvat nimic, pentru că sunt scoși din discuție, în acest fel, cei care, conform codurilor CAEN, fac servicii, nu produse, așa cum reiese din definiție. În definiție nu par să se încadreze numeroase dintre activitățile IT.
• Există discuții să se scoată condiția studiilor superioare, pentru a-i avantaja și pe programatorii care au terminat doar studiile liceale, iar exemplele sunt destule. Există discuții confirmate de reprezentanții Ministerului Comunicațiilor pentru clarificarea aspectelor din ordinul cu probleme.
• Non-europenii nu intră la scutirea aceasta, dar intră străinii cu rezidență fiscală, atâta timp cât se îndeplinesc condițiile din ordin.
• Facilitatea pare să nu se aplice celor care fac programe web, dezvoltă aplicații, cei care supraveghează activitățile propriu-zise. Sfatul ar fi să mergem să vedem ce scrie în CAEN, pentru că vom vedea că sfera de aplicare a scutirii pare să fie mult mai mare decât reiese din prevederile ordinului.

Trecerea obligatorie la impozitul micro

Vorbitor: Ruxandra Târlescu, senior manager la PwC România

• OUG nr. 84/2016 elimină inechitățile din practică, pe de o parte, pentru că erau companii care nu aveau capitalul de 25.000 de euro, erau trecute la micro. Dar acum s-a redus nivelul de capital social la 40.000 de lei (aproape 10.000 de euro) și se dă voie celor care au înscris capitalul acela de 25.000 de euro să-l scadă și să rămână tot ca plătitoare de impozit pe profit.
• Acum, microcompaniile sunt cele care au venituri mai mici de 500.000 de euro, de la 1 februarie 2017. Dacă suntem în situația unei companii cu venituri mai mici de 500.000 euro, compania mea devine plătitoare de impozit micro de la 1 februarie 2017 (și comunică asta organelor până la 25 februarie 2017), dar pentru ianuarie 2017 rămâne plătitoare de impozit pe profit și depune o declarație separat pentru asta.

• Până acum aveam trei cote de impozit la micro (3%, 2% și 1%). Acum avem 1% dacă avem cel puțin un angajat, iar cota de 3% dacă nu avem angajați. Deci, a dispărut cota de 2%.
• Avem niște aspecte ambigue la acest moment: OUG nr. 84/2016, care reduce nivelul de capital social și care ne spune că doar microcompaniile existente pot să profite de aceste prevederi și trec de la impozit pe profit la cel pentru micro. Dar ce fac dacă am fost plătitor de impozit pe profit, dar de la 1 februarie 2017 devin plătitor de impozit micro, pentru că așa e în ordonanță, dar eu vreau să-mi cresc capitalul, am posibilitatea asta? Adică am o opțiune de a rămâne plătitor de impozit pe profit? Pentru că nu transpare asta din ordonanță.

Modificări legislative, impact și efecte în privința impozitului pe profit

Vorbitor: Mircea Dumitrașcu, tax manager la Darian DRS Tax

• Cât privește anul fiscal: de principiu, e anul calendaristic, cu excepția societăților care se înființează (când anul fiscal începe de la momentul înregistrării) sau celor care își desființează societățile.
• Chestiunea modificării anului fiscal: Dacă o societate dorește să-și modifice exercițiul fiscal, se modifică și anul fiscal, dar trebuie să fim atenți ca nicio perioadă să nu fie descoperită. Iar declarația de impozit va reflecta toată perioada. Organele fiscale trebuie să fie notificate cu privire la modificarea anului fiscal – depunerea declarației de intenție. La microîntreprinderi, dacă se face trecerea la micro de la impozit pe profit și se vrea modificarea anului fiscal, atunci declarația depusă reflectă și perioada înainte de micro și cea de la trecerea la micro.

• Pentru prețurile de transfer, dacă anul fiscal se încheie în septembrie, trebuie să am pregătit dosarul prețurilor de transfer până la 25 decembrie.
• Eliminarea plafoanelor la contribuțiile sociale: Eliminarea funcționează de la 1 februarie 2017. Formularea a fost puțin ambiguă, s-au creat dispute si au existat discutii cu reprezentantii Ministerului Finanțelor, pentru că textul de lege spunea de veniturile aferente lunii februarie 2017, iar in acest caz trebuie să ne gândim la cei care plătesc salarii în luna februarie 2017 pentru munca din ianuarie 2017. Dar eliminarea plafoanelor in cazul veniturilor din salarii vizează acele venituri aferente activității din februarie 2017.

Noile reguli de procedură fiscală

Vorbitor: Emanuel Băncilă, partener la EY Law

• O primă modificare la Codul de procedură fiscală: orice act emis de organul fiscal e anulabil dacă nu cuprinde anumite elemente: pe lângă elementele acelea formale, avem și niște elemente de fond foarte importante. Nu se poate să se emită o decizie de anulare a codului de TVA fără o motivare comprehensivă (situația de fapt plus temeiul de drept, ceea ce înseamnă că organul fiscal trebuie să se chinuie să aducă o motivare).
• Apoi, în legătură cu modificarea gradului de risc, nimeni nu comunică contribuabilului de ce e mutat de la un grad la altul, ceea ce înseamnă că organul fiscal greșește, iarăși vorbim de lipsa de motivare, răspunsul e sec. Dar OUG nr. 84/2016 corectează chetiunea asta: chiar dacă organul fiscal vine si răspunde sec, fără motivare, putem merge să contestăm răspunsul lor necorespunzator.
• În legătură cu ordinea de stingere a datoriilor: mai întâi creanțele principale și accesoriile, iar pentru restul, în funcție de data comunicării deciziei de impunere. Aceste ultime creanțe trec înaintea oricărei alte creanțe declarate de contribuabil. Dacă, de exemplu, avem o decizie pe 20 februarie, conform Codului de procedură fiscală, ea devine scadentă pe 20 martie. Dacă depunem decont de tva pe 25 și plătim, vom avea surpriza că suma plătită cu titlul de TVA să fie alocată la decizia de impunere, chiar dacă scadența pentru ea e 20 martie. Ideea asta nu e nouă la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), ea a fost implementatată și în trecut, ca o interpretare a celor de la ANAF, dar a fost contestată în instanță și ANAF a pierdut. Iar acum totul e în liniile legii, deși e total abuziv, în opinia noastră. Avem posibilitatea să venim cu o scrisoare de garanție bancară, dar nu e o supersoluție.  Cât despre solicitarea suspendării prin instanță, nu e deloc rentabil.

• La nivelul competenței de soluționare a contestației fiscale: modificarea pragului valoric în funcție de care se stabilește competența de soluționare a contestației fiscale – în principal, e o modificare bună avand în vedere că se dorește unificarea practicii organelor fiscale, dar nu știm în ce măsură direcția generală de soluționare a contestațiilor fiscale va putea să facă față tuturor contestațiilor, rămâne de văzut.
• S-a clarificat calea de atac împotriva măsurilor asigurătorii: înainte se mergea la judecătorie, acum se merge direct la instanța de contencios administrativ (adică tribunalul sau curtea de apel). Nu mai e obligatorie trecerea prin procedura prealabilă obligatorie a contestației fiscale. Înainte, orice fel de măsură asigurătorie trebuie să treacă prin acest filtru. Acum mergem direct la contencios, nu se mai pierde timp, nu se mai ajunge la insolvență, cum se petrecea înainte.
• Acum și dacă dăm o scrisoare de garanție bancară, din acel moment nu mai pot fi emise decizii de accesorii. Înainte se dădeau săptămânal, mergeam mereu la bancă să dăm câte o scrisoare de garanție suplimentară.

• Atunci când poprirea asigurătorie devine executorie, trebuie să notificăm și asigurătorul, și terțul poprit.
• În legătură cu prescripția: pe vechiul Cod de procedură fiscală, prescripția începea să curgă de la data de 1 ianuarie anului următor celui cu faptul pricinuitor. Acum, prescripția începe să curgă de la data de 1 iulie a anului următor. În legătură cu suspendarea termenului: de la momentul începerii inspectiei fiscale și până când se emite decizia de impunere în urma inspectiei, avem suspendarea termen de prescripției.
• Fiscul nu mai beneficiază de efectul suspeniv al inspecției dacă se depășește perioada de inspecție prevăzută de lege (180/90/45 de zile, în funcție de contribuabil).

• De asemenea, dacă se ajunge cu durata inspecției la dublul duratei prevăzute de lege, atunci nu se mai poate emite decizie de  impunere. Fiscul ar trebui să meargă la organul superior să ceară aprobare, e puțin practicabil, nimeni nu face așa. Dar în acel termen maxim (360 pentru marii contribuabili, adică 180x2) nu se calculează acea perioadă de suspendare a inspecției. Adică Fiscul nu poate să își ia acest termen maxim (dublul perioadei) în beneficiul lui, pentru că acest maxim e în beneficiul contribuabilului.
• Pentru refacerea inspecției fiscale mai avem de-a face cu acest dublu al perioadei controlate? Dacă se dispune refacerea, Fiscul trebuie să pună în executate refacerea în maximum 30 de zile de la dispoziția de refacere. Deci, nu.
• Acum proiectul de raport fiscal se dă înainte de discuția accea cu contribuabilul, nu de pe o zi pe alta, ca înainte.

• La contestația fiscală a deciziei de impunere: nu se poate aduce contestatorul într-o situație mai grea.
• Avem de-a face cu foarte multe controale antifraudă, iar aceștia nu țin cont de perioadele de prescripție, ei vin în urma unei sesizări penale.
• Dacă am fost controlat fiscal și fac o corecție ulterior, doar cu privire la această chestiune se redeschide perioada, deci Fiscul nu poate veni să ne întrebe de lucruri care nu au de-a face cu asta.
• Blocarea contestației ca urmare a sesizării penale, modificare nouă. Dar doar dacă avem plângere penală cu privire la mijloacele de probă - să zicem, un document fals.

Taxa pe valoarea adăugată în 2017

Vorbitor: Luisiana Dobrinescu, partener la Dobrinescu Dobrev SCA

Despre eliminarea formularului 088, anularea codului de TVA: Formularul s-a eliminat la finalul anului 2016, însă doar cu numele, pentru că criteriile de evaluare rămân ca atare În Codul fiscal. Dar nu mai știm care nu sunt acele situații în care nu mai îndeplinim criteriile. Înainte măcar transpăreau criteriile de evaluare din acel formular, dar acum nu mai avem nicio idee.

Cazurile de înregistrare voluntară: Vorbim de înregistrarea la înființare prin formularul 098, apoi formularul 010 pentru înregistrarea în timpului anului, dar și înregistrarea în timpul anului fără depășirea plafonului și, în fine, reînregistrarea după anularea codului.

Reînregistrarea în scopuri de TVA – noi implicații

• Persoanele care redobândesc codul de TVA redobândesc dreptul de deducere pentru achizițiile din perioada în care aveau codul de TVA anulat (când ești inactiv, nu ai voie să deduci nici cheltuiala, nici TVA-ul, dar când ai codul de TVA anulat, doar TVA-ul nu poate fi dedus, însă cheltuiala da). Dacă îl dobândești în februarie 2017 (și l-ai pierdut în ianuarie 2016), trebuie să depui rectificativa la impozit, iar pentru TVA cu primul decont de TVA faci ajustarea. 
• Emiți factura cu TVA pentru prestările de servicii/livrările de bunuri efectuate în perioada cu lipsa codului de TVA, în concluzie.
• Când se reactivează codul de TVA se stornează facturile vechi.

Ajustarea de TVA

• S-a modificat în 2016 definiția bunurilor de capital (inclusiv bunuri imobile înregistrate ca stocuri). Deci, orice bun amortizabil este bun de capital, cu alte cuvinte, ne duce pe articolul 305 din Codul fiscal.
• Ce este nou: dacă suntem societate de dezvoltator și avem 30 de apartamente gata, alea sunt stocuri, chiar dacă nu sunt amortizabile.
• S-au consacrat legislativ noi excepții de la ajustare (un caz la Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu BCR).
• Nici pentru bunurile casate nu trebuie să mai facem ajustare.

• Pentru bunurile pierdute sau distruse nu se mai înregistrează ajustare. Foarte mulți greșesc aici, societatea nu trebuie să sufere financiar din pricina unor bunuri care sunt scoase din gestiune, nu vândute.
• Ajustarea se face acum fracționat. Deci vorbim de bunuri de capital, nu de stocuri. Pentru imobile perioada de ajustare e de 20 de ani, pentru restul e de cinci ani. Dacă am luat un imobil in 2011, în 2016 ar fi trebuit să ajustez 15/20. Dar acum mi-am recăpătat codul de TVA și mai am 14 ani de ajustare. Cum facem ajustarea acum că am dobândit codul de TVA? Acum ne luăm TVA-ul înapoi puțin câte puțin, pentru că avem dreptul la ajustare pozitivă și calculez pentru 2017 la valoarea 1/20. Deci pentru noi asta înseamnă un plus, ajutarea de TVA fiind deductibil. Dacă vrei să vinzi și nu ai apucat să îți ajustezi tot – codul nu prevede nimic deocamdată, deci nu știi ce să faci.
• Ajustarea unitară intervine în situațiile definitve: treci la mică întreprindere, vinzi, se pierde bunul, se distruge. Aici se ajustează pentru toată perioada rămasă de ajustare.