Personal m-am saturat de cate flori am luat la viata mea - poate pentru ca mi-a placut foarte mult sa i le daruiesc (casa era plina de florile primite de 1 si 8 Martie si cand a plecat).
Extrapoland...Cand faci lucruri frumoase si gesturi deosebite intr-o relatie, dar esti tratat ca si cum nu ai face, este semnul clar presupun ca acest lucru trebuie sa inceteze pentru a nu exista posibilitatea de a fi catalogat ca un veritabil tampit.
Am primit din partea dumneavoastra o atitudine pozitiva, mediatoare execeptionala, la care sincer nici nu ma asteptam. Foarte frumos.
Intrebarea mea este:
Cat timp ar trebui sa treaca in aceasta stare de fapt pentru ca eu sa fac ceva si care ar fi acel lucru, adica pasul logic urmator pentru a imi proteja drepturile in relatia cu copilul nostru?
Aveti dreptate si va multumesc pentru gandurile dumneavoastra.
Nu se pune problema de avort, amandoi suntem extrem de fericiti sa avem copilul.
Voi reveni, daca situatia va continua.
Imi puteti spune totusi unde scrie in lege despre cine pastreaza copilul in acest caz? Eu nu am gasit nimic despre femeie insarcinata.
Nu vreau sa ma gandesc ca as putea pierde copilul doar pentru ca ea este mama lui si a ales sa plece.
Va cer sprijinul pentru a intelege cum imi pot apara dreptul de a a imi creste copilul pe care mi l-am dorit atat de mult.
Sunt casatorit de un an, suntem impreuna de o viata. Sotia mea este insarcinata in 2 luni.
Pana mai zilele trecute mergeam impreuna la doctor pentru controale si vesti minunate despre copilasul ce creste in burtica mamei lui. Acum 2 zile, de la o alta cearta stupida din cauza nepotrivirii de caracter, sotia a plecat de acasa la tatal ei.
Nu vreau sa mai adaug nimic, nu exista motive de divort ci doar posibilitatea aceasta.
Va rog sa ma indrumati spre legile care fac referire la cazul meu.
Nu vreau sa imi pierd copilul pentru ca poate sotia mea s-a saturat.