Bilanțurile simplificate pentru 2016: Ce firme au obligația de a le întocmi?

În funcție de anumite criterii, incluse în Ordinul MFP nr. 1.802/2014, o companie poate să fie considerată microentitate, entitate mică, entitate mijlocie sau entitate mare.  Concret, firmele sunt grupate în trei mari categorii: microentități, entități mici și entități mijlocii și mari, doar primele două dintre acestea având posibilitatea de a întocmi un bilanț prescurtat. 

În ceea ce privește microentitățile, acestea sunt considerate societățile care la data bilanțului nu depășesc limitele a cel puțin două dintre criteriile următoare:

• totalul activelor: 1,5 milioane de lei (echivalentul a 338.310 euro);
• cifra de afaceri netă: 3 milioane de lei (echivalentul a 676.620 de euro);
• numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: zece.

Cât despre cea de-a doua categorie ce poate depune situații simplificate, respectiv entitățile mici, actul citat stabilește că acestea sunt entitățile care la data bilanțului nu se încadrează în categoria microentităților și care nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele criterii:

• totalul activelor: 17,5 milioane de lei (echivalentul a 3.946.953 de euro);
• cifra de afaceri netă: 35 de milioane de lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
• numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

Referitor la entitățile mijlocii și mari, cele care nu pot întocmi un bilanț prescurtat, acestea sunt cele care la data bilanțului depășesc limitele a minimum două dintre criteriile următoare:

• totalul activelor: 17,5 milioane de lei (echivalentul a 3.946.953 de euro);
• cifra de afaceri netă: 35 de milioane de lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
• numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

Prin urmare, o companie are obligația de a analiza permanent, pentru fiecare dată a bilanţului, dacă a depăşit, respectiv a încetat să depăşească criteriile de mărime corespunzătoare, pentru a ști unde se încadrează și ce reguli trebuie să respecte la întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale. Astfel, entitatea schimbă categoria în care se încadrează doar dacă în două exerciţii financiare consecutive depăşeşte sau încetează să depăşească criteriile de mărime. Ca urmare, modificarea criteriilor de mărime nu determină automat încadrarea entităţii într-o nouă categorie.

Notă: Ca regulă, firmele trebuie să depună bilanțurile pentru anul 2016 până pe 30 mai 2017, la unitățile teritoriale ale MFP. Totuși, există și unele entități care trebuie să îndeplinească obligația cu aproape o lună mai devreme, așa cum sunt ONG-urile (asociații, fundații etc).

Ce cuprinde bilanțul prescurtat

Așa cum am lămurit deja, microentitățile și entitățile mici sunt singurele categorii de firme care pot întocmi un bilanț prescurtat. Formatul bilanţului prescurtat, întocmit de aceste entităţi, este următorul:

A. Active imobilizate

• I. Imobilizări necorporale
• II. Imobilizări corporale
• III. Imobilizări financiare

B. Active circulante

• I. Stocuri
• II. Creanţe (sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
• III. Investiţii pe termen scurt
• IV. Casa şi conturi la bănci

C. Cheltuieli în avans

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

E. Active circulante nete/datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

H. Provizioane

I. Venituri în avans

J. Capitaluri proprii

• I. Capital subscris
• II. Prime de capital
• III. Rezerve din reevaluare
• IV. Rezerve
• V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
• VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar

Notele explicative, obligatorii pentru entitățile mici, nu și pentru microentități

Conform normelor în vigoare, microentităţile nu au obligaţia elaborării notelor explicative la situaţiile financiare anuale, însă trebuie să prezinte informații despre:

• politicile contabile adoptate;
• valoarea totală a oricăror angajamente financiare, garanții sau active și datorii contingente neincluse în bilanț, indicând natura și forma oricărei garanții reale care a fost acordată;
• suma avansurilor și creditelor acordate membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere;
• informații cu privire la propriile acțiuni.

În plus, pe lângă bilanțul prescurtat, microentitățile trebuie să întocmească și un cont prescurtat de profit și pierdere, care să prezinte separat:

• cifra de afaceri netă;
• alte venituri;
• costul materiilor prime şi al consumabilelor;
• cheltuieli cu personalul;
• ajustări de valoare;
• alte cheltuieli;
• impozite;
• profit sau pierdere.

Nu în ultimul rând, microentitățile trebuie să elaboreze și Raportul administratorilor, care oferă informații privind achizițiile propriilor acțiuni, și anume:

• motivele achiziţiilor efectuate în cursul exerciţiului financiar;
• numărul şi valoarea nominală sau, în absenţa acesteia, echivalentul contabil al acţiunilor achiziţionate şi înstrăinate în cursul exerciţiului financiar şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;
• în cazul achiziţiei şi înstrăinării cu titlu oneros, contravaloarea acţiunilor;
• numărul şi valoarea nominală sau, în absenţa acesteia, echivalentul contabil al tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de entitate şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă.

În ceea ce privește entitățile mici, acestea trebuie să întocmească situații financiare anuale care să cuprindă, pe lângă bilanțul prescurtat și contul de profit și pierdere, și notele explicative. Ele vor fi însoţite de formularul „Date informative” şi formularul „Situaţia activelor imobilizate”. Opțional, aceste firme pot să întocmească și situația modificărilor capitalului propriu și/sau situația fluxurilor de trezorerie.

Atenție! Potrivit legii, situaţiile financiare anuale ale entităţilor mici şi microentităţilor se verifică, după caz, de către cenzori.

Pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, încadrarea în criteriile de mărime prezentate la începutul articolului se efectuează la sfârşitul exerciţiului financiar, pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare ale exerciţiului financiar precedent celui de raportare şi a indicatorilor determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi a balanţei de verificare încheiate la sfârşitul exerciţiului financiar curent, utilizându-se cursul de schimb valutar publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 19 iulie 2013.