viseu de sus - 3judecători. s-a afişat cu privire la îndeplinirea condiţiilor. s-a amânat analizarea îndeplinirii condiţiilor pentru un candidat (CSM - ordinea de zi - secţia pentru judecători)
evident că am pregătite opţiuni şi clar e că vor exista schimbări de poziţie. însă şi clasamentul poate crea o minimă orientare, fiind util într-o oarecare măsură.
nu înţeleg totusi din nota de fundamentare: dacă se ocupă 150 de locuri (100 pt. absolvenţi INM plus 50 pt. vechime) cum se acoperă restul de 174 de locuri rămase vacante până la necesarul de 324 \"ce vor fi ocupate\"
o variantă: 174 de locuri vacante se ocupă prin concurs vechime în primăvară şi despre acestea nu s-a făcut menţiune întrucât nu trebuie bugetate suplimentar, 150 de locuri suplimentate pe schemă (100 pt. absolvenţi INM plus 50 vechime septembrie) se bugetează suplimentar aşa cum se arată în nota de fundamentare
e doar o părere. sunt curios cum interpretaţi
situaţia din nota de fundamentare reproduce totusi datele din planul de măsuri, în care, după ce se prezintă tabelul cu eşalonarea procesului de suplimentare/ocupare a schemelor de resurse umane pentru aplicarea noului Cod de procedură civilă pe perioada 2012 – 2015 (acelaşi ca la nota de fundamentare), se arăta:
"Anul 2013 (estimativ)
Judecător 174 posturi vacante la începutul anului.
Ocuparea a 324 de posturi*:
- 74 de posturi – primăvara anului 2013 (art. 33 din Legea nr. 303/2004).
- 100 de posturi la 1.07 2013 (absolvenţi INM);
- 150 posturi – toamna anului 2013 (art. 33 din Legea nr. 303/2004).
Rezultă că este necesară o suplimentare de 150 posturi de judecător şi finanţarea
acestora.
*După organizarea concursurilor de promovare în funcţii de conducere şi a concursurilor de promovare la instanţe superioare"
eu înţeleg ca ar fi vorba doar de 50 de posturi pentru concurs în septembrie 2013 şi că acestea ar fi doar pentru judecători şi că reprezintă necesarul pentru intrarea în vigoare a codului de procedură civilă.
părerea mea e că "asupra" nu are relevanţă. legiuitorul ar fi putut la fel de bine să folosească "de către", ceea ce nu schimbă cu nimic esenţa textului: nu se face trimitere doar la participant sau doar la victimă, ci la raportul dintre ei, care este exclusiv şi în consecinţă agravează tot exclusiv fapta celui care se găseşte în acel raport. nu văd de ce fapta participantului la săvârşirea omorului asupra soţului sau rudelor apropiate ale altei persoane ar fi considerată mai gravă decât omorul simplu.
ceea ce atribuie caracter mai grav faptei este calitatea de soţ sau rudă apropiată cu victima, nu s-ar putea atribui acest caracter faptei săvârşite de o persoană care ucide soţul sau ruda apropiată a altuia, chiar dacă participă alături de cel care se află într-un asemenea raport, pe care îl cunoaşte. nu este mai gravă fapta celui care omoară un soţ sau o rudă apropiată, ci a celui care îşi omoară soţul sau ruda apropiată. altfel agravanta nu şi-ar mai găsi justificarea, întrucât aproape tot timpul victima este soţul sau ruda apropiată a cuiva.