Activitate laser

danielovici a scris:

Pff ai multe intrebari. Daca întrebi de ce o infr. ca omorul sau avortul nu poate fi comisa in forma continuata eu cred ca nu trebuie multa teorie sa te lămurești.Pur si simplu datorita rezultatului si modului de comitere care presupune o singura actiune. La viol e clar ca poate fi continuat mai ales când victima e sechestrata si ținută o perioada mai lunga decât câteva ore timp in care se comit mai multe agresiuni sexuale. Alt exemplu de infr. ce nu poate fi continuata : pruncuciderea. Deasemenea nu cred ca ultrajul poate fi infr. continuata.
dagt05 a scris:

Citeva nelamuriri:
1. infractiunile cu rezultat ireversibil nu pot fi comise in forma continuata. de ce? exemple, in afara de omor sau avort?
2. violul, luarea si dare de mita - pot fi comise in forma continuata? mita luata in transe, in baza aceleiasi intelegeri, rezolutii; viol comis in mod repetat, dar e greu de dovedit ca autorul a avut o reprezentare macar globala a actelor succesive, si nu doar ca a avut de gind sa o violeze de citeva ori va putea. de exemplu o femeie sechestrata si violata la diferite intervale de timp in acelasi loc. dar daca o violeaza sa zicem 5 ore, fara intreruperi mari de timp, cu omogenitate materiala si contextualitate, va fi nu infractiune continuata, ci unitate naturala colectiva?
3. nedenuntarea 266 ncp, infractiune omisiva proprie sau e posibila si in forma comisiva sau omisiva improprie sau comisiva prin omisiune? udroiu (fise drept penal. p. speciala, p. 265) spune \"fapta epuizata-poate fi comisa in forma continuata, epuizindu-se dupa efectuarea ultimului act de executare-unitate legala\". dar exista doar un singur act, sau mai precis o inactiune, si nu e susceptibila de forma continuata, ci continua pina la epuizare (cind se afla autorul sau nedenuntatorul denunta, epuizind infractiunea care deja se consumase, fiindca legea cere incunostiintarea \"de indata\" a organelor), deci unitate naturala (antoniu, explicatii preliminare, vol. 1, p. 353)
4. ultrajul-susceptibil de forma continuata?
5. cind se intrerupe continuitatea infr. continuate? cind e descoperita fapta, cind se incepe urmarirea penala, cind se pronunta o hotarire judecatoreasca? sunt acestea ipoteze de intrerupere juridica a continuitatii? afecteaza asemenea situatii unitatea de rezolutie infractionala? e nevoie de o intrerupere obiectiva, faptica, a infr. continuate, dupa care reluarea activitatii infractionale sa nu mai poata fi privita ca unitate, deci concurs? cind si cum se autonomizeaza activitatea infractionala continuata, adica segmente in afara carora si dupa care orice acte vor constitui o alta infractiune, nemaiputind fi integrate infractiunea continuata autonomizata, delimitata? sau este asta treaba judecatorului, de a aprecia daca s-a mentinut rezolutia infractionala? daca da-unitate legala, daca nu-concurs?
6. infractiunea continuata se epuizeaza la data savirsirii ultimului act component. deci amnistie sau gratierea vor putea opera doar daca intervin dupa epuizare? daca legea de clementa intervine si actiunea continuata nu e inca epuizata, mai savirsindu-se fapte ce intra in acea unitate legala, autorul nu beneficiaza de clementa?

omorul poate fi comis in forma continuata, chiar daca este evident ca rezultatul este ireversibil, pentru ca pot fi comise mai multe tentative de omor impotriva aceluiasi subiect pasiv.nu este necesar pentru retinerea infractiunii continuate sa ai forma consumata.

adi_09 a scris:

catalin1980 a scris:

adi_09 a scris:

catalin1980 a scris:

adi_09 a scris:

Cristi, cu dezmembramintele dr de prop nu ai grile ?

Dreptul de uzufruct avand ca obiect un teren

A poate fi cedat prin act juridic inter vivos numai daca acesta se incheie in forma autentica
B poate forma obiect al unei urmariri silite imobiliare
C nu se transmite mostenitorilor uzufructuarului

a,b,c asta cred ca a mai fost acum cateva zile

Asa zic si eu. Boroi zice doar AB
Eu stiu ca se poate doar constitui drept de uzufruct mortis causa,dar nu si transmite
Oare dc o lua doar AB ?

am discutat-o ca e gresita. trebuia si c

eu zic ca nu este gresita grila, pentru ca nu se spune transmiterea mortis causa catre mostenitori, poate fi vorba de o transmitere inter vivos catre succesori.o cesiune a uzufructului ca oricare alta, numai ca este facuta catre mostenitori.

mirei2012 a scris:

laser a scris:

cristian i a scris:

Nofacenoname0 a scris:

Dar decizia de a răspunde interogatoriului, fiind un act de dispoziţie, nu trebuie supusă dublei încuviinţări, cea a reprez legal şi cea a instanţei de tutelă?

de la ,,Boroi,,citire....bine e pe vechiul cod ca pe nou n-a mai scris(lipsa cerneala)

interogatoriul este o proba privitoare numai la partile din proces(reclamant,parat,intervenient,chemat in garantie,cel chemat in jud intrucat ar putea pretinde aceleasi dr ca si reclamantul,cel aratat ca titular al dr)

ar putea pers cu cap de ex sa aiba una din calitatile astea?

...................
in privinta incapabililor ....interoogatoriul se poate lua reprezentantilor lor legali,care insa,datorita caracterului personal al acestui mijloc de proba ,nu vor putea fi intrebati decat asupra actelor si faptelor sav de ei in aceasta calitate.

cred ca e de actualitate si pe noul cod

eu zic ca pt pers cu cap de ex restransa e luat interog ca la incapabili ....prin reprezentant.....si nu tr dubla incuviintare deoarece reprezentantul e intreb doar de ,,faptele sav de el in aceasta cal,,

bine Maya cum zici tu......
pt toate fetele :vishenka:

si pt baieti:beer:

ca nu fac discriminare:D

este adevarat ca persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa nu pot raspunde la interogatoriu, intrucat este un act de dispozitie, dar aceasta nu inseamna ca nu vor fi ascultate.in acest sens se aplica art 264 c.civ, care chiar daca este trecut in cod la capitolul despre familie, este aplicabil oricarei cauze cu minori, deoarece textul nu distinge.este normal sa fie ascultate, pentru ca de multe ori reprezentantii lor legali nici nu au cunostinta despre faptele pentru care este luat interogatoriul, singura persoana care poate raspunde fiind minorul.

Reprezentantul legal raspunde la interogatoriu cu privire la actele materiale si faptele savarsite de el.
Am mai spus ...oricum fiecare crede ce vrea...Boroi spune in codul comentat ca interogatoriul nu poate fi luat minorilor fara cap de ex si interzisilor(pg 698 vol I).

stiu ca Boroi spune in codul comentat ca interogatoriul nu poate fi luat minorilor fara capacitate de exercitiu si este perfect adevarat, pentru ca interogatoriul este un act de dispozitie, insa procedura prevazuta de art 264 c civ vorbeste de ascultarea minorilor si nu de interogatoriul lor.este o alta procedura.este si normal sa ai posibilitatea sa asculti minorii, pentru ca in situatiile in care reprezentantul legal nu stie nimic despre situatia respectiva si persoana lipsita de capacitate de exercitiu este singura care poate furniza aceste informatii, ce faci?o sa citez mai jos articolul din cod.
Art. 264

Ascultarea copilului

(1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluţionarea cauzei.

(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere şi a primi orice informaţie, potrivit cu vârsta sa, de a-şi exprima opinia şi de a fi informat asupra consecinţelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum şi asupra consecinţelor oricărei decizii care îl priveşte.

(3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) şi (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.

(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta şi cu gradul său de maturitate.

(5) Dispoziţiile legale speciale privind consimţământul sau prezenţa copilului, în procedurile care îl privesc, precum şi prevederile referitoare la desemnarea de către instanţă a unui reprezentant în caz de conflict de interese rămân aplicabile.

cristian i a scris:

laser a scris:

cristian i a scris:

pot fi santajati reprezentantii dar pers jurid nu,fiind o fictiune juridica...

mie mi se pare ca nu se mai aplica in contextul noilor reglementari, cand constrangerea poate fi realizata prin orice mijloace.dar e posibil sa aveti dreptate.

ar mai fi un argument....
santajul afecteaza libertatea psihica

eu cred ca santajul este in actuala reglementare o infractiune contra libertatii psihice, numai in modalitatea agravata, cum este in art 207 al2, pentru ca acolo se vorbeste de amenintare, care are consecinte asupra libertatii psihice si nu se aplica decat unei persoane fizice, insa in forma de baza prevazuta in alineatul 1 nu mi se pare ca mai este o infractiune asupra libertatii psihice, ci priveste pur si simplu constrangerea oricarei persoane ( fizice sau juridice ) prin orice mijloace sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.nici macar scopul nu mai trebuie sa fie patrimonial, decat in forma agravata.sper sa nu vorbesc prostii.daca mi ar da la examen o asemenea intrebare nu stiu cum as raspunde.

cristian i a scris:

pot fi santajati reprezentantii dar pers jurid nu,fiind o fictiune juridica...

mie mi se pare ca nu se mai aplica in contextul noilor reglementari, cand constrangerea poate fi realizata prin orice mijloace.dar e posibil sa aveti dreptate.

cristian i a scris:

cu exceptia situatiilor in care actul de clementa prevede expres,gratierea nu are efecte cu privire la

a.masurile educative privative de libertate
b.masurile educative neprivative de libertate
c.pedepsele a caror executare este suspendata sub supraveghere

c si b

am o intrebare. udroiu zice in cartea lui la santaj ca subiect pasiv nu poate fi o persoana juridica.eu zic ca asta era valabil pe legea veche cand definitia legala era constrangerea prin violenta sau amenintare si mi se parea normal ca nu poti sa exerciti acte de violenta sau amenintare asupra unei persoane juridice, insa acum legea defineste santajul ca fiind savarsit prin constrangere, fara a distinge.mie mi se pare ca in aceste conditii este posibil cel putin teoretic ca persoana vatamata a unei infractiuni de santaj sa fie o persoana juridica.voi ce ziceti?

n ai pentru ce

cristian i a scris:

Nofacenoname0 a scris:

Dar decizia de a răspunde interogatoriului, fiind un act de dispoziţie, nu trebuie supusă dublei încuviinţări, cea a reprez legal şi cea a instanţei de tutelă?

de la ,,Boroi,,citire....bine e pe vechiul cod ca pe nou n-a mai scris(lipsa cerneala)

interogatoriul este o proba privitoare numai la partile din proces(reclamant,parat,intervenient,chemat in garantie,cel chemat in jud intrucat ar putea pretinde aceleasi dr ca si reclamantul,cel aratat ca titular al dr)

ar putea pers cu cap de ex sa aiba una din calitatile astea?

...................
in privinta incapabililor ....interoogatoriul se poate lua reprezentantilor lor legali,care insa,datorita caracterului personal al acestui mijloc de proba ,nu vor putea fi intrebati decat asupra actelor si faptelor sav de ei in aceasta calitate.

cred ca e de actualitate si pe noul cod

eu zic ca pt pers cu cap de ex restransa e luat interog ca la incapabili ....prin reprezentant.....si nu tr dubla incuviintare deoarece reprezentantul e intreb doar de ,,faptele sav de el in aceasta cal,,

bine Maya cum zici tu......
pt toate fetele :vishenka:

si pt baieti:beer:

ca nu fac discriminare:D

este adevarat ca persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa nu pot raspunde la interogatoriu, intrucat este un act de dispozitie, dar aceasta nu inseamna ca nu vor fi ascultate.in acest sens se aplica art 264 c.civ, care chiar daca este trecut in cod la capitolul despre familie, este aplicabil oricarei cauze cu minori, deoarece textul nu distinge.este normal sa fie ascultate, pentru ca de multe ori reprezentantii lor legali nici nu au cunostinta despre faptele pentru care este luat interogatoriul, singura persoana care poate raspunde fiind minorul.

Nofacenoname0 a scris:

@laser, nu sunt de acord cu ce zici
Cine îl împiedică pe cel aflat în eroare să ceară anularea contractului, iar în subsidiar, adaptarea contractului( sub rezerva acceptării din partea cocontractantului)?

Mai mult, cine îl împiedică să solicite adaptarea prin acea notificare pe care o trimite celeilalte
părţi?

Dimpotrivă, legea îi recunoaşte această posibilitate, doar că instanţa nu poate să oblige cealaltă parte pt adaptare, ci este nevoie de acceptul său.

ce articol de lege ii permite partii aflate in eroare sa solicite adaptarea contractului?