Buna seara, va rog sa imi spuneti cum trebuie sa procedez din punct de vedere legal cu urmatoarea problema: am facut o comanda pentru o canapea pe un site si apoi am fost sunata de administratorul firmei respective cu care am stabilit caracteristicile canapelei. Am primit factura, am platit si am asteptat sa fie livrata canapeaua in 6 saptamini. Termenul a fost stabilit verbal. Firma respectiva avea recenzii bune pe internet. Intre timp termenul a fost depasit cu inca 6 luni. Daca sun la firma respectiva nu raspunde nimeni si primesc mesaj ca ma suna. Incep sa am mari indoieli. Cum as putea, legal ,sa imi primesc banii inapoi sau produsul comandat? Va multumesc.
Sigur ca si eu vreau sa fiu in siguranta. In urma unor mici divergente si a faptului ca am stat 4 luni mai mult la pat (facandu-mi totusi treburile de femeie in casa - gatit, spalat si restul + lucrat pentru firma pe calculator - chiar in cirje) concubinul considera ca trebuie sa facem ceva acte, iar eu nu stiu ce fel de acte ar fi potrivite sau care ar fi solutia potrivita. Nu avem niciunul copii din alte relatii si nici impreuna
Buna ziua,
va rog sa-mi dati un sfat la urmatoarea problema (sunt cam multe de spus):
traiesc in concubinaj de 20 ani; nici eu si nici concubinul nu avem obligatii (sot, sotie, copii).
Bunuri personale: el are un apartament (amenajat de cand suntem impreuna si pe care posibil sa-l vindem), eu o casa (construita pe terenul mamei mele), inceputa acum 4 ani si terminata (la care am muncit impreuna), o firma la care suntem asociati; rude de gradul 1 - eu mama (86 ani), el mama, tata, frate+nepot. Concubinul vrea ceva acte, prin care, daca eu decedez (am 50 ani si anul acesta am avut doua probleme de sanatate - fracturi) sa fie in siguranta (eu am 3 unchi in viata si 15 nepoti). Problema este ca as vrea (daca se va intampla asa), sa fiu sigura ca bunurile mele (casa in principal) nu se vor duce catre rudele sale. Eu am o nepoata catre care (pana acum) am zis ca se vor indrepta bunurile noastre. Eu ma gandisem la varianta cu testament (dispunator, instituit, substituit), insa testamentul poate fi modificat (si nu-i mai confera lui siguranta pentru viitor in cazul in care "nu ne mai intelegem"). Ce acte ar fi potrivit sa facem pentru a fi toti multumiti ?
Multumesc anticipat pentru raspuns
Buna ziua,
va multumesc din suflet pentru atentia acordata si sfaturile pe care mi le-ati dat.
In concluzie cele mai bune solutii sunt :
1. Ramanem necasatoriti si ne facem testamente unul altuia cu dispunator, instituit si substituit avand posibilitatea ca oricand sa le modificam atata timp cat suntem in viata (daca va fi cazul)
2. Ne casatorim si facem testamente unul altuia (nu contract prenuptial) sau infiem nepoata (are 17 ani) pentru a nu mai fi nicio problema cu alti mostenitori (asta in cazul in care ea si parintii ei sunt de acord - nu am discutat acest lucru niciodata).
Sa speram ca nu vom deceda inaintea parintilor nostri (nu ne dorim nici noi si sigur nici ei).
Aveti dreptate, ne nastem si nu stim nimic, murim si nu avem cum sa stim totul, dar eu, cu ajutorul dumneavoastra incep sa inteleg problema care ma intereseaza.
1. eu am 3 unchi in viata si 15 verisori primari in viata ; el are 1 frate, un nepot (de frate) , doi unchi in si 5 veri in viata.
2.b. In cazul casatoriei si decesului unuia dintre noi (fara donatii, testamente), mostenitorii decedatului au dreptul la tot ce avem impreuna in momentul respectiv sau la ce am avut fiecare inainte de casatorie ?
mai explicit : din acte in momentul de fata el are apartament si eu am casa (pe care o vom construi) , ne casatorim in 2014, decedeaza unul dintre noi, mostenitorii decedatului ce drepturi au ?
Buna ziua,
Am revenit si sper sa nu va obosesc cu atatea probleme si intrebari
1. Nu se pune problema ca el sa vrea donatie pe jumatate din casa . El spune “casa este a ta , nu am nicio pretentie”. Problema este: mama moare, mor si eu, el ramane cu ceva de pe urma mea ? pe mine cine ma mosteneste ? Cine este considerat legal, mostenitor al meu ?
2. Cu actele casei m-am gandit sa fac in felul urmator , dar nu stiu daca este bine :
- mama imi face donatie pe terenul unde vom face casa si construim casa pe numele meu
a. Daca nu legalizam relatia noastra, dar ne facem testament unul altuia putem face in felul urmator: eu ii fac lui testament cu conditia ca dupa moartea lui (eu mor prima) sa-i ramana nepoatei totul, iar el imi face mie testament cu conditia ca dupa moartea mea (el moare primul) sa-i ramana totul nepoatei (totul inseamna tot ce avem si eu si el in momentul respectiv) ? In cazul in care facem testamente mai putem sa vindem apartamentul lui (daca vom considera ca nu ne mai trebuie) ? Daca vrem sa mai modificam in viitor ceva in testamente se mai poate (nu se stie nociodata ce poate interveni) ? In afara de noi mai poate ataca cineva testamentele?
b. Daca in viitor legalizam relatia noastra (posibil sa o facem totusi dupa ce terminam casa) si nu facem testamente si murim amandoi fara sa apucam sa facem acte la cineva, cine are dreptul la toata mostenirea noastra (casa , apartamentul lui, apartamentul meu-mostenire de la mama) ? Ce persoane sunt considerate mostenitorii nostrii ?
Nu suntem prea batrani (46-55) si nici bolnavi, dar este mai bine sa ne gindim si la lucruri rele (vazand tot ce se intampla in jurul nostrum – eu am fost in vara anului 2011 la 2,3 secunde de a ma ineca, am fost salvata in ultima clipa). As vrea sa lamurim lucrurile inainte de a avea vreo surpriza neplacuta
Este incurcata problema. Va multumesc pentru timpul acordat si sfaturile primite
Va multumesc mult,
teoretic eu nu am nepoti (mostenitori directi), sunt infiata (infiere totala) de la varsta de 2 ani de sora tatalui natural (nu a avut copii), iar nepoata este a fratelui natural pe care noi o iubim foarte mult (mai are un frate); chiar daca am fost infiata relatia intre familii a fost buna - parinti naturali, parinti adoptivi , frati naturali (mai am o sora naturala cu doi copii) – ne intelegem foarte bine; partenerul doreste acelasi lucru – sa fim impreuna si „nepoata” sa ne mosteneasca, decat ca are oroare „de starea civila” si atunci nu stim cum este mai bine cu actele. Mama (adoptiva) este de acord cu tot ce hotarasc eu. Fratele lui traieste - nu suntem intr-o relatie foarte buna (ne salutam, schimbam doua vorbe si atat). Timpul este scurt si nu stiu ce hotarare sa iau. Pe numele cui sa fie actele casei ? Ale mele sau ale mamei ?
Buna ziua,
Va rog frumos, am nevoie de sfaturi
Traiesc in concubinaj de 16 ani, nu avem copii, relatia este OK.
Legalizarea relatiei am tot amanat-o din diverse motive (timp, bani, comoditate, povara acelei hartii).
Problema este urmatoarea:
-concubinul meu are un apartament pe care l-am amenajat impreuna; parintii lui traiesc si au un nepot de la fratele lui; el nu vrea ca nepotul lui sa mosteneasca ceva de la noi
-mama mea traieste
- are un apartament pe numele ei si al tatalui decedat (vom face succesiune si donatie)
- are o casuta cu teren in mediul rural ramas mostenire de la parinii ei (nu este nevoie de succesiune)
- pe terenul mamei mele dorim sa construim o casa (cea veche va fi demolata) , actele sunt aproape gata mai putin numele pe care vor fi proiectele si autorizatia de constructie
Cum este mai bine sa facem actele gandindu-ne ca in orice clipa se poate intampla ceva rau, neprevazut , unuia dintre noi? Sa-mi faca mama donatie inainte de constructie ? Sa facem totul pe numele ei si sa-mi ramana ca mostenire? Ce drepturi avem in urma unui eveniment de acest fel, el la casa si eu la apartament ? In plus nu vrem ca nepotului lui sa-i ramana ceva. Avem o nepoata din partea mea care vrem sa ne mosteneasca (locuieste la noi de 6 ani pentru a merge la scoala – la oras). Testamente de la el catre mine si invers ar fi potrivite ?
Va multumesc anticipat pentru sfaturi
avocatnet.ro explicăm legislația
