Activitate imalex

uite aici link-ul
[ link extern ]
a se vedea pct 26

va inteleg perfect supararea, dar asta nu inseamna ca trebuie sa abandonati acum, e pacat. cine reuseste sa treaca de pragul psihologic al unui esec este cu adevarat pregatit si pentru meseria de judecator/procuror, pentru stresul din instanta. meseria e frumoasa, dar presupune si nervi si timp pierdut, iar experienta acestor examene nu va face decat sa va intareasca pentru ceea ce va asteapta. eu am simtit-o pe propria piele, am picat de 3 ori, mi-am plans de mila, apoi am luat-o de la capat si acum sunt judecator.
nu sunt de acord ca experienta in instanta va ajuta la examen, dar e drept ca va e de un real folos in practica, se simte.
in ceea ce priveste speta cu prescriptibilitatea actiunii de pronuntare a unei hotarari care sa tina loc de act autentic, ma mira ca s-a dat, de abia in ultima sedinta a csm de practica neunitara, din iunie, s-a stabilit ca e intr-adevar prescriptibila

dar cineva acolo sus se vede ca ma iubeste si nu am avut de facut alegeri...
pentru "un alt oarecare": inteleg ca ai emotii si frustrari legate de asteptare... sper sa iti revii dupa afisarea rezultatelor, nu pot sa cred ca cineva poate gandi atat de minimalist ca tine in comentariul de mai sus

k, recunosc ca mi s-a parut rautacios comentariul, greaseala mea. sa stii ca pentru cei cu familii si aflati pe la sfarsitul clasamentului situatia nu e foarte "roz" pentru ca sunt pusi cumva sa aleaga intre o cariera pentru care au muncit din plin si familie, grea decizie. ca si cum nu ar fi fost de ajuns emotiile si efortul examenului... dupa 3 examene ratate ma gandeam ca vreau sa fiu printre ultimii intrati numai sa ma vad odata magistrat. apoi, am vazut ca situatia nu e chiar asa, vorbind din perspectiva unei familii cu copil mic.

nu stiu cati membri are forumul, dar in martie clasamentul realizat a fost foarte aproape de adevar. nu depinde de numarul de mebri ci de sinceritatea si bunavointa celor ce inscriu notele in clasament.

ca sa raspund celor ce ironizau persoanele care au renuntat la posturi in martie: nu a fost vorba de prea multa siguranta de sine, ci de nevoia de a fi cat mai aproape de familie. am fost in sala cand doamna de la judecatori a renuntat cu lacrimi in ochi... avea copil de 1 an si cel mai apropiat post care mai era ïn joc" se afla la 400 km distanta... sotul era avocat in localitatea de domiciliu... cum sa se imparta??

de acord cu tine, triton@! acu cel mai mult conteaza sa incepem sa ne pregatim pentru activitatea efectiva din instante. eu am inceput cu RIL-urile din civil, pe care, cu rusine recunosc ca nu le stiam la fel de bine ca pe cele din penal. acu le-am terminat si continui sa citesc minutele CSM cu privire la unificarea practicii judiciare ([ link extern ] ).
e drept ca o anumita presiune exista pentru noi toti, pana la semnarea decretelor, dar cu timpul asta nu o sa ne mai intalnim, asa ca sa il folosim la maxim. norocul meu e ca nu am renuntat inca la serviciu, asa ca mai sunt in priza si aproape de instanta (acu imi bat capul cu o ordonanta presedintiala pt obligare permitere acces pe o proprietate privata pana la remedierea defectiunilor la un serviciu public (interesul public contra proprietatii private) - e interesant si sunt curioasa daca o sa imi si fie admisa...

eu am vbit cu presedinta si a zis ca nici nu se asteapta sa venim a doua zi dupa publicarea decretului. cam a treia a 4-a zi, asa stie de la generatiile trecute, eu am spus ca s-ar putea sa vin dupa vreo 2 zile pentru ca pana imi fac lichidarea si predau toate lucrarile, mai dureaza. a zis ca nu-i nimic, doar sa o anunt. in colegiul de conducere al judecatoriei mi s-a stabilit deja completul de judecat, intru in prima saptamana din septembrie. de asemenea mi-au stabilit si jud care imi va fi tutore. deci imi mai lipseste drecretul :D

nu mi-am dat inca demisia. oricum fac cerere de incetare a raportului de serviciu prin acordul partilor, dar si asa la serviciu nu mai am rabdare... aud fel de fel de zvonuri, ca nu sunt bani, ca o sa se amane cursurile... vreau sa incep odata, sa citesc practica instantei, in special cea de casare, sa studiez dosare... sa ma pregatesc. toata lumea imi zice sa stau linistita, ca o sa ajung sa regret vremurile astea cand stau degeaba, dar parca tot nu-s linistita, ceva lipseste. observ ca nu sunt singura cu starea asta