Din ce am inteles momentan, fara sa fi avut acces la alte informatii, domnul ministru Catalin Predoiu a criticat cel mai dur conducerea Institutului, reiterand multe dintre aspectele pe care le-am sesizat si eu inclusiv aici pe forum: este aproape imposibil ca, din peste 3000 de candidati pe 200 de locuri, doar 72 sa poata obtine punctajul minim de admitere; este deci mult mai probabil ca ”esecul usturator al examenului” (formularea ministrului) sa fie cauzat de modul neregulamentar in care conducerea Institutului si comisiile de specialitate inteleg sa formuleze subiectele - deseori neclar, cu excederea tematicii si cu abordarea de probleme controversate in doctrina si in practica; de asemenea, este inacceptabil ca, in conditiile in care sunt zeci de mii de absolventi de drept anual, totusi in magistratura sa fie deficit de personal. Respingerea raportului I.N.M. care va fi prezentat joi in plenul C.S.M. ar conduce automat, in opinia mea, la destituirea Consiliului Stiintific, forul care a girat organizarea lamentabila a examenului din acest an; pentru membrii comisiei de elaborare a subiectelor va putea fi aplicat art. 19 alin. 4 din regulament, care prevede sanctiuni pecuniare in cazul formularii de subiecte dovedite necorespunzatoare si interzicerea dreptului de mai propune subiecte in anii viitori. Indiferent care va fi deznodamantul (banuiesc faptul ca majoritatea doriti organizarea unui nou examen la finalul toamnei pentru ocuparea celor 138 de locuri vacante), eu sunt multumit de faptul ca lucrurile sesizate de mine si de multi alti candidati au fost observate si analizate cu atentia cuvenita de membrii CSM. Si inca o data, cinste domnului ministru Predoiu pentru atitudinea lui !
P.S. Chiar sunt curios daca presedintele Basescu, in urmatoarea sedinta pe care o va prezida la CSM, va pune in discutie problema examenului de admitere la I.N.M. din vara aceasta :)
Solutia instantei este in mod evident nelegala si netemeinica, deoarece reconstituirea dreptului de proprietate privata opereaza prin efectul legii in favoarea tuturor mostenitorilor, chiar daca numai unul dintre ei a formulat cerere in baza Legii nr.18/1991. Altfel spus, daca descendentii au acceptat succesiunea defunctului (si, din cate am inteles, au acceptat-o), noul drept reconstituit in patrimoniul succesoral va deveni proprietatea indiviza a acestora, oricare dintre ei putand ulterior sa introduca cerere de partaj. Radierea unor mostenitori din titlul de proprietate este o chestiune pe care nu am mai intalnit-o si-mi pare destul de dubioasa; solutia corecta, daca intr-adevar reclamantul ar fi avut dreptate, ar fi fost constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate (in sens strict, dreptul reclamantului de a cere anularea fiind prescris) si pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de titlu de proprietate, cu efect declarativ de drepturi. Asadar, motive pentru casarea hotararii sunt arhisuficiente. Mult succes !
CÃTRE,
Domnul Traian Băsescu, Președintele României
Domnul Cătălin Predoiu, ministrul justiției și libertăților cetățenești
Doamna Florica Bejinaru, președintele Consiliului Superior al Magistraturii
În considerarea atribuțiilor dumneavoastră constituționale și legale privind asigurarea funcționării autorităților publice din sfera puterii judecătorești în condiții optime, vă solicit respectuos analizarea modului în care s-a desfășurat proba eliminatorie de tip grilă a concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii din 26 august 2010, constatarea eventualelor nereguli și dispunerea măsurilor în consecință.
Apreciez că desfășurarea acestei probe din concursul de admitere a încălcat grav prevederile Hotărârii plenului C.S.M. nr. 439/2006 (Regulamentul concursului), cu modificările și completările ulterioare, sub multiple aspecte.
Articolul 11 din Hotărârea plenului C.S.M. nr. 439/2006, așa cum a fost modificat prin Hotărârea plenului C.S.M. nr. 538/2008, impune comisiei de elaborare a subiectelor de concurs, mai exact a subiectelor probei eliminatorii de tip grilă, obligația esențială de a verifica înainte de examen ca respectivele subiecte:
a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;
b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate și să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;
c) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;
d) să asigure, în cazul testelor-grilă, o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;
e) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;
f) să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional;
g) să nu conțină probleme controversate în doctrină sau în practică.
Este normal, din punctul meu de vedere, ca subiectele concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii să aibă un grad ridicat de dificultate, pentru asigurarea unei selecții optime a viitorilor judecători și procurori, dar consider abuziv și nelegal modul în care au fost elaborate subiectele probei eliminatorii de tip grilă din 26 august 2010. Afirmația mea, în sensul că au fost încălcate dispozițiile art. 11 pct. 1 lit. a, b, f și g din H.C.S.M. nr. 439/2009 este susținută de următoarele argumente:
1. Una dintre întrebările-grilă a vizat în mod evident un subiect din afara tematicii de concurs, motiv pentru care a fost anulată ulterior și punctul corespunzător acesteia a fost acordat tuturor candidaților.
2. Materia tematică nu a fost echilibrat distribuită în cadrul secțiunilor subiectelor de concurs – drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal. Astfel, instituții juridice extrem de importante pentru un viitor magistrat nu au format obiectul examinării; s-a pus accent în mod deosebit pe chestiuni marginale, pe detalii adesea insignifiante din punct de vedere teoretic și practic, și, mai grav, pe aspecte controversate în doctrină și în practică, fenomen semnalat la toate concursurile de admitere din anii precedenți, dar care a fost dus la paroxism în 2010.
3. Complexitatea subiectelor de concurs a exces radical în aceste condiții nivelului acceptabil pentru absolvenții facultăților de drept care nu au desfășurat activitate practică în domeniul științelor juridice. Numărul extrem de redus al candidaților declarați admiși, fenomen de alfel constant, este edificator în acest sens.
4. Comisia de elaborare a subiectelor de concurs nu a luat măsuri pentru asigurarea unității de evaluare la nivel național. În opinia mea, acest lucru putea fi realizat în două moduri distincte, însă compatibile reciproc: 1. publicarea bibliografiei extinse, prin indicarea exactă a lucrărilor de specialitate necesare pregătirii candidaților în vederea examenului și a autorilor acestor lucrări; 2. evitarea utilizării de tratate universitare în cadrul procesului de elaborare a subiectelor de concurs și formularea întrebărilor, cu răspunsurile aferente, prin raportare la dispozițiile codurilor civil, de procedură civilă, penal și de procedură penală, cu modificările și completările la zi, la recursurile în interesul legii soluționate de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și la deciziile Curții Constituționale.
5. Unele dintre întrebările-grilă au conținut probleme controversate în doctrină și în practică, așa cum însăși comisia abilitată din cadrul Institutului Național al Magistraturii a recunoscut în procesele-verbale de soluționare a contestațiilor la baremuri. Anularea respectivelor întrebări-grilă și acordarea punctelor corespunzător acestora tuturor candidaților nu poate înlătura efectul psihologic demoralizator asupra candidaților pe care l-a avut efortul de a soluționa în timpul limitat de examen probleme juridice foarte complexe și susceptibile de multiple abordări.
6. De asemenea, comisia de elaborare a subiectelor de concurs nu a observat formulările neclare ale unor întrebări-grilă și ale răspunsurilor aferente, ceea ce a determinat în urma soluționării contestațiilor la baremuri fie anularea respectivelor întrebări-grilă și acordarea punctelor corespunzător acestora tuturor candidaților, fie modificarea baremelor în sensul admiterii de multiple răspunsuri corecte.
Concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii din 26 august 2010 a fost catalogat în presa juridică românească online drept ”un dezastru”. Vă prezint și dumneavoastră, în mod rezumativ, proporțiile ”dezastrului”:
1. În urma soluționării contestațiilor la baremuri, 6 întrebări-grilă din 100 au fost declarate necorespunzătoare, dintre care 3 în secțiunea de drept civil, 1 în secțiunea de drept penal și 2 în secțiunea de drept procesual penal; 5 întrebări-grilă au fost anulate și punctele corespunzătoare acestora au fost acordate tuturor candidaților; baremul unei întrebări-grilă a fost modificat în sensul admiterii de 3 răspunsuri corecte (doar a, doar b sau ab).
2. Admiterea de șase contestații la baremuri este unul dintre cele mai grave incidente din istoria concursurilor de admitere la Institutul Național al magistraturii. Un număr relativ mare de contestații admise, patru, a fost înregistrat în 2006 și 2007; în 2007 a existat de asemenea suspiciunea unei fraude masive, organizate din interiorul sistemului, în scopul promovării examenului de anumiți candidați. În orice caz, șase contestații admise denotă grave neglijențe în exercitarea atribuțiilor legale și regulamentare de către organismele abilitate ale Institutului, și poate chiar reaua-credință a unora dintre membrii comisiei de elaborare a subiectelor de concurs.
3. Rezultatele provizorii ale probei eliminatorii de tip grilă din cadrul examenului de admitere la I.N.M. din 2010 confirmă aspectele sesizate în cuprinsul acestei petiții: din 3119 de candidați prezenți, doar 72 de candidați au obținut minimul de 70 de puncte necesar pentru a promova examenul. Acest lucru trebui interpretat în contextul în care:
a) au fost scoase la concurs 200 de locuri de auditori de justiție; procentul de ocupare a locurilor respective va fi, în cel mai bun caz, de sub 35%;
b) foarte puțini, poate chiar niciunul dintre candidații declarați admiși la proba eliminatorie tip grilă sunt absolvenți din promoția 2010 ai cursurilor de zi ale facultăților de stat;
c) doar 19 dintre cei 72 de candidați admiși au obținut 76 de puncte sau mai mult; majoritatea celor care au obținut 75 de puncte sau mai puțin au fost declarați admiși în urma modificării baremurilor, întrucât inițial obținuseră sub 70 de puncte;
d) sistemul anulării întrebărilor-grilă incorecte și acordarea punctului corespunzător acestora tuturor candidaților nu este perfect echitabil în condițiile prezentate anterior; pentru a beneficia de punctul respectiv, trebuia să fi greșit răspunsul potrivit baremului inițial; astfel, ipotetic vorbind, cel care a obținut 69 de puncte conform baremului inițial și a rezolvat corect potrivit acestuia întrebările-grilă anulate va fi declarat respins, iar cel care a obținut 64 de puncte conform baremului inițial și a greșit răspunsul la toate întrebările-grilă anulate va fi declarat admis;
e) numărul mare de întrebări-grilă necorespunzătoare din cauza excederii tematicii, formulării neclare sau atingerii unor probleme controversate a cauzat în timpul examenului, așa cum precizam anterior, un grav efect psihologic demoralizator asupra tuturor candidaților.
În concluzie, este greu de admis că din 3119 candidați, dintre care foarte mulți sunt absolvenți extrem de bine pregătiți ai unor facultăți de drept prestigioase din țară, doar 72 pot obține la testul grilă punctajul necesar admiterii la Institutul Național al Magistraturii. Este greu de admis că deși în România, în fiecare an, sunt peste 10.000 de absolvenți licențiați în drept, totuși nu a putut fi rezolvat deficitul major de personal din magistratură. Sunt multe astfel de aspecte greu de admis în societatea românească, în general, și în justiție, în special, dar încă sunt convins de posibilitatea remedierii lor cu înțelepciune și bunăvoință.
De aceea, reiterez începutul petiției mele și vă solicit analizarea modului în care s-a desfășurat proba eliminatorie de tip grilă a concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii din 26 august 2010, constatarea eventualelor nereguli și dispunerea măsurilor în consecință.
Cu deosebit respect,
Alexandru Stoian
Rog concurentii de la INM sa rezolve urmatorul test grila:
1. Daca in perioada dictaturii comuniste, membrii Consiliului Stiintific de la INM ar fi recunoscut public 6 intrebari gresite din 100 la examenul de admitere, atunci:
a) ar fi fost imediat demisi din conducerea Institutului;
b) ar fi fost supusi, daca nu unei anchete penale, cel putin unei anchete drastice pe linie de partid condusa de prim-secretarul de la Bucuresti;
c) si-ar fi pierdut titlurile si gradele universitare si ar fi fost trimisi sa predea economie politica la Popesti-Leordeni.
2. Daca pentru fiecare intrebare anulata se acorda un punct din oficiu candidatilor, atunci:
a) vor fi admisi candidatii care au intrunit doar 64 de puncte, insa numai daca au fost suficient de inteligenti incat sa greseasca rezolvarea tuturor intrebarilor anulate;
b) ceilalti candidati care au intrunit peste 64 de puncte, insa au fost prosti si au rezolvat corect potrivit baremului initial unele dintre intrebarile anulate, se vor oftica teribil;
c) Mircea Geoana va cere Autoritatii Electorale Permanente sa invalideze victoria lui Traian Basescu din 2009, pe motiv ca voturile nule erau de fapt voturi din oficiu in favoarea proiectului Johannis.
3. Organizarea lamentabila a examenului de amitere la INM:
a) nu poate conduce in niciun caz la anularea acestuia;
b) poate conduce, in temeiul art. 19 alin. 4 din Regulament, la reducerea cotei revenite fiecarui membru al comisiei de elaborare a subiectelor din suma totala de peste 12 miliarde lei vechi (1 milion 200 de mii lei noi) rezultata in urma colectarii taxei de participare;
c) a fost cauzata exclusiv de moguli, comunisti si mineri. Sa-ti fie rusine, Dinu Patriciu !
Rog concurentii de la INM sa rezolve urmatorul test grila:
1. Daca in perioada dictaturii comuniste, membrii Consiliului Stiintific de la INM ar fi recunoscut public 6 intrebari gresite din 100 la examenul de admitere, atunci:
a) ar fi fost imediat demisi din conducerea Institutului;
b) ar fi fost supusi, daca nu unei anchete penale, cel putin unei anchete drastice pe linie de partid condusa de prim-secretarul de la Bucuresti;
c) si-ar fi pierdut titlurile si gradele universitare si ar fi fost trimisi sa predea economie politica la Popesti-Leordeni.
2. Daca pentru fiecare intrebare anulata se acorda un punct din oficiu candidatilor, atunci:
a) vor fi admisi candidatii care au intrunit doar 64 de puncte, insa numai daca au fost suficient de inteligenti incat sa greseasca rezolvarea tuturor intrebarilor anulate;
b) ceilalti candidati care au intrunit peste 64 de puncte, insa au fost prosti si au rezolvat corect potrivit baremului initial unele dintre intrebarile anulate, se vor oftica teribil;
c) Mircea Geoana va cere Autoritatii Electorale Permanente sa invalideze victoria lui Traian Basescu din 2009, pe motiv ca voturile nule erau de fapt voturi din oficiu in favoarea proiectului Johannis.
3. Organizarea lamentabila a examenului de amitere la INM:
a) nu poate conduce in niciun caz la anularea acestuia;
b) poate conduce, in temeiul art. 19 alin. 4 din Regulament, la reducerea cotei revenite fiecarui membru al comisiei de elaborare a subiectelor din suma totala de 12 miliarde lei vechi (1 milion 200 de mii lei noi) rezultata in urma colectarii taxei de participare;
c) a fost cauzata exclusiv de moguli, comunisti si mineri. Sa-ti fie rusine, Dinu Patriciu !
avocatnet.ro explicăm legislația
