Multumesc mult pentru precizari, doamna avocat.
Apreciez cu atat mai mult explicatia dumneavoastra atat de detaliata, cu cat ati avut rabdarea si bunavointa sa mi-o oferiti gratuit.
Mie mi se parea evident ca paratul, odata ce a scris in declaratia notariala ca este de acord si cu cererea mea de incredintare a minorului si ca procesul sa se judece in lipsa lui, accepta in mod neechivoc hotararea judecatoreasca.
Dar vad ca lucrurile sunt interpretabile, oricat de neechivoc ni s-ar parea ca sunt formulate.
De ce oare judecatoarea n-a pomenit de viciu de procedura la prima infatisare?
Pentru ca in declaratie scria clar ca paratul este de acord ca judecata sa se faca in lipsa lui?
Mi s-a dat un termen foarte scurt la prima infatisare. Am depus cererea la registratura inceputul lunii august si termenul a fost dupa 2 saptamani.
Paratul a zis, citez pe scurt din declaratie, ca aluat cunostinta de continutul dosarului, ca este de acord ca minora sa fie incredintata mamei si ca judecata sa se faca in lipsa lui.
Mi se pare destul de concludent.
Multumesc pentru sugestia cu domiciliul in Romania, ii voi cere sa trimite o scrisoare recomandata judecatoriei in acest sens.
pai exact asta a spus in declaratie ca nu se va prezenta la proces; declaratia a fost data la un notariat in Romania cu doua zile inainte de proces. Mai mult era in Romania la acea data, dar nu s-a prezentat la proces pentru ca tribunalul nu ii punea la dispozitie gratuit un interpret asa cum se face in strainatate.
Iar omul nu vrea sa plateasca sute de euro pe onorarii la avocati pentru a-mi incredinta copilul. In Franta, nu se angajeaza avocati cand exista intelegere amiabila intre parinti . Avocati se angajeaza doar in procese de divort sau litigii. Ori noi nu am fost casatoriti legitim si nu avem nimic de impartit.
Avocata mea mi-a spus clar ca imputernicirea avocatiala nu este suficienta, ca trebuie declaratie notariala din partea tatalui tradusa de un interprer autorizat si, mai mult, ca in definitiv judecatorul decide, ca in nici un proces avocatul nu poate garanta 100% clientului ca judecatorul ii va da o decizie favorabila.
Judecatoarea nu a ridicat la prima infatisare problema viciului de forma; citise declaratia lui si a vazut ca omul a spus ca stie de proces si ca nu se va prezenta.
Cat despre cererea mea a zis ca este formulata foarte clar. Era chiar surprinsa de acest lucru.
O prietena, consilier juridic la primarie, directia asistenta sociala, a verificat-o inainte s-o depun.
La a doua infatisare, cand i-am adus documentele cerute la prima infatisare, a scos-o pe asta cu viciul de procedura. Da, din pacate confirmarile se ratacesc, dar nu vad cum poate prezenta avocatului acoperi acest viciu de procedura.
Va multumesc si dumneavoastra pentru sfaturi si rabdarea cu care ati citit postarile mele.
Multumesc doamnei avocat Cristina Popescu, care a rapuns argumentat la intrebarea mea.
Din cate stiu un avocat nu are competenta de a emite citatii, nici in romana, nici sa faca traduceri, si nici nu poate sa mijloceasca primirea de catre tribunal a cupoanelor de recomandate de la posta. Nu vad de ce ar trebui pe langa nervi, alergatura si banii pe traduceri sa mai platesc si un avocat, care oricum nu ar putea sa faca nimic in cazul meu.
Constat ca, gandidu-va la onorariu , ori nu ati citit cu atentie fondul problemei mele, ori nu ati inteles despre ce este vorba.
Cat despre greselile altora, poate ca ar fi mai bine sa ma abtin, dar ca asistent de limba la Universitate, ma simt oarecum deranjat cand constat ca un judecator face dezacorduri gramaticale (atat de evidente ca si martorul prezent in sala le-a observat), oscileaza in decizii si emite judecati arbitrare ce sfideaza logica elementara.
da, am consultat o prietena avocat si mi-a spus ca in momentul in care exista acord amiabil intre parti, normal ar fi sa-mi incredinteze copilul destul de rapid (la prima, cel mult la cea de-a doua infatisare) si ca nu este neaparat necesar sa am un avocat. Ghinionul a fost ca am dat peste aceasta judecatoare, care gaseste intotdeauna ceva de obiectat.
Actele care au fost formulate anapoda au fost facute de tribunal, nu de mine.
In plus a mai zis si o chestie foarte inteligenta, ca nu si-au dat seama cand au trimis citatia ca paratul (cetatean francez, cu nume francofon si particula) s-ar putea sa nu cunoasca limba romana indeajuns de bine pentru a intelege despre ce e vorba in ea.
E trist sa constat ce nivel intelectual au unii dintre cei care ne judeca.
la prima infatisare nu a pomenit nimic de viciu de procedura, si nici de faptul ca ar fi trebuit sa fie tradusa in franceza, deoarece tatal are cunostinte vagi de limba romana.
Daca voia sa fie riguroasa de ce nu a invocat viciu de procedura la prima infatisare si mi-a cerut sa-i aduc dovezi cu venitul meu si martori. Data urmatoare, cine stie ce poate sa mai ceara
Atunci citatia nici macar nu ajunsese in Franta. Intre timp a ajuns, i-am aratat si copie dupa citatie pe care mi-a dat-o tatal fetei. Asta nu este o dovada ca avea cunostinta de termen (ca sa nu mai zic nimic de faptul ca a dat o declaratie la notariat in care spunea ca nu o sa se prezinte la proces, ca are cunostinta de proces si ca este de acord ca sa-mi fie incredinta copilul.)
Judecatoarea a mai obiectat ca nu am cerut pensie alimentara, iar eu am spus ca nu am cerut pentru ca mi-a dat intotdeauna. Mi-a cerut o declaratie de mana din partea tatalui (tatal a facut-o in romana cu ajutorul meu) si acum obiecteaza din nou. Daca ii aduc una in franceza, o sa spuna ca nu-i tradusa, si nici un traducator nu face traducere autorizata pe un act de mana.
Parerea mea este ca imi cauta tot felul de motive ca sa-mi respinga cererea.
avocatnet.ro explicăm legislația
