Activitate ContSters100754

C.Stef a scris:

Intrebare : (Grila admitere INM 2006 )
Infractiunea de santaj : - este absorbita in lipsirea de libertate in mod ilegal, atunci cand in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj patrimonial ? S-a validat ca NU! Astept pareri.

M-am uitat peste grilele din 2006 si aceasta varianta a fost considerata corecta, cum de altfel este si normal, dar in urma contestatiilor. Este vorba despre intrebarea 60 din G1.

vio23 a scris:

cine imi poate explica si mie intelesul art 267 alin 2 cpp, teza ultima: "in cazul masurilor preventive prevazute de art 145 si 145^1, procurorul dispunerevocarea acestor masuri sau, dupa caz, trimite dosarul cauzei la instanta cu propunerea de prelungire"
ce nu inteleg e chestia cu prelungirea masurilor prev de art 145 si 145^1 de catre instanta, insa aceste masuri in cursul up nu pot fi prelungite decat de procuror?
este si o decizie a ICCJ nr XI din 2008, in care se prevede ca atunci cand aceste masuri sunt dispuse de judecator in cursul up, potrivit art 146 alin 11^1 se prelungescde procurorul care efectueaza sau supravegheaza up
deci, care ar fi cazul in care ar tb sa se trimita dosarul cauzei cu propunerea de prelungire?

Potrivit art. 136 alin (4) Masurile prevazute in alin. 1 lit. b) si c) (obligarea de a nu parasi localitatea/tara) se pot lua de procuror sau de judecator, in cursul urmaririi penale, si de instanta de judecata, in cursul judecatii. Astfel in privinta acestor masuri in faza de judecata titulara va fi instanta de judecata iar nu procurorul. In decizia pe care ai indicat-o tu s-a hotarat ca in ipoteza in care in timpul urmaririi judecatorul dispune aceste masuri (el fiind sesizat privind dispunerea arestarii preventive dar considerand ca aceasta nu se justifica) cel care va fi indreptatit sa dispuna prelungirea lor va fi procurorul, el fiind de fapt titularul luarii sau prelungirii acestor masuri in faza urmaririi.

Dupa parerea mea e absolut logic ca atunci cand toate elementele si anume -cantitate si valoare (nu si calitatea fiindca acolo avem text derogatoriu)- sunt stabilite atunci si obiectul e determinat. In caz contrar e doar determinabil dar asta nu inseamna ca conventia dintre parti nu e valabila.

Art. 964. Obligatia trebuie sa aiba de obiect un lucru determinat, cel putin in specia sa. Cantitatea obiectului poate fi necerta, de este posibila determinarea sa

Chiar daca in text e vorba doar de cantitate consider ca se aplica si cazul valorii.
Pana la urma e o chestiune ce tine de semnificatia cuvantului determinat si cea a notiunii de determinabil. Dupa cate imi dau seama tu le consideri sinonime.

Pentru ca obiectul sa fie determinat e necesara stabilirea cantitatii si a valorii, altfel e doar determinabil.
La luarea de mita intentia nu poate fi decat directa fiindca este necesar un scop special si anume indeplinirea, neindeplinirea ori intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu ale autorului.

adrin a scris:

Concluzia mea este asta: cand instanta admite, dispune prelungirea, iar cand constata ca nu mai e temei, revoca. Recursul nu e impotriva incheierii de respingere, caci ea nu produce niciun efect susceptibil de a fi suspendat, ci impotriva revocarii, caci numai asa se poate un recurs suspensiv de executare. Cum ar putea instanta sa nu revoce, cand observa din materialul din propunere ca nu mai exista motive sa mentina arestarea, caci asta inseamna sa o prelungeasca?

Dupa o indelungata si matura chibzuinta :)) am ajuns la concluzia ca ai dreptate. In cazul in care judecatorul constata ca nu mai exista motivele initiale de dispunere a arestarii sau ca nu mai exista altele noi va trebui sa revoce masura. Daca doar ar respinge propunerea de prelungire ar insemna ca considera ca desi nu mai sunt temeiuri de mentinere in arest a inculpatului acesta trebuie totusi sa execute ce a mai ramas din mandatul de arestare anterior, ceea ce bineinteles ca ar duce la incalcarea drepturilor acestuia.

reddevil a scris:

anna sheila a scris:

Am si eu o grila de penal:
Pedepsele complementare:
a) se aplica minorilor
b) nu pot fi aplicate pe langa pedeapa detentiunii pe viata
c) sunt inlaturate de efectul reabilitarii

c

Nicio varianta nu este corecta deoarece in cazul pedepsei complementare a degradarii militare efectele acesteia nu sunt inlaturate prin reabilitare. :)

Succesorul cu titlu particular nu continua personalitatea autorului cum o fac cei universali sau cu tilu univ si deci nu-i vor succeda in drepturi si obligatii decat cu privire la drepturile ori obligatiile reale. Dupa parerea mea conventia incheiata cu vecinul S.N. este una personala si deci nu se va transmite cumparatorului. Cel putin asa vad eu lucrurile...

Am si eu o grila de penal:
Pedepsele complementare:
a) se aplica minorilor
b) nu pot fi aplicate pe langa pedeapa detentiunii pe viata
c) sunt inlaturate de efectul reabilitarii

c) nu poti fi tainuitor la propria infractiune de furt, in nicio situatie. Nu conteaza daca inculpatul a a fost autor, complice ori instigator la infractiunea de furt.

Pai tocmai in art. 159 la alin. 8 se vorbeste despre recursul impotrivii acestei incheieri: "Incheierea prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestarii poate fi atacata cu recurs de procuror sau de inculpat in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsa". Nu se mentioneaza niciunde ca este vorba doar despre o incheiere de admitere. De altfel, cum am mai spus, se mentioneaza faptul ca aceasta incheiere poate fi atacata si de procuror iar acesta, dat fiind ca tocmai el intocmeste propunerea de prelungire, va ataca incheierea doar daca este una de respingere, neavand niciun interes sa atace o incheiere de admitere a propunerii lui.
De asemenea am gasit si in Theodoru un text de sustinere :) "recursul procurorului impotriva incheierii prin care s-a respins propunerea de prelungire a arestarii preventive este suspensiv de executare, dar numai pana la expirarea duratei mandatului de arestare preventiva" (asta rezulta din ultima parte a textului de la art. 159 alin. 8)

Credeti ca poate exista incheierea prin care judecatorul respinge propunerea de prelungire a masurii arestarii preventive? Sau numai incheierea prin care se dispune revocarea masurii?

La 2. a)

Art 159 alin. 8 Incheierea prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestarii poate fi atacata cu recurs de procuror sau de inculpat in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsa. Recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate.
Deci da exista incheierea prin care judecatorul solutioneaza propunerea de prelungire a arestarii preventive atat in sensul respingerii ei cand poate fi atacata de procuror (care face de altfel propunerea) cat si in cazul admiterii ei cand e atacata de inculpat.