Activitate stesese

Personal cred că adevărata problemă nu este unificarea profesiilor de avocat și consilier juridic. În sensul profund consider că se impune o reașezare a profesiilor juridice. În minunata noastră țară, eterna și fascinanta Românie întâlnim absurditatea ca un consilier juridic , notar , procuror și chiar judecător
să dea examen pentru a fi admis ca avocat. Consilierul juridic nu ar trebui să dea examen în primul rând pentru că el înainte de a fi consilier juridic ar trebui să fie avocat. Știm cu toți că atunci când vorbim despre persoana juridică că aceasta spre deosebire de cea fizică încheie , emite , adoptă acte juridice importante în mod frecvent., aceasta rezultînd din însăși definiția persoanei juridice care este un colectiv uman cu o organizare și un patrimoniu distinct de al membrilor săi urmărind un scop în acord cu interesul obștesc . Persoana fizică , cînd nu îmbracă o calitate specială cum ar fi spre exemplu comerciant , funcționar , demnitar etc ,deci în simplă calitate de personă fizică subiect de drept civil încheie acte juridice importante cu caracter sporadic. Este deci anormal să trimiți în ringul luptei o persoană fără experiență. Într-o țară așezată în care interesul public primează în fața celui privat un proaspăt absolvent de științe juridice nici nu ar visa să fie consultant pe probleme jurice al unei firme și cu atât mai puțin al autorității sau instituții publice. El ar trebui mai întâi să învețe bine pe lângă maestru apoi să facă stagiu ca și avocat pledant ceva timp și pe urmă ar avea dreptul să viseze o colaborare cu vreo persoană juridcă, companie , ONG , sau cu atât mai mult vreo instituție. Încunarea carierierei unui jurist ar trebui să fie calitatea de judecător , de magistrat. or ce vedem în minunata noastră țară , consilerii juridici , notarii , procurorii și judecătorii dau examen să fie avocați , iar reciproca nu există măcar și te mai întrebi de ce interesul public este apărat cum este , de ce avem sentințe de îți stă mintea în loc și altele asemenea. Ar trebui ca forțe ale societății civile să facă o presiune extraordinară asupra legislativului pentru ca trecînd prin diferite etape să se pună lucrurile pe un făgaș normal. Legea consilierului juridic ar trebui modificată prin crearea unui corp profesional unic dar în același timp și specializat , organizat pe subdiviziuni pe ramuri și domenii de activitate(colegii). Consilierii juridici nu se pot organiza în structuri de tipul baroului în primul rând datorită caracterului profund specializat al activității acestora rezultat cum am arătat al specializării capacității de folosință a beneficiarilor serviciilor acestora. Aceasta nu ar împiedica ci chiar ar impune colegiilor să se unescă într-o structură unitară la nivel național cu filiale teritoriale. deoarece vorbim de o profesie unică și reglementată ori atunci când realitatea impune ca o profesie să ajungă la stadiul de profesie reglementată aceasta este în primul rând datorită nevoi resimțite de societate de-a avea standarde unitare în legătură cu aceea activitate.Ca și în cazul cetățeniei europene calitatea de membru într-unul sau mai multe colegii ar trebui să confere calitatea de membru al ordinului consilierilor juridici. Ar trebui apoi să se reglementeze modalitatea cum pot lua naștere colegiile pe ramuri și/sau domenii de activitate cu respectarea principiului că în același domeniu sau ramură de activitate și pe aceiași arie teritorială nu pot exista două structuri paralele. Un număr determinat prin lege de consilieri juridici definitivi ,membri în unul sau mai multe colegii ar putea avea inițiativa demarării constituirii unui al colegiu care în mod obligatoriu ar trebui să facă parte din uniunea națională. De altfel chiar actuala lege a consilierilor juridici precizează că aceștia se pot asocia la nivel județean pe ramuri sau domenii de activitate sau după caz la nivel teritorial iar aceiași lege cu câteva articole mai înainte preciza că aceștia se pot asocia. ori dacă analizăm posibilitățile de grupare a acestora acestea ar fi spre exemplu
Un număr de consilieri juridici din același județ și din aceiași ramura de activitate se asociază iar unde nu se pot întruni numărul necesar constituirii unei asociații pe ramură sau domeniu de asctivitate la nivel județean aceștia ar trebui să se asocieze la nivel național. Abia apoi asociațiile constiutuite la nivel județen di aceiași ramură de activitate s-ar uni într-o federație națională care împreună cu asociațiile constituite la nivel național să formeze o uniune națională a consilierilor juridici iar aceasta la rândul ei să aibă filiale teritoriale. Aceasta este organizarea care în mod logic rezultă chiar din Legea 514/203 ci nu structuriile de tip ccj . După cum se știe atunci cînd interpretezi și aplici un act normativ pornești de la premisa că în textul legii nu există nici măcar o virgulă în plus. Ce rost ar mai avea de altfel textul articolului care spune cum se pot asocia consilierii juridici din moment ce avem în aceiași lege textul care ne spune că se pot asocia. și dacă am face toate combinațile posibile din textul art 20 am epuiza toate variantele posibile de asociere potrivit art. 5 din lege. Oricum având în vedere interesele egoiste care primează actualmente în viața noastră politică speranțele mele sunt limită spre zero.