Citat interesant, cu o nota disperata însa, foarte pesimista si dezabuzata.
Montherlant nu mai este la moda, nimeni nu-l mai citeste (probabil din cauza misoginiei sale crasa).
Vizavi de anumite discutii de pe forumul, neajunsurile mele cu un nesimtit sau smecher obisnuit parca sunt o bagatela.
Lipsa de scrupule si/sau de remuscare e ceva banal. Tribuna Forumului nu era poate locul cel mai potrivit ca sa-mi expun dezamagirea, pentru ca legea nu prevede nici o pedeapsa împotriva înselaciunii morala. Vorbele noastre au totusi
o valoare filozofica si de rezistenta morala, în acest sens pot fi de ajuns.
îmi cer scuze pentru solecismul meu groaznic : nu suntem " vechi " !!
Am vrut sa spun : nu suntem batrâni. Cam caraghios.
Va multumesc pentru atentie, domnule Lupu .
" Românul ala" nu m-a " escrocat sentimental ", nu e un profesionist ! Doar este un om obisnuit, cam slab si comod, un familist, cum ar zice Caragiale.
Nu sunt o domnisoara naiva nici el nu mi-a cerut nimic. Am insistat sa-l ajut. Ne cunosteam cît de cît deoarece statuseram de vorba cîteva ore de tren, în tinerete. Pe vremuri, înainte de caderea cortinei de fier.
Timpul a trecut si fiecare dintre noi ne-am organizat viata. Nu uitaseram însa scurta întalnirea aceasta Est-Vest. Dupa revolutie mi s-a deschis curiozitatea si am vrut sa am stiri de la el, dar nu vorbeam româneste nici nu aveam cum sa-l regasesc. Cand în sfîrsit ne-am regasit, acum 4 ani, dupa niste corespondenta datorita institutului român de la Paris, elanul sincer din tinerete ne-a mai atins, dar era prea târziu ca sa ne regasim . Tineretea nu se poate regasi, desi am avut iluzia ca era posibil. Nu suntem vechi, dar fiecare dintre noi aveam lumea noastra, eram legati sufleteste de familia noastra, locuiam în tari îndepartate.
Aveam ocazia sa cunosc mai bine o tara care ramâsese misterioasa pentru mine, deci nu am avut reflexul sa ma feresc de nimic.
Faptul ca nu stie sa renunte la masina este dovada decaderii lui, din cauza bauturii, poate. Este un om foarte confuz care s-a gindit ca putea trai mai bine datorita mie si a crezut ca eram foarte bogata.
S-a gindit , cred, ca puteam sa-i ofer masina, ca nu era ceva asa de important pentru budgetul unei frantuzoaice, si ca nu ma puteam supara foc ...
Fiecare am avut bineînteles un mare razboi acasa, a fost o situatie foarte dureroasa, nimeni nu întelegea ce se întimpla. Nu ar fi trebuit poate sa ne regasim. Trebuie recunoscut ca am o responsabilitate foarte mare în cea ce
s-a întimplat.
" Românul ala " nu se poarta civilizat, pur si simplu ma face sa platesc neajunsurile pe care le-a patit din cauza mea.
Nu este o scuza ! Poate fi o explicatie.
Bravo, domnul Gabrian, va referiti la poemul lui Rimbaud " Chanson de la plus haute tour " (Mai 1872) : " Par délicatesse, j'ai perdu ma vie ".
Dar viata mea nu este pierduta ! Doar am pierdut niste bani.
Avem un proverb care zice : " plaie d'argent n'est pas mortelle".
Va multumesc nespus pentru încurajarea dvs, Olimpia, sunteti foarte draguta.
L-multumesc si pe domnul Gabrian.
Chiar acum mi-ati facut sa ma gindesc ca aveam documente , ceva ce uitasem total : sunt niste scrisorii adevarate ( nu sunt e-mail-uri), pe care le-am primit în iarna 2008 si primavara 2009 de sora Timisoreanului nedelicat, o doamna inginer agronom care a devenit o foarte buna prietena a mea si mereu m-a primit fantastic . Am ramas în contact, desi acum ne scriem sau ne sunam mai rar deoarece nu m-am mai întors în tara de acum 3 ani. în scrisoriile ei , foarte bine scrise, se refera cu detalii la neajunsurile mele cu masina din cauza comportarii fratelui ei, inclusiv ma sfatuieste sa ma consult cu un om de specialitate sa stiu ce pot sa fac din punct de vedere legal . inclusiv scrie ca la un moment dat el i-a interzis sa ma primeasca sau sa mai tina nici-o legatura cu mine.
Cred ca uitasem scrisorii ei pentru ca inconstientul meu ma interzicea sa le folosesc împotriva fratelui ei. Ar fi cam jenant ! Desi nu s-a purtat bine cu mine, este fratele ei , o ajuta foarte mult si-l iubeste.
La ce va referiti ? Ca m-am izbit capul cu " pragul de sus " ? #-o Nu cunosteam expresia. Da, din cauza gestului meu absurd sau nebunesc si "datorita" neîntelegerii despre masina ( litota mi-se pare preferabila), am aflat ca domnul de la Timisoara era un profitor neîmplinit. Cum se zice, l-am ispitit pe dracul, deoarece i-am dat o ocazie de aur unui om pe care-l credeam cinstit sa ma exploateze fara remuscari.
Ei bine, ceea ce ma necajeste cel mai mult este ca s-a întimplat în România. Anumiti Francezi fara cultura sau care nu cunosc România ironizeaza Românii asa ca nu spun nimic. Ajunge !
Nu stiu daca povestea mea are vreun interes pentru altii, sper ca da.
Cand am luat hotarârea aceasta total gresita de a pune masina pe numele barbatului, ma aflam într-o stare emotionala tulburata.
De obicei sunt o persoana foarte razonabila, iar trebuie recunoscut ca "mi-am pierdut mintiile ".
Dupa el, urmeaza sa se desparta de sotie dupa Craciun, precum drama în regia lui Radu Muntean " Marti, dupa Craciun " ! Aveam deci un proiect de viata în comun .
Apoi a renuntat, sotia nu lucreaza si nu vrea sa divorteze, nici eu nu voiam sa o fac sa sufere nici pe sotia nici pe fetita . Parca familia se razbuna refuzând sa înapoieze masina .
Nu am facut nimic pâna acum în primul rând pentru ca agresivitatea nu face parte din cultura mea. A da pe cineva în judecata, mai ales un fost prieten, este ceva groaznic si josnic. Pur si simplu nu concep ca un fost prieten al meu se poarte ca un vulgar hot . Este un mare soc psihic . Oricum masina a pierdut deja partea din valoarea ei dupa 3 ani în care a ramas afara pe strada, el stiu ca nu are banii ca sa ma plateasca nimic (sa nu vorbim de restul), si nu vrea s-o înapoieze . Ce as putea face ? Ar avea rost sa cheltuiesc si mai banii si sa pierd un proces ? Nu o cred. Daca nu exista nici o buna vointa din partea lui, cum pot sa-l oblig sa faca ceva în favoarea mea ? Este orb si surd. Tacerea este deci solutia mai demna din punctul meu de vedere. Inclusiv daca cîstigam procesul, victoria ar avea un gust amar. O sa plateasca cumva actele sale, acum oricine din anturajul sau stie ce fel de om este !
Parca legea nu protejeaza persoanele un pic naive si prea optimiste, ca mine.
Cum poate cineva sa se fereasca intuitiv de toti si de toate, cum poate ghici ca va fi înselat ? Bineînteles nimeni nu se poarta ca mine. Trebuia facut un contract cu vreo clauza în favoarea mea, asta ar fi facut o persoana cu bun simt în situatia mea (un strain care vrea sa se plimbe în strainatate) . în Franta niciodata nu as fi pus o masina pe numele altcuiva fara justificare, mi-am pierdut mintiile !
Am încercat sa uit epizodul acesta dar foarte greu se poate uita sau ierta, cu toate ca au trecut 3 ani. Ma afecteaza adânc caci nu-mi vine sa cred ca poata cineva sa îsi bata joc de mine asa de crud, si sa beneficieze însa de o impunitate absoluta !:stunned:
Nu ma mir ca am pierdut masina pe care am cumparat-o X-( ! Din fericire nu eram casatorita cu micul Gigi Becali B-) timisorean care ma sfideaza de acum 2 ani bucurânduse de ea. Un prieten spaniol al meu, casatorit si cu fiica de 10 ani, cand s-a despartit de sotia a pierdut nu numai masina lui dar si casa, mobila, inclusiv lenjeria de casa si vesela, totul. A trebuit sa se întoarca lânga mama sa, si s-a luptat enorm ca sa aiba dreptul sa-si vada fetita.
avocatnet.ro explicăm legislația
