avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 1067 soluții astăzi
Forum Activitate SoSlow

Activitate SoSlow

Se poate realiza poprirea si la BCR Constanta, asupra conturilor deschise pe seama MFP, daca ele exista. Ar trebui sa existe asemenea conturi si la BNR Constanta, dar asta numai BNR stie.
In principiu pot exista adrese de infiintare a popririi la orice tert care pastreaza in mainile sale sumele de bani ale debitorului.
Validarea de poprire, in raport cu toti tertii popriti, se poate cere intr-un singur dosar, chiar precizand cererea introductiva in sensul introducerii si celorlalti terti in cauza, desigur daca acestia refuza sa consemneze sumele.
Interesant va fi de vazut ce raspuns va va da BNR-ul.
Legea 312/2004

ARTICOLUL 21
Conturi deschise la Banca Naţională a României

(1) Banca Naţională a României deschide şi operează conturi ale instituţiilor de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare şi ale altor entităţi, rezidente şi nerezidente, stabilite prin reglementări ale Băncii Naţionale a României.
(2) Banca Naţională a României efectuează decontarea finală, irevocabilă şi necondiţionată, a transferurilor de fonduri în conturile titularilor.

Opinia mea ca e ca BNR are calitatea de tert poprit in speta dvs., intrucat opereaza conturile MFP si ale Trezoreriei. Cum debitorul dvs. este Statul Roman acesta pastreaza sumele sale de bani in conturi deschise la BNR prin insasi efectul legii.

Perimarea executarii trebuie invocata de catre MFP, nu cred ca instanta o va invoca din oficiu.

Executorul din Constanta este competent pe toata raza C.A. Constanta, conform Legii de modificare 202/2010, nu este competent insa si la Bucuresti. Executorul de la constanta poate incerca sa execute silit DGFP Constanta, insa DGFP este un reprezentant legal al MFP si daca titlul e dat in contradictoriu cu Statul Roman prin MFP atunci debitorul obligatiei este Statul Roman prin MFP si nu DGFP Constanta.

Eu personal as merge cu un executor din Bucuresti in executare directa a MFP, si poprirea conturilor de la BNR ale acestei institutii.
1. Daca debitorul dvs. este Statul Roman prin MFP, sau MFP in nume propriu, atunci tertul poprit este Banca Nationala Romaniei si nu Trezoreria Statului. A se vedea legea de organizare a BNR.
2. Trezoreria nu e nici asociatie nici societate, ci un sistem functional organizat in cadrul MFP care nu poate sta in judecata in nume propriu, a se vedea OUG 146/2003, HG 78/1992, HG 34/2009.
3. Daca art. 452 C. pr. civila refera notiunea de "persoana" trebuie sa cercetati ce este aceea o "persoana" din perspectiva capacitatii de exercitiu si exercitarii drepturilor procesuale, va intereseaza, cu precadere, ce este aceea o "persoana" (juridica de drept public).
4. Pentru a observa competenta executorilor vedeti Legea 188/2000, modificata prin Legea 202/2010.
5. Validarea popririi in raport cu Trezoreria, care este un departament in cadrul MFP (la fel cum in orice companie exista un departament de resurse umane), este un nonsens in speta dvs. si nu va ajuta cu nimic, practic cereti instantei sa constate ca MFP pastreaza sumele de bani ale MFP si sa valideze poprirea in raport cu MFP (chiar daca dvs. preferati sa ii ziceti Trezoreria).

Recomandarea mea sincera este sa cautati un avocat, util ar fi unul chiar priceput, eventual sa incercati o cerere de aplicare a unei amenzi civile pe art. 580 ind. 3 C. pr. civila in raport cu conducatorul institutiei debitoare, evocati CEDO, aratati ca obligatia poate fi realizata numai prin vointa debitorului (obligatie de a face si nu de a da, operatiunea tehnica de virare de credite bugetare).
Trezoreria, la fel ca si AFP-ul, nu au personalitate juridica. Caliatea de tert poprit o are Ministerul Finantelor Publice in conditiile art. 1 din cadrul HG 78/1992:
Art. 1. - Începînd cu anul 1992, Ministerul Economiei şi Finanţelor va organiza trezoreria centrală a finanţelor publice, precum şi trezorerii în cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice, administraţiilor financiare, circumscripţiilor fiscale orăşeneşti şi percepţiilor rurale.
Conform OUG 146/2002 Trezoreria Statului este un sistem unitar, iar conform referitului HG acest "sistem" este organizat in cadrul MFP, acesta in calitate de organ al administratiei centrale, cu personalitate juridica, avand calitatea de tert poprit.
Reprezentantul legal al MFP in teritoriu este DGFP conform HG 109/2009, daca nu ma insel, privind organizarea ANAF. A se vedea si HG 34/2009 privind organizarea MFP.
Obtinerea validarii de poprire impotriva Trezoreriei Statului este un nonsens intrucat lipseste de eficacitate prevederile art. 460 alin. 4 C. pr. civila, hotararea de validare devenind titlu executoriu daca terul poprit nu consemneaza sumele in termen de 15 zile de la pronuntarea acesteia, fiind imposibil sa executi silit o structura functionala fara patrimoniu ori personalitate juridica.
Termenul de 3 luni, referit de catre dvs., de la data popririi, este termen de decadere din dreptul dvs. de a cere validarea popririi, in sensul prev. art. 460 alin. 1 C. pr. civila.
Termenul de 6 luni, in care ati lasat executarea in nelucrare este termen de perimare in sensul prev. art. 389 C. pr. civila.
O.G. 22/2002 nu instituie un termen de gratie de 6 luni, ori de imunitate in raport cu executarea silita, a institutiilor publice, ci statueaza ipoteza in care executarea silita "nu incepe sau nu continua din cauza lipsei de fonduri", lipsa a fondurile care trebuie dovedita, nu se prezuma.
Eu personal cred ca ar trebui 1.
Sa invederati instantei ca ipostaza in care sunteti pus, anume de a executa silit statul, reprezinta o infrangere a celor prev. prin art. 6 para. 1 C.E.D.O., astfel cum a statuat Curtea de la Strasbourg in cauzele Sandor c. Romaniei, Tacea c. Romaniei, S.C. Prodcomexim nr. 1 si 2 c. Romaniei, Abramiuc c. Romaniei, Marinescu si Mangu c. Romaniei, S.C. Ruxandra Trading S.R.L. c. Romaniei, Metaxas c. Greciei, Hornsby c. Regatul Unit, Imobiliare Saffi c. Italiei, fiindu-va negat dreptul la proprietate recunoscut pe calea unei hotarari irevocabile.
As invedera ca, institutiile statului au suprimat principiile fundamentale ale democratiei constitutionale, suprimand dreptul dvs. de a avea beneficiul infaptuirii actului de justitie, hotararea judecatoreasca favorabila ce va fosta data statuand in acest context numai niste drepturi iluzorii, imposibil de materializat. In raport cu aceste aspecte am solicita instantei sa inlature de la aplicare prev. O.G. 22/2002, facand aplicarea directa a C.E.D.O. si sa oblige tertul poprit sa consemneze sumele la dispozitia executorului judecatoresc.

Dupa cum am spus, in opinia mea, cerea dvs. este tardiva si executarea perimata, va trebui sa o luati de la inceput, altfel va pierdeti vremea degeaba in dosarul de validare, eventual sa cautati un executor mai competent.

Poate asta va ajuta:

Poprire. Neexecutarea, în temeiul O.G. nr. 22/2002, obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, încalcă art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

CEDO, art. 6

C. proc. civ., art. 460

O.G. nr. 22/2002, art. 2

Potrivit art. 2 din O.G. nr. 22/2002 „ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.”

Împrejurarea că ordonatorii principali de credite bugetare nu au dispus toate măsurile necesare pentru asigurarea bugetelor proprii şi ale instituţiilor din subordine pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii nu constituie un motiv rezonabil pentru respingerea cererii de validare a popririi în vederea realizării creanţelor reclamanţilor.

În situaţia în care se refuză punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti în temeiul O.G. nr. 22/2002, garanţiile conferite de art. 6 din CEDO, de care beneficiază justiţiabilul pe parcursul etapei judiciare a procedurii, îşi pierd orice raţiune de a exista.

C.A. Constanţa, secţia civilă minori şi familie litigii de muncăşi asigurări sociale, decizia nr. 454 din 4 octombrie 2006

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa sub nr. 8515/2005 creditorii B.V.I. şi

S.E. au solicitat, în contradictoriu cu debitorii Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa şi Prefectura Judeţului Constanţa, înfiinţarea validării popririi asupra conturilor debitorilor deschise la terţul poprit Administraţia Finanţelor Publice Constanţa.

În susţinerea cererii s-a arătat că debitorii nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată a sumelor prevăzute în titlul executoriu reprezentat prin sentinţa civilă nr. 7553/2003 a Judecătoriei Constanţa, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 194/2004 a Tribunalului Constanţa, că reclamanţii au obţinut încuviinţarea executării silite împotriva debitorilor, dar că terţul poprit nu şi-a îndeplinit obligaţia de consemnare a sumelor prevăzute în adresa de înfiinţare a popririi.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 460 C. proc. civ. Terţul poprit a formulat întâmpinare prin care s-a arătat că debitorii sunt instituţii publice, că nu se pot urmări bunurile acestora în lipsa dispoziţiei ordonatorilor de credite, conform O.G. nr. 22/2002, astfel încât nu se pot popri conturile debitorilor. Prin sentinţa civilă nr. 8791 din 7 octombrie 2006, Judecătoria Constanţa a admis cererea creditorilor şi a dispus validarea popririi înfiinţată prin adresa emisă la 25 iulie 2005 în dosarul de executare nr. 131/2005 al B.E.J. M.I. A fost obligat terţul poprit să plătească creditorilor următoarele sume:


675,41 lei RON debit principal şi 50 lei RON cheltuieli de executare datorate de debitorul Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa;

808,75 lei RON debit principal şi 50 lei RON cheltuieli de executare datorate de debitorul Prefectura Judeţului Constanţa. Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel debitoarea Prefectura Judeţului Constanţa, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie. Prin decizia civilă nr. 330 din 9 mai 2006 Tribunalul Constanţa a admis apelul şi a schimbat în tot sentinţa apelată, în sensul respingerii cererii de validare a popririi, ca nefondată.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile O.G. nr. 22/2002, act normativ ce instituie o procedură specială, derogatorie, de punere în executare a obligaţiilor de plată a unor surse de bani stabilite prin hotărâri judecătoreşti în sarcina autorităţilor şi instituţiilor publice, scopul ei fiind acela de a evita blocarea activităţilor de interes public ale acestor instituţii.

Cum în speţă nu s-a probat că debitorii – instituţii publice – au alocat fonduri speciale pentru plata obligaţiilor stabilite în sarcina lor prin hotărâri judecătoreşti şi care s-ar afla în mâinile terţului poprit, nu poate fi validată poprirea înfiinţată de executorul judecătoresc.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs creditorii B.V.I. şi S.E., care au criticat-o pentru nelegalitate, conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru motivul că instanţa de apel a reţinut în mod greşit că acţiunea de validare a popririi nu are temei legal, întrucât debitorii – instituţii publice – nu au alocat fonduri destinate efectuării plăţii sumelor cuprinse în titlul executoriu înfiinţat de recurenţii creditori. Conform dispoziţiilor Legii nr. 288/2002, revine ordonatorilor de credite obligaţia de a dispune asupra virărilor de credite bugetare pentru asigurarea efectuării plăţilor stabilite prin titluri executorii, iar neglijenţa sau reaua-credinţă a debitorilor în realizarea acestei obligaţii nu constituie un temei legal pentru respingerea cererii de validare a popririi.

Analizând legalitatea hotărârii recurate în raport de critica recurenţilor, se constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Recurenţii reclamanţi B.V.I. şi S.E. au dobândit calitatea de creditori ai Ministerului Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa şi ai Prefecturii Judeţului Constanţa pentru sumele de 675,41 lei RON – despăgubiri, 50 lei RON – cheltuieli de executare silităşi respectiv, 808,75 lei RON – despăgubiri şi 50 lei RON – cheltuieli de executare, în baza titlului executoriu – sentinţa civilă nr. 7553/2003 a Judecătoriei Constanţa, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 194/2004 al Tribunalului Constanţa.

Deşi au solicitat punerea în executare a titlului executoriu, debitorii nu şi-au executat aceste obligaţii băneşti.

Conform dispoziţiilor art. 460 alin. (1) C. proc. civ. „dacă terţul poprit nu-şi mai îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a eliberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi”.

Articolul 2 din O.G. nr. 22/2002 prevede că „ordonatorii principali de credite bugetare au

obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.”

Executarea unei hotărâri judecătoreşti trebuie considerată ca făcând parte integrantă din proces, în sensul art. 6 din CEDO. Dreptul la instanţă ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă din cadrul statului contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivăşi obligatorie să rămână inoperantă în detrimentul unei dintre părţi (cauza Săcăleanu împotriva României, Hotărârea din 6 septembrie 2005, cauza Virgil Ionescu împotriva României, Hotărârea din 28 iunie 2005, definitivă la 28 septembrie 2005).

În situaţia în care administraţia refuză sau omite punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti, garanţiile conferite de art. 6 din CEDO, de care beneficiază justiţiabilul pe parcursul etapei judiciare a procedurii, îşi pierd orice raţiune de a exista.

Împrejurarea că ordonatorii principali de credite bugetare nu au dispus toate măsurile necesare pentru asigurarea bugetelor proprii şi ale instituţiilor din subordine pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii nu constituie un motiv rezonabil pentru respingerea cererii de validare a popririi în vederea realizării creanţelor reclamanţilor.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut constant în practica sa că o autoritate a statului nu ar trebui să se folosească de pretextul lipsei fondurilor pentru a nu onora o datorie întemeiată pe o hotărâre judecătorească (Budov c. Rusia, Hotărârea din 7 mai 2002; Săcăleanu c. României, Hotărârea din 6 septembrie 2005). Fiecare stat are datoria de a deţine un arsenal juridic adecvat şi suficient pentru a asigura respectarea obligaţiilor pozitive ce îi revin.

Or, în cauză, statul, prin propriile acţiuni, a făcut imposibilă recuperarea imediată de către reclamanţi a sumelor stabilite prin hotărâre judecătorească, elemente suficiente pentru a concluziona că acesta, prin intermediul organismelor sale specializate, nu a depus toate eforturile pentru punerea în executare cu celeritate a hotărârilor judecătoreşti ce constituie titluri executorii pentru reclamanţi, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 6 din CEDO.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 C. proc. civ., se va admite recursul reclamanţilor şi se va modifica decizia recurată, în sensul respingerii apelului formulat de debitorul Prefectura Judeţului Constanţa şi menţinerii hotărârii primei instanţe.
Un bun prieten mi-a mai trimis o interesanta Decizie a C.A. Cluj. Poate fi gasita aici: [ link extern ]

Aceasta decizie intereseaza suspendarea executarii autorizatiei de construire. Interesanta in aceasta decizie este motivarea, conform acesteia Primarul este "autoritate unipersonala" care sta in judecata in "nume propriu", ceea ce in opinia subsemnatului reprezinta un nonsens juridic.

Intr-adevar Legea 50/91 retine, la art. 4, emiterea autorizatiilor de construire ca fiind apanajul primarului, insa aceasta prerogativa este exercitata nu in numele functiei (dupa cum eronat retine C.A. Cluj), ci in numele subiectului de drept public care este unitatea administrativ teritoriala.
Legea 215/2001 statueaza:
Art. 21. - (1) Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu.(...)
(2) În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.
La art. 1 alin. 2 lit. e din cadrul aceleaiasi legi se retine: autorităţi executive - primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucureşti şi preşedintele consiliului judeţean;

Deducem, lecturand legea administratiei publice locale, ca primarul nu este o autoritate "unipersonala""capabila si competenta" ci autoritate executiva, subsumata, prin efectul functiei, subiectului de drept public.

Este aberant sa ceri unui cetatean sa se judece cu "autoritatea unipersonala" in conditiile in care aceasta NU ARE BUGET si nu poate achita nici macar eventuale cheltuieli de judecata ori despagubiri, autoritatea executiva reprezentand parte integranta a subiectului de drept public, neavand calitate procesuala "in nume propriu".

Defapt, prin acest tip de hotarari, nu se asigura "aflarea adevarului", ci perpetuarea unui sistem corupt, incompetent, care emite acte pentru si in favoarea potentatilor vremii, poporimea fiind tinuta sa se judece cu subiecte de drept imaginate, care, chiar subsecvent obtinerii unei hotarari favorabile, nu pot fi executate silit.

Ne intrebam, pe buna dreptate, daca, observand ce scrie aici: [ link extern ]

mai putem sa ne legam de paiul din ochii celor de la I.C.C.J., ori al celor din C.S.M., clamandu-ne mari reformatori ai justitiei.

P.S.
Personal cred ca si aceasta decizie trebuie publicata in culegerea de practica a curtii.
Prevederile sunt similare cu ce era stipulat in decretele Anei Pauker & Gh. Ghu. Dej.
Pe site-ul MFP a fost pus in dezbatere publica proiectul OUG privind combaterea evaziunii fiscale. Poate fi gasit aici: [ link extern ]

Pentru a va face o idee, ce scrie in acest act normativ, trebuie prima data sa observam ca domnii de la ANAF/politia judiciara vor intocmii procese-verbale care "constituie mijloc de proba", iata ce spune actul normativ:
Constatarea faptelor ce pot constitui infracţiuni în condiţiile art. 296 ind. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, este de competenţa organelor de poliţie judiciară şi a organelor fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Procesul-verbal întocmit constituie mijloc de probă în condiţiile art. 214 din Codul de procedură penală.

La solicitarea organelor de urmărire penală, când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unei situaţii de fapt şi este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, personalul desemnat din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală efectuează constatări ce constituie mijloace de probă.

Ce mai prevede acest act normativ:
1. Suspendarea, de facto, a regimului uniunii vamale prevazut de tratatele Uniunii Europene, prin introducerea punctelor de "control fiscal" (cel mai probabil in toate punctele de frontiera), plata TVA pentru orice bun importat in raport cu valori minime stabilite de MFP (tarife vamale), acestea cu privire la livrari intracomunitare.
"Prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se stabilesc punctele de control fiscal în care vor fi prezentate bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) şi organele fiscale competente. Aceste bunuri nu pot intra sau circula pe teritoriul României fără a fi însoţite de declaraţia specială de TVA pentru achiziţii intracomunitare de bunuri înregistrată la organele fiscale aflate la punctele de control fiscal şi de dovada plăţii(...)"
2. Este legiferata perchezitia fara mandat. In acest sens actul normativ prevede: "Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani împiedicarea, sub orice formă, a organelor de poliţie judiciară şi a organelor fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a controla mijloacele de transport în orice locuri unde pot fi depozitate sau ascunse bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal. (2) În acest scop personalul de deservire al mijloacelor de transport şi conducătorii autovehiculelor sunt obligaţi, să facă accesibile controlului locurile indicate de organele competente. Când aceştia refuză sau nu sunt în măsură să efectueze demontările necesare, operaţiunile se realizează direct de către organele competente sau cu sprijinul personalului de specialitate.
Deci domnii de la ANAF/Politie vor putea demonta masina, direct, in trafic, dupa care probabil ti-o vei remonta singur la loc.
3. Se introduce raspunderea solidara a tuturor, la gramada, asociati, administratori, cunostinte, asocieri fara personalitate juridica (!), s.a.m.d.:
(1) Răspund solidar cu debitorul, următoarele persoane:
a)asociaţii din asocierile fără personalitate juridică, inclusiv membriiîntreprinderilor familiale, pentru obligaţiile fiscale datorate de acestea, în condiţiile prevăzute la art. 20, alături de reprezentanţii legali care, cu rea-credinţă, au determinat nedeclararea şi/sau neachitarea obligaţiilor fiscale la scadenţă;
b) terţii popriţi, în situaţiile prevăzute la art. 149 alin. (9), (10), (12) şi (15), în limita sumelor sustrase indisponibilizării.
(2) Pentru obligaţiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil, în condiţiile prezentului cod, răspund solidar cu acesta următoarele persoane:
a) persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declarării insolvabilităţii, cu rea credinţă, au dobândit în orice mod active de la debitorii care şi-au provocat astfel insolvabilitatea;
b) administratorii, asociaţii, acţionarii şi orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea, curea-credinţă, sub orice formă, a activelor debitorului;
c) administratorii care, în perioada exercitării mandatului, nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a cere instanţei competente deschiderea procedurii insolvenţei, , pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei respective şi rămaseneachitate la data declarării stării de insolvabilitate.
d) administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credinţă, au determinatnedeclararea şi/sau neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale ;
e) administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credinţă, audeterminat, restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fără ca acestea să fie cuvenite debitorului.
(3) Persoana juridică răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil în condiţiile prezentului cod sau declarat insolvent dacă, direct ori indirect, controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul şi dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) dobândeşte, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor activecorporale de la debitor, iar valoarea contabilă a acestor active reprezintă cel puţin jumătate din valoarea contabilă a tuturor activelor corporale ale dobânditorului;
b) are sau a avut raporturi comerciale contractuale cu clienţii şi/sau cu furnizorii, alţii decât cei de utilităţi, care au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul în proporţie de cel puţin jumătate din totalul valoric al tranzacţiilor; c) are sau a avut raporturi de muncă sau civile de prestări de servicii cu cel puţin jumătate dintre angajaţii sau prestatorii de servicii ai debitorului.
(4) În înţelesul alin. (3), termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) control - majoritatea drepturilor de vot, fie în adunarea generală a asociaţilor unei societăţi comerciale ori a unei asociaţii sau fundaţii, fie în consiliul de administraţie al unei societăţi comerciale ori consiliul director al unei asociaţii sau fundaţii;
b) control indirect - activitatea prin care o persoană exercită controlul prin una sau mai multe persoane.”
4. Se suspenda secretul bancar, secretul corespondentei, fiind inlaturat principiul dobandirii licite a averii (prevazut de Constitutia Romaniei):
"Instituţiile de credit au obligaţia ca, la solicitarea organelor fiscale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, să comunice toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea, datele de identificare ale persoanelor care deţin dreptul de semnatură, precum şi dacă debitorul are sau nu închiriate casete de valori. Solicitarea se face pentru fiecare titular în parte. Prin excepţie de la prevederile art. 11 alin. (2), informaţiile astfel obţinute vor fi utilizate doar în scopul îndeplinirii atribuţiilor specifice ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
5. Poprirea se va face de catre organul fiscal fara somatie, pe calea unei adrese administrative:
"Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înfiinţează de către organul de executare, printr-o adresă care va fi comunicată terţului poprit, dispoziţiile art. 44 cu privire la comunicarea actului administrativ fiscal aplicându-se în mod corespunzător. Totodată, va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi.”
6. Cesiunea partilor sociale detinute la un S.R.L. devine "mission impossible":
„(21) Hotărârea adunării asociaţilor, adoptată în condiţiile alin.(2), se depune în termen de 15 zile la oficiul registrului comerţului, spre a fi menţionată în registru şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(22) Oficiul registrului comerţului va transmite de îndată, pe cale electronică, hotărârea prevăzută la alin.(21) Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti.
(23) Creditorii sociali şi orice alte persoane prejudiciate prin hotărâreaasociaţilor privitoare la transmiterea părţilor sociale pot formula o cerere deopoziţie prin care să solicite instanţei judecătoreşti să oblige, după caz, societatea sau asociaţii la repararea prejudiciului cauzat, precum şi, dacă este cazul, atragerearăspunderii civile a asociatului care intenţionează să îşi cedeze acţiunile, în condiţiile art. 3 alin.(4)-(6). Dispoziţiile art. 62 se aplică în mod corespunzător.
(24) Transmiterea părţilor sociale va opera, în lipsa unei opoziţii, la data expirării termenului de opoziţie prevăzut de art. 62, iar dacă a fost formulată o opoziţie la data comunicării hotărârii de respingere a acesteia.”
In esenta oricine, inclusiv ANAF, se va putea opune la cesiunea partilor sociale. Aceasta opozitie suspenda cesiunea pana cand o instanta se va pronunta. Nu se arata care instanta se va pronunta sau ca aceasta speta se va judeca cu celeritate. Drept urmare cesiunea (adica vanzarea proprietatii tale) devine imposibila.
7. Cu referire la prezumtia dobandirii licite a averii:
„Art. 4 - Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie.”
8. The fun goes on:
“(3) Comisarii Gărzii Financiare şi lucrătorii vamali ai Autorităţii Naţionale a Vămilor, pot opri mijoacele de transport pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu reglementate prin legile de organizare şi funcţionare proprii.”
Răspuns la discuția somatie de plata europeana
Hotararile judecatoresti romane nu sunt inca recunoscute in UE. Noi aici suntem inca in mecanismul de supraveghere pe justitie. Somatia de plata poate fi obtinuta pe terenul Directivei 2000/35/C.E. care este transpusa in legislatia fiecarui stat membru.
O puteti gasi aici: [ link extern ]

Urmeaza, dupa cum zic americanii, ca rahatul (creat de dl. Tariceanu) sa loveasca ventilatorul, in sensul ca CEJ-ul va sterge pe jos cu normele romane. Retineti, chiar in preambulul OUG 50 scrie ca aceasta are ca scop protejarea industriei interne de automobile! #-o (powerful stupid).
Răspuns la discuția Ce se va intampla la 01.01.2010?
Rectific:
Tratatul intra in vigoare la 01.12.2009 fiind ratificat de toate statele membre =D>