Activitate tmac

Bun - deci acum e un fel de remiza :D. In unanimitate, raspunsul la prima intrebare este "nu". Prin urmare, nu mai pot pierde dezbaterea :D.

Haideti acum sa vedem daca o pot cistiga. Va rog sa luati in considerare urmatoarele probe:

1. Un SMS primit de mine de la mama lui T. cind s-a dus la ecograf, prin care sunt anuntat ca "e fetita" (asta s-a intimplat cu doua luni si jumatate inainte de nasterea lui T.).
2. Un e-mail trimis de mine prietenilor, prin care ii anunt ca e oficial si demonstrat stiintific: am o fetita. In acelasi e-mail le spun prietenilor mei care sunt prenumele lui T. (T. are trei prenume :love: ) si le explic de ce am ales fiecare dintre cele trei prenume. Asta se intimpla, repet, cu doua luni si jumatate inainte de nasterea lui T.
3. In certificatul de nastere, T. este trecuta cu toate cele trei prenume, in ordinea stabilita de mine - si numai cu ele. (Credeti ca o femeie accepta ca un copil sa poarte nu unul, ci toate trei prenumele stabilite de altcineva decit de tatal copilului si de ea? Si credeti ca un barbat care e convins ca fetita e a lui accepta sa ii puna fix cele trei prenume alese de alt barbat care pretinde si el ca ar fi tatal fetitei?)
4. Inregistrarea ultimei convorbiri pe care am avut-o cu celalalt barbat, cu trei zile inainte de nasterea lui T. (ulterior acestei convorbiri, am trimis SMS-ul care a facut obiectul primei intrebari). In aceasta convorbire il intreb pe respectivul barbat (sa-i spunem X) in doua rinduri: daca nu voi fi recunoscut ca tata al lui T., eu cum imi voi putea vedea fetita? X imi raspunde, tot in doua rinduri: "O s-o vezi, dar in conditiile puse de mama ei, nu de tine". (OK, inregistrarea asta e o proba ambigua - pentru ca este o inregistrare neautorizata. Inteleg ca unele instante o accepta, altele nu. Asadar, las la latitudinea dumneavoastra acceptarea sau respingerea ei).
5. Faptul ca la 6 zile de la nasterea lui T., mama lui T. m-a chemat sa-mi vad fetita (fotografii).
6. Faptul ca la 11 zile de la nasterea lui T., mama lui T. ne-a invitat si pe mine si pe mama mea (bunica lui T.) sa o vedem pe T. (fotografii si martor).
7. Faptul ca la o luna de la nasterea lui T., mama ei a venit cu ea in vizita la parintii mei (fotografii si martori).
8. Faptul ca la doua luni de la nasterea lui T., i-am organizat botezul - din ratiuni evidente, X nu a fost invitat (fotografii si martori).
9. Un e-mail primit de la mama lui T., in care scrie, printre altele: "7 in [anul cutare] moare tati iar eu incerc sa ma retrag acasa, dar raman insarcinata la sfarsitul anului cu t.
8 imi ceri sa pastrez sarcina
9 dupa minciuna cu avortul imi ceri ca dupa ce nasc sa ti-o dau pe t. (Nota mea - cind mama lui T. era insarcinata in doua luni, X s-a intilnit cu mine si mi-a spus ca mama lui T. a avortat)
10 dupa ce te anunt ca s-a nascut t. imi ceri sa ma mut sau sa ti-o dau pentru ca t. are o casa si ea nu este in crangasi"
10. O conversatie pe care am avut-o cu X la domiciliul meu (fara stirea lui X, la conversatie a mai asistat un martor, care a si inregistrat-o). In aceasta conversatie, X recunoaste ca stia ca eu sunt tatal lui T. dinainte ca T. sa se nasca, si la fel stia si mama lui T., dar ca aceasta din urma l-a convins, cu multe luni inainte de nasterea lui T., sa accepte sa treaca fetita pe numele lui, pentru ca eu o amenintam ca vreau sa i-o iau pe T.
11. Un e-mail de la martorul care a asistat la conversatia dintre mine si X, primit de mine in aceeasi zi in care a avut loc conversatia respectiva, si in care martorul rezuma conversatia.

Credeti ca aceste probe demonstreaza, mai presus de orice indoiala rezonabila, falsul in declaratii?

Uf! Pe cuvintul meu de onoare ca nu vreau sa tensionez nimic. Jur :D! Vreau doar sa demonstrez ceva cuiva (nu mamei lui T. si nici celuilalt barbat). Iar pentru asta am nevoie de un raspuns cit mai...netemator din partea unor experti la cele doua intrebari.

Eu cred ca raspunsul la prima intrebare e "nu", iar la a doua "da" - dar eu nu sunt specialist in drept. Raspunsurile specialistilor ma pot ajuta sa cistig dezbaterea - sau sa o pierd, daca raspunsurile vor fi contrare tezei pe care o sustin :D.

Ginditi-va asadar ca arbitrati o dezbatere. Nimic mai mult.

Mai fac o incercare. Voi expune lucrurile in ordinea intimplarii lor in timp.

1. Las insarcinata o femeie.
2. Femeia nu locuieste cu mine, ci cu un alt barbat si nu e maritata nici cu mine, nici cu barbatul respectiv.
3. Anunt pe toata lumea ca urmeaza sa devin tata. Traiesc o perioada de fericire. Astept ca femeia sa se mute cu mine.
4. In urma investigatiilor (ecografie), rezulta ca fatul e o fetita. Impreuna cu mama fetitei ii aleg numele: T.
5. Mama fetitei inca nu se muta cu mine. Incep sa am banuieli si intrebari. Incep sa ma tem ca nu-mi voi putea recunoaste fetita.
6. In ultima luna de sarcina, mama fetitei ma anunta ca nu se va muta la mine. Incerc sa obtin promisiuni ca voi fi recunoscut tata al fetitei. Nu le obtin.
7. Sunt tot mai disperat. Incerc sa vorbesc atit cu mama fetitei, cit si cu barbatul cu care locuieste. Incerc sa-i conving sa-mi permita sa-mi recunosc fetita. Nu reusesc. Celalalt barbat imi spune chiar: "Vrei o fetita? Du-te la casa de copii si ia-ti de acolo o fetita."
8. Cu trei zile inainte de nasterea fetitei, disperat si deprimat, ii trimit mamei fetitei un SMS cu urmatorul continut: "La fel ca in pilda lui Solomon, cel care isi iubeste mai mult fetita cedeaza. Cedez eu, luati-mi fetita. T. a murit, asa vor sti ai mei. Si fie pacatul vostru pe sufletele voastre in veci!"
9. Se naste T (cu o saptamina mai devreme decit era programat). Nici mama fetitei, nici celalalt barbat nu ma anunta sa vin la maternitate sa-mi recunosc copilul.
10. Citeva zile mai tirziu, mama lui T. ma suna si-mi spune ca mi s-a nascut fetita, dar ca poarta numele celuilalt barbat. Ma cheama sa-mi vad fetita, desi celalalt barbat imi interzisese sa vin s-o vad.
11. O conving pe mama lui T. sa deschida impreuna cu mine actiune in contestarea paternitatii impotriva celuilalt barbat. Incepe procesul. Celalalt barbat se declara de acord cu actiunea.
12. Fac testul ADN, conform caruia sunt tatal lui T cu o probabilitate de 99,999999%.
13. Sunt recunoscut, prin hotarire definitiva si irevocabila, tatal lui T.
14. Cind, dupa nasterea lui T., i-am intrebat pe mama fetitei si pe celalalt barbat de ce au trecut-o pe T. pe numele acestuia din urma desi stiau amindoi ca eu sunt tatal ei, de ce nu m-au lasat sa-mi recunosc fetita, mi-au spus de fiecare data ca din cauza SMS-ului meu, ca eu sunt de vina, ca prin acel SMS am renuntat practic la paternitatea fetei mele, asa incit erau indreptatiti sa faca cum au crezut de cuviinta la momentul respectiv, de vreme ce fetita nu avea tata.

Acestea sunt faptele, pe care sper ca le-am expus cit se poate de clar. Mie raspunsul celor doi mi se pare cusut cu ata alba, asa incit am pentru dumneavoastra urmatoarele doua intrebari:

1. E intr-adevar SMS-ul meu o dovada a renuntarii la paternitate?
2. Daca nu, cei doi au comis fals in declaratii?

PS Am rugamintea catre cei care doresc sa intervina in acest topic sa o faca exclusiv prin oferirea de raspunsuri la cele doua intrebari - si eventual, daca se poate, sa isi justifice raspunsurile. Multumesc frumos!

Stoica Ioana a scris:

Asa incat , daca cu-adevarat doriti sa recunoasteti copilul , contestati recunoasterea facuta de catre actualul concubin , in instanta.

Dupa cum am scris mai sus: "A existat si un proces in contestarea paternitatii, prin care eu am fost recunoscut tatal fetitei, iar piritul a recunoscut ca a facut tot ce i-a stat in putere pentru a ma impiedica sa imi recunosc copilul."

Astept in continuare raspunsul la cele doua intrebari - si doar la ele.

@ av.corduneanu

SMS-ul, dupa cum am scris, l-am trimis cu trei zile inainte de nasterea fetitei. Deci cu mult inainte de orice proces in contestarea paternitatii - si, evident, cu si mai mult inainte de hotarirea judecatoreasca prin care am fost recunoscut tata al fetitei.

Mama fetitei si concubinul ei au justificat faptul ca au declarat fetita pe numele respectivului tocmai prin aceea ca, inainte de a se naste copilul, eu am trimis SMS-ul respectiv.

Inca o data, intrebarile:

1. E intr-adevar SMS-ul meu o dovada a renuntarii la paternitate?
2. Daca nu, cei doi au comis fals in declaratii?

Eu nu eram casatorit cu mama fetitei - si nici barbatul cu care locuia nu era casatorit cu ea.

Ambii declaranti - si mama fetitei si barbatul respectiv - stiau ca eu sunt tatal fetitei inca dinainte de nasterea acesteia. Pot proba asta.

A existat si un proces in contestarea paternitatii, prin care eu am fost recunoscut tatal fetitei, iar piritul a recunoscut ca a facut tot ce i-a stat in putere pentru a ma impiedica sa imi recunosc copilul.

Revin asadar cu cele doua intrebari:

1. E intr-adevar SMS-ul meu o dovada a renuntarii la paternitate?
2. Daca nu, cei doi au comis fals in declaratii?

Buna ziua!

Sunt tatal unei fetite - in conditii mai speciale... Inca dinainte de a se naste fetita, mama ei si barbatul la care locuia hotarisera sa declare fetita pe numele barbatului respectiv. Am vorbit cu ei la telefon in mai multe rinduri, implorindu-i sa ma lase sa imi recunosc copilul. Ambii au fost inflexibili.

Disperat si nemaistiind ce sa fac, cu trei zile inainte de a se naste fetita am trimis mamei fetitei urmatorul SMS: "La fel ca in pilda lui Solomon, cel care isi iubeste mai mult fetita cedeaza. Cedez eu, luati-mi fetita. T. a murit, asa vor sti ai mei. Si fie pacatul vostru pe sufletele voastre in veci!"

La nastere, fetita a fost declarata pe numele acelui barbat. Cind i-am intrebat de ce au facut asta, au spus ca SMS-ul meu e o dovada a renuntarii mele la paternitatea fetitei, asa incit puteau face ce vor.

Am doua intrebari:

1. E intr-adevar SMS-ul meu o dovada a renuntarii la paternitate?
2. Daca nu, cei doi au comis fals in declaratii?