Activitate diogene

Povestea este foarte mare si..."grea"....; . "Cumparatorul" e incercat sa explice ca nu s-a putut perfecta actul prin notar deoarece lipsea nu stiu ce de la OCPI. Insa mama niciodata, niciodata, nu mi-a spus ca ar avea aceasta intentie. (nici prin cap nu mi-ar fi trecut aceasta poveste). Martorii se contrazic, unul spune ca au plecat de la tranzactie, in taxi, X cu Y, altul, ca au fost de fapt, in taxi, X cu Z. Si totusi, instanta nu a fost....., hmmm, dinamica, sa zic asa, oricum, in faza actuala, civilul este suspendat pentru penal.
Oricum, in aceeasi perioada in care eram chemat in instanta pentru acest act, am fost actionat in judecata de o alta persoana, de la care mama ar fi imprumutat suma de 20.000 Ron, in 2007, luna septembrie. Si scadenta era in 2008, tot septembrie. Aparea o chitanta scrisa la PC, cu data modificata (e vorba de cifra "8" de la an, pe care au facut-o.."7" (pot spune ca PC-ul a scris anul corect, adica "2008", cand au plasmuit chitanta, dar au vazut ulterior si au modificat-o). Persoana in cauza nu a venit la nici un termen de judecata si nici ca a platit vreun leu din taxa de timbru. Am castigat procesul si mi-am recuperat cheltuielile de judecata. Apoi, am aflat de la ofiterul care se ocupa de caz, ca cel care apare pe actul de vanzare ca si "cumparator", a venit la martorul de pe aceasta chitanta, cu suma de 500 Ron, rugandu-l sa semneze ca si cum ar fi fost de fata cand mama a luat banii. Martorul a declarat aceasta la Politie plus faptul ca pe chitanta asta de 20.000 lei, aparea "semnatura" mamei mele (aceeasi "semnatura" ca si pe actul de vanzare).... Deci s-a dus la martor cu chitanta "semnata" gata si l-a imbiat cu bani, sa semneze mincinos.

Ma judec cu unul din mulții ..."oameni de bine", care populează România , la ora asta. Miza este un așa-zis ” ante-contract de vânzare-cumpărare”, privind vânzarea unui imobil. Pe scurt: în 2008, luna septembrie, moare mama. La înmormântare, vine la mine un domn (câtă ”delicatețe sufletească”), și îmi spune că mama mea, în luna aprilie (același an), i-a vândut casa printr-un contract vânzare-cumpărare, încheiat între ei doi și doi martori, contract scris de mână. (Nu-i de nicio mână, e scris tot, la calculator). După lungi discuții, care au durat doua luni, discuții în care îi ceream să-mi arate actul respectiv, mă pomenesc dat în judecată, pentru ca dumnealui să poată obține hotărâre care să țină loc de act autentic. N-am recunoscut atunci și nici astăzi și în pururea nu voi recunoaște, semnătura mamei mele, de pe acel act, ”semnătură” care este un fals grosolan. Grosolan, grosolan.
A adus martori (tot ”oameni subțiri”, firește), care să mărturisească faptul că au fost de față la semnarea actului. Nu s-au găsit banii, mama nu avea nici un gând de asemenea natură, și nici pe ”actul” respectiv nu este trecută suma, de mână, de către vânzător. În fine.....
Trei expertize grafoscopice. Una, extrajudiciară, făcută de Poliție (în care se spune în mod cert, că nu este semnătura mamei mele) și două expertize judiciare, făcute la INEC București (o expertiză și o contraexpertiză).
Prima expertiză INEC specifică faptul că nu se poate spune în mod cert dacă semnătura analizată este sau nu este a mamei mele; contraexpertiza afirmă la fel, privind semnătura dar spune în mod categoric că, mențiunea ”Bun și aprobat”, aflată sub ”semnătura” mamei mele, Nu Aparține Acesteia. Și nici vreunui ”martor” aflat atunci, acolo, la ”semnarea” actului.
Vă rog, cu adânc respect, să-mi spuneți, să-mi ”tâlcuiți”, ce înseamnă pentru mine faptul că INEC-ul a specificat acest lucru, în contraexpertiză.
Mulțumesc, mulțumesc.