Miza, miza, expertiza

Ma judec cu unul din mulții ..."oameni de bine", care populează România , la ora asta. Miza este un așa-zis ” ante-contract de vânzare-cumpărare”, privind vânzarea unui imobil. Pe scurt: în 2008, luna septembrie, moare mama. La înmormântare, vine la mine un domn (câtă ”delicatețe sufletească”), și îmi spune că mama mea, în luna aprilie (același an), i-a vândut casa printr-un contract vânzare-cumpărare, încheiat între ei doi și doi martori, contract scris de mână. (Nu-i de nicio mână, e scris tot, la calculator). După lungi discuții, care au durat doua luni, discuții în care îi ceream să-mi arate actul respectiv, mă pomenesc dat în judecată, pentru ca dumnealui să poată obține hotărâre care să țină loc de act autentic. N-am recunoscut atunci și nici astăzi și în pururea nu voi recunoaște, semnătura mamei mele, de pe acel act, ”semnătură” care este un fals grosolan. Grosolan, grosolan.
A adus martori (tot ”oameni subțiri”, firește), care să mărturisească faptul că au fost de față la semnarea actului. Nu s-au găsit banii, mama nu avea nici un gând de asemenea natură, și nici pe ”actul” respectiv nu este trecută suma, de mână, de către vânzător. În fine.....
Trei expertize grafoscopice. Una, extrajudiciară, făcută de Poliție (în care se spune în mod cert, că nu este semnătura mamei mele) și două expertize judiciare, făcute la INEC București (o expertiză și o contraexpertiză).
Prima expertiză INEC specifică faptul că nu se poate spune în mod cert dacă semnătura analizată este sau nu este a mamei mele; contraexpertiza afirmă la fel, privind semnătura dar spune în mod categoric că, mențiunea ”Bun și aprobat”, aflată sub ”semnătura” mamei mele, Nu Aparține Acesteia. Și nici vreunui ”martor” aflat atunci, acolo, la ”semnarea” actului.
Vă rog, cu adânc respect, să-mi spuneți, să-mi ”tâlcuiți”, ce înseamnă pentru mine faptul că INEC-ul a specificat acest lucru, în contraexpertiză.
Mulțumesc, mulțumesc.